Mai multe organizații unioniste cer ca Marius Lazurcă să nu mai fie ambasadorul României la Chișinău pentru că nu ar face destule pentru relația bilaterală. Potrivit ziarului „Adevărul”, plângerea trimisă ministrului de externe de la București, Titus Corlățean, aparține Platformei Civice Acțiunea 2012, care reunește 30 de organizații pro-românești. Acestea îi reproșează lui Lazurcă faptul că nu ar fi participat la manifestări unioniste de 1 decembrie, când e Ziua națională a României, și că ambasada condusă de el nu le-a dat vize de intrare în România unor activiști unioniști care voiau să demonstreze la București. „Adevărul” scrie că ambasada română din Chișinău nu a comentat criticile la adresa lui Marius Lazurcă.

Oferta neangajantă a fost depusă de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța și este prima ofertă oficială în cadrul procesului de licitare.

La Giurgiulești funcționează două entități portuare distincte: Portul Internațional Liber, operat de ICS Danube Logistics și aflat în proprietatea BERD, și Portul de stat, aflat în proprietatea Guvernului Republicii Moldova. Autoritățile moldovene au precizat anterior că nu intenționează să vândă portul de stat.

România și-a exprimat public intenția de preluare a portului în 2023. Acesta este situat pe Dunăre la kilometrul 133 de Marea Neagră, iar Guvernul României a aprobat în august 2024 inițierea negocierilor cu BERD.

Principalul competitor pentru România pare să fie MBF Port Burgas, după cum o arată inclusiv un document guvernamental. Portul bulgar de la Marea Neagră este deținut de doi frați miliardari din Bulgaria.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Statele Unite au decis vineri să anuleze desemnarea României în programul Visa Waiver (VWP), care ar fi permis românilor să călătorească în SUA fără viză pentru șederi de scurtă durată. Anunțul a fost făcut de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), care a precizat că măsura intră în vigoare imediat.

„Departamentul de Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver”, se arată într-un comunicat DHS. Potrivit instituției americane, decizia vine „pentru a proteja integritatea programului și a întări securitatea frontierelor și a imigrației”.

DHS afirmă că, deși România a fost inclusă inițial în program pe 9 ianuarie 2025, „în ciuda preocupărilor legate de securitate”, pe 25 martie a fost declanșată o revizuire internă care a dus acum la retragerea României.

„Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională”, a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin.

Potrivit comunicatului, România „poate fi reconsiderată în viitor” să fie acceptată în program, în cazul în care îndeplinește criteriile legale de eligibilitate.

Ministerul român al Afacerilor Externe a reacționat vineri seara, exprimând „regretul” față de decizia administrației americane. „Aceasta este o decizie politică” ce reflectă prioritățile actualei administrații în materie de securitate și imigrație, a transmis MAE, subliniind că România a îndeplinit toate condițiile legale pentru a intra în program.

Guvernul României a transmis că va continua dialogul diplomatic la cel mai înalt nivel cu Statele Unite.

„Considerăm esențial ca partenerii americani să transmită toate detaliile tehnice care au stat la baza anulării temporare a deciziei de intrare a României în Programul Visa Waiver pentru ca autoritățile române sǎ poatǎ pregăti răspunsuri detaliate pe fiecare temă în parte”, se mai arată în comunicatul Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu anunțase în ianuarie, în cadrul unei ceremonii oficiale, că românii vor putea călători fără vize în SUA începând cu 31 martie. Câteva săptămâni mai târziu, Washingtonul suspenda aplicarea măsurii, iar Ciolacu afirma că motivele țin de mai multe „chestiuni tehnice”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Detaliile țin de geografie”, a declarat Grosu, care este și liderul partidului de guvernământ, PAS la o conferință de presă pe 23 aprilie, răspunzând unei întrebări a Europei Libere.

La scrutinul precedent, au putut vota prin corespondență cetățenii moldoveni stabiliți în șase state occidentale - Canada, Norvegia, Suedia, Islanda, Finlanda și Statele Unite, datorită unei legi speciale adoptate de majoritatea PAS.

Autoritățile au explicat atunci că este o lege „pilot”, iar dacă votul prin corespondență va funcționa cum trebuie, el va fi extins și pentru alte țări. Cele șase au fost alese inițial pentru că alegătorii moldoveni stabiliți acolo sunt răspândiți pe teritorii extinse și le vine greu să călătorească la puținele secțiile de votare care pot fi deschise.

Dar „votul prin corespondență și-a demonstrat valabilitatea”, a spus spicherul Grosu pe 23 aprilie, adăugând: „Încercăm să-l facem mai accesibil”.

În 2024, au votat prin corespondență 1809 de alegători moldoveni din diaspora.

De ce a criticat opoziția pro-rusă votul prin poștă în 2024

Opoziția a criticat „introducerea selectivă” a votului prin poștă, spunând că au fost alese țările unde moldovenii votează de obicei cu forțele pro-occidentale.

Socialiștii și comuniștii au cerut ca „pilotul” din 2024 să cuprindă și Federația Rusă, unde ar locui mulți dintre alegătorii lor. Dar PAS a spus, în lege, că votul prin corespondență nu poate fi introdus în țări aflate în război sau țări nedemocratice, unde nu poate fi garantată securitatea votului.

Președinta Maia Sandu a pus și că autoritățile de la Chișinău nu au încredere în poșta din Rusia.

Igor Grosu a repetat argumentul și acum, sugerând că, deși este posibilă modificarea listei de țări unde votul prin corespondență va fi posibil, Rusia va rămâne și acum pe dinafară.

„Trebuie să fim atenți, să existe un sistem poștal funcțional, în care să avem și noi încredere”, a spus președintele legislativului.

Parlamentul va aștepta acum recomandări din partea Comisie Electorale Centrale pentru a îmbunătăți legea din 2024.

Pe 22 aprilie, CEC a anunțat că alegătorii moldoveni din diaspora se pot înregistra deja într-un sistem electronic pentru a-ași anunța intenția de a participa la alegerile din 28 septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mitropolia Moldovei a anunțat că un grup de pelerini va merge la Ierusalim cu o agenție turistică pentru a aduce focul haric. Lumina va ajunge sâmbătă, 19 aprilie, în jurul orei 20:00, în scuarul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” din Chișinău, unde va fi împărțită de Mitropolitul Vladimir clerului și credincioșilor.

Mitropolia Basarabiei a transmis că focul haric va fi adus sâmbătă seară de la Ierusalim de Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române din Țara Sfântă. Lumina va fi preluată la Aeroportul Otopeni de delegații tuturor eparhiilor române, inclusiv cea din Chișinău, și va ajunge pe Aeroportul Internațional Chișinău în jurul orei 21:00, pentru a fi oferită credincioșilor.

Focul haric sau lumina sfântă este aprins în fiecare an, înainte de Paște, în timpul unei slujbe la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. În R. Moldova, focul haric a fost adus pentru prima dată la începutul anilor 2000, de către Mitropolia Moldovei, aceste procesiuni fiind susținute de politicienii de la guvernare.

Din 2022, focul haric este adus și de Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suma transferată pe conturile guvernului moldovean va fi utilizată pentru plata despăgubirilor pentru cei expropriați, care au fost nevoiți să elibereze terenul fostului Stadion Republican, a spus Agenția Proprietății Publice într-un comunicat de presă.

Statele Unite urmează să mai dea Guvernului R. Moldova în total 7,5 milioane de euro sau în jur de 146 de milioane de lei.

APP a mai anunțat că va iniția procesul de elaborare a Hotărârii de Guvern pentru expropiere.

Potrivit acordului interguvernamental semnat anul trecut, Guvernul SUA va transfera 18 milioane de euro sau circa 351,5 milioane de lei pentru transferul dreptului de proprietate a terenului fostului Stadion Republican din capitală.

Terenul fostului Stadion Republican cu suprafața de 5,2 hectare, situat pe strada Tighina din Chișinău, a fost vândut părții americane pentru 18 milioane de euro. Ambasada Statelor Unite s-a angajat să construiască un parcp e o parte a terenului, unde accesul publicului va fi garantat.

Ambasada SUA a spus în 2024 că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, iar prin acordul reîncheiat în același an, Statele Unite și-au asumat angajamentul de a renova și repara porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

Vânzarea terenului a fost negociată îndelung. Parlamentul i-a dat undă verde printr-o lege adoptată în 2018, iar un prim acord a fost semnat în 2019. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul a fost revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei în acel loc ar distruge elemente de patrimoniu, cum ar fi porțile istorice ale stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Igor Grosu a spus, într-o postare pe rețele, că alegerile parlamentare sunt „definitorii pentru istoria țării” și „cruciale” și că rezultatele scrutinului vor determina inclusiv șansele de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.

„Obiectivul nostru pentru aceste alegeri este să ne asigurăm că nu suntem întorși din drumul spre pace și dezvoltare, că țara nu revine sub controlul unor indicații de la Kremlin, că ne păstrăm suveranitatea și libertatea”, a scris Grosu.

Propunerea PAS privind data alegerilor parlamentare va fi examinată în ședința plenară a Parlamentului din 17 aprilie.

Mandatul actualei legislaturi, constituită în urma anticipatelor din 11 iulie 2021, va expira pe 11 iulie 2025, dar va fi prelungit, conform legii, până la data constituirii viitoarei componențe a Parlamentului. În această perioadă deputații nu vor putea adopta legi organice sau modifica Constituția.

În actualul Parlament, PAS deține 61 de mandate iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor - 29 de mandate.

Alte 11 mandate sunt deținute de parlamentari care activează fie ca deputați neafiliați, fie ca membri ai unor formațiuni extraparlamentare ca Partidul Nostru și Mișcarea Alternativa Națională.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 16 aprilie, ANSA spune că focarele au fost identificate în perioada 3 - 15 aprilie.

Unul a fost depistat la porci domestici din localitatea Rădenii Vechi din raionul Ungheni, iar altul a fost depistat în localitatea Lozova din raionul Strășeni, unde au fost găsite nouă cadavre de mistreți infectați cu pesta porcină.

ANSA a precizat că în ultimii 9 ani, pe teritoriul R. Moldova au fost depistate 265 de cadavre de mistreț infectați cu virusul pestei porcine africane.

• Vezi și: Explainer | Cum se va răsfrânge epidemia de pestă porcină asupra stocurilor și prețurilor la carne

Pesta porcină africană este a boală virală extrem de contagioasă care afectează doar porcii domestici și mistreții, dar nu este periculoasă pentru oameni. Peste 90% din animalele infectate mor. Nu există un vaccin sau tratament pentru pesta porcină africană. Virusul poate supraviețui timp îndelungat în carnea și organele animalelor infectate.

De la începutul anului, autoritățile au confirmat existența a 31 de focare de pestă porcină în țară, dintre care 19 au fost eradicate.

Cel mai grav a fost depistat la ferma din Roșcani, unde au fost infectați toți cei peste 65 de mii de porci, care au fost ulterior sacrificați și înhumați.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile reglementări permit finanțarea unor lucrări precum restaurarea, conservarea sau consolidarea monumentelor. Sunt eligibile și studiile de fezabilitate sau proiectele tehnice privind intervenția asupra monumentelor.

Prin acest fond vor fi finanțate și activitățile de identificare, cercetare, inventariere, digitalizare sau promovare a monumentelor. Totodată, se vor putea aloca bani și pentru stabilirea zonelor de protecție sau pentru măsurile de prevenire a degradării.

Mărimea finanțării, care va fi între 30 și 80% din costul lucrărilor, va fi decisă printr-o hotărâre de Guvern, în funcție de importanța intervenției și valoarea totală a proiectului.

Pentru anul 2025, Guvernul a alocat 31 de milioane de lei pentru Fondul Național al Culturii.

Potrivit autorităților, în R. Moldova sunt peste 1.800 de monumente istorice de arhitectură, 112 monumente de for public și peste 11.000 de situri arheologice de importanță națională. Acestora li se adaugă și monumente de categorie locală, a căror evidență încă nu a fost finalizată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În postarea prin care și-a anunțat retragerea, Stamate a spus că în ultimele săptămâni „am traversat una dintre cele mai dificile perioade din viața mea” și că regretă reacțiile instituționale și politice, inclusiv din partea propriilor colegi din PAS, la scandalul declanșat în jurul amendamentelor aduse la legea amnistiei.

Amendamentele respective, votate în 2022 de deputații PAS, au permis ca din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave. Între timp, unii dintre cei eliberați au fost întorși în penitenciare, după ce instanțele au anulat deciziile care au permis eliberarea lor.

Parlamentara susține că a devenit „o țintă în cadrul unor interese mai largi” și a insistat că toate acțiunile sale au fost legale și în conformitate cu legislația.

„Având în vedere decizia conducerii PAS de a mă exclude din formațiune și modul în care au evoluat relațiile instituționale în ultimele zile, anunț retragerea mea din fracțiunea parlamentară PAS”, a scris Olesea Stamate.

PAS nu a venit cu o reacție deocamdată, dar anterior, formațiunea i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat.

• Te-ar putea interesa și: Procuratura Generală solicită CC să examineze amendamentele care au permis eliberare unor deținuți condamnați pe viață

Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, fiind acuzată că a fost autoarea a trei amendamente care au permis eliberarea unor deținuți periculoși, pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.

Potrivit partidului de guvernământ, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din termenul pedepsei.

Stamate a spus că scopul amendamentelor propuse de ea a fost de a oferi o șansă la eliberare unor categorii vulnerabile de condamnați, precum „femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”.

Odată cu excluderea Olesei Stamate din PAS, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”. La rândul său, Falca, care a demisionat, a spus că instituția pe care a condus-o doar a executat legile votate de deputați.

După izbucnirea scandalului, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare, pe motivul executării a 2/3 din termenul pedepsei.

Pe 8 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea celor trei amendamente la Codul Penal până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor, ca urmare a solicitării procurorului general, Ion Munteanu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe podul feroviar Prut-Fălciu, nu s-a circulat de mai bine de 30 de ani, din 1993. Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a precizat, la ceremonia de semnare, că, pentru început, pe acest segment va fi reluat doar transportul de mărfuri, iar, pe măsură ce vor fi renovate stațiile și gările din regiune, ar putea fi pornit și cel de pasageri.

Cei aproape 4 km de cale ferată pe segmentul din R. Moldova vor avea ecartament european. „Acest memorandum ține de redeschiderea unui nou circuit și de ancorarea R. Moldova în circuitul feroviar al Uniunii Europene și al României, implicit”, a spus Bolea.

Potrivit lui, reluarea conexiunii feroviare pe acest segment va aduce multiple beneficii agenților economici din R. Moldova, care vor putea parcurge un traseu mai scurt pentru transportarea mărfurilor, economisind timp și bani.

La rândul lui, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Irinel Scrioșteanu, a spus că ecartamentul european va întări poziția R. Moldova ca partener comercial, în perspectiva integrării sale europene.

„Este normal ca sistemul cu ecartament european să avanseze în teritoriul Republicii Moldova. Vizăm un transport masiv de marfă dinspre portul Constanța către R. Moldova și invers”, a spus Irinel Ionel Scrioșteanu.

Republica Moldova planifică trecerea totală la un ecartament european până în 2033.

Cea mai mare parte a rețelei feroviare din R. Moldova este cu ecartament de 1.520 mm, similar cu cel folosit în țările din fosta Uniune Sovietică, inclusiv în Ucraina. România și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană folosesc ecartamentul standard european de 1.435 mm. Ecartamentul este distanța dintre fețele interioare ale celor două șine ale unei căi ferate.

Încep lucrările la podului rutier de la Ungheni

Lucrările de construcție a podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești din România și Zagarancea din R. Moldova, vor începe pe 26 aprilie.

Proiectul a fost numit „Podul de flori”, similar evenimentelor din 1990 și 1991, când mii de oameni au traversat frontiera dintre România și Moldova sovietică de pe râul Prut fără pașapoarte și vize, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial.

„De ce «Podul de flori»? Pentru că în anii '90 el a fost un pod metaforic, spiritual și astăzi, după atâția ani, începem în realitate să punem în piatră dorințele și visele pe care le-au avut pe atunci românii”, a explicat Vladimir Bolea.

Irinel Scrioșteanu a precizat că acesta va fi primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani. Oficialul român a mai declarat că autoritățile de la București și-au propus ca până în 2030 să fie finalizate cinci poduri peste râul Prut, care să lege România de R. Moldova.

Podul feroviar de la Ungheni va avea patru benzi de circulație, câte două pe sens, și trotuare pietonale. Lungimea totală va fi de 261 de metri, iar lățimea va ajunge la 13 metri în prima etapă.

„Podul de flori” face parte din proiectul strategic al Autostrăzii Unirii, cu traseul Târgu Mureș - Iași - Ungheni, care se va conecta de la frontiera cu Republica Moldova cu Drumul Național Chișinău - Ungheni.

Potrivit proiectului de construcție, traficul rutier va putea fi deschis provizoriu pe pod din toamna anului 2026, în timp ce finalizarea Autostrăzii Unirii este estimată pentru perioada 2029-2030.

Investiția în construirea podului este finanțată integral din fonduri europene. Valoarea proiectului este de peste 30 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Toți susținem eforturile președintelui Trump pentru pace”, a spus Rutte într-o conferință de presă cu Zelenski, după ce a explicat că discuțiile nu sunt simple „în contextul acestei violențe oribile”.

Într-o postare pe X în legătură cu vizita, Rutte a scris că NATO va continua să sprijine Ucraina „așa încât să se poată apăra astăzi și să descurajeze o agresiune în viitor”.

După discuțiile cu Rutte, Zelenski a spus că a abordat pe larg chestiunea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Absolut toată lumea vede cât de acută este nevoia de sisteme de apărare aeriană și de rachete”, a spus președintele ucrainean.

Este prima vizită în Ucraina a unui oficial occidental de acest rang după atacul rusesc cu rachete balistice asupra orașului nord-estic Sumî, în Duminica Floriilor, pe 13 aprilie, care a ucis 34 de oameni și a rănit 117. Un atac similar la Krivoi Rog, pe 4 aprilie, a ucis 20 de oameni, inclusiv 9 copii.

Atacurile au loc în ciuda promovării unui acord de încetare a focului de către administrația Trump.

• ^{Vezi și: Orașul Sumî își plânge locuitorii uciși de rachetele rusești}

După discuțiile cu Rutte la Odesa, Zelenski a mai spus că Ucraina așteaptă pregătirea rapidă unui contingent de trupe străine care să descurajeze Rusia împotriva unei noi invazii, în eventualitatea unui acord de pace.

„Marea Britanie, Franța și alte țări membre NATO pregătesc deja activ terenul pentru un contingent de securitate în Ucraina. Este important ca toți să fim suficient de rapizi și eficienți în acest proces” a spus liderul ucrainean.

Secretarul general al NATO a mers la Odesa prin Chișinău, unde s-a văzut cu președinta moldoveană, Maia Sandu. Într-un comunicat al Președinției, se spune că cei doi au luat în discuție „evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii”, dar și cooperarea dintre R. Moldova și NATO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind jurnaliștilor la un briefing de presă din 15 aprilie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu a spus că schemele pentru corupere electorală au fost identificate în toate raioanele țării, dar acestea au avut o amploare mai amplă, în sudul țării, în particular în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, dar și la nord: în municipiul Bălți și raioanele Fălești și Râșcani, la care se adaugă și raionul Orhei.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) a precizat că dintre cei amendați, majoritatea persoanelor și-au recunoscut vina, iar unii colaborează cu poliția, ajutând la identificarea altor persoane implicate.

Dar sunt și persoane care refuză colaborarea: „acei organizatori la nivel local, care au asigurat procese de corupție electorală”, a spus șeful IGP, care a precizat că doar 3% dintre amenzile aplicate au fost contestate în instanță.

Legislația moldoveană prevede amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei pentru corupere electorală pasivă, adică primirea așa-numitor „pomeni electorale” ca bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în schimbul votului.

• Citește și: Zeci de sesizări, contra amenzilor pentru vânzarea votului. CC le respinge pe toate

Cernăuțeanu a mai spus că numărul persoanelor cercetate pentru corupere electorală a depășit 140.000, fiind în creștere cu câteva mii față de datele prezentate de poliție acum jumătate de an.

„Toate aceste persoane au fost desjucate din cadrul cauzei penale și au fost trimise în adresa Poliției pentru a fi documentate pentru corupere electorală”, a spus șeful IGP.

Forma activă a coruperii electoarele este pedepsită și penal. În decembrie 2024, procurorul general, Ion Munteanu, a anunțat că procurorii instrumentează 84 de cauze penale privind coruperea alegătorilor.

Tot atunci, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat un raport potrivit căruia autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sesiunea de BAC se va desfășura în perioada 3–20 iunie. Elevii vor susține probe la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil și o disciplină la alegere.

Elevii din școlile cu predare în limba rusă pot fi scutiți de examenul la limba și literatura română, dacă obțin un certificat de competență lingvistică de nivel B2. Certificatul poate fi eliberat inclusiv de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare.

Pentru sesiunea 2025, ministerul a aprobat 91 de centre de BAC, dintre care 30 sunt în Chișinău. În 17 raioane, din cauza numărului mic de candidați, va funcționa câte un singur centru. Lista centrelor, precum și desemnarea președinților și secretarilor acestora, a fost stabilită în baza propunerilor înaintate de direcțiile raionale de educație.

Evaluări externe pentru gimnazii

Pentru elevii de clasa a IX-a, Ministerul Educației anunță o evaluare centralizată a testelor scrise. Lucrările vor fi verificate în patru Centre Republicane de Evaluare, toate situate în Chișinău.

Peste 32.000 de candidați sunt în scriși pentru a susține examenele de clasa IX-a. Rezultatele vor fi afișate pe 23 iunie, în instituțiile unde elevii au studiat.

Toate centrele de examen vor fi monitorizate video. Testele vor fi sigilate și transportate sub supraveghere strictă către centrele de evaluare. Contestațiile vor putea fi depuse în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor, iar notele finale vor fi comunicate până la sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi chinezi capturați în timpul luptelor din regiunea Donețk, au spus jurnaliștilor că au fost racolați în armata rusă prin intermediul rețelelor de socializare online din China, unde este intens răspândită propaganda care îndeamnă la înrolarea în serviciul militar al Rusiei.

Ei susțin că aceste mesaje își ating deseori ținta, deoarece în China, statutul de militar este unul râvnit, însă nu este foarte accesibil, motiv pentru care „unii pot fi tentați” să dea curs ofertei rusești. De asemenea, în China este promovată o „atitudine prietenoasă” față de Rusia, așa încât decizia de a te alătura armatei ruse nu apare ca problematică.

Salariile mari promise, motivul principal

Dar ambii prizonieri au spus că banii au fost principalul motiv pentru care s-au alăturat armatei ruse, având în vedere că în videoclipurile de propagandă li se promiteau un salariu de 200 - 250 de mii de ruble pe lună (până la 2.500 de euro - n.r.).

Unul din cei doi a spus că au primit astfel de sume pe cardurile lor, dar că nu au reușit să le cheltuie, iar comandanții ruși le luau periodic cardurile pentru a plăti cu ele pentru combustibili, încărcătoare pentru mobil și alte lucruri.

Celălalt prizonier a afirmat că oricum nu se aștepta la un asemenea salariu, pentru că nu intenționa să participe la lupte. El spune că dorea să lucreze în domeniul reabilitării medicale - cu asta se ocupa și în China - însă ajuns în armata rusă, lucrurile s-au schimbat.

Ping-pong de declarații între Kiev și Beijing

În conferința de presă din 14 aprilie, cei doi au spus că sunt dispuși să participe la un schimb de prizonieri și au cerut autorităților chineze să fie repatriați.

„În China, indiferent de partea cui lupți, ești pedepsit. Nu știu exact câți ani voi primi, dar oricum vreau să mă întorc acasă, la cei dragi”, a spus un prizonier.

Autoritățile ucrainene spun că desfășoară în prezent mai multe investigații pentru a afla cum au ajuns cetățenii chinezi să participe în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Anchetatorii verifică inclusiv declarațiile celor doi prizonieri, bănuiți inclusiv de crime de război și mercenariat.

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 15 aprilie, că respinge ceea ce a numit „manipularea și agitația” din jurul celor doi cetățeni chinezi capturați în Ucraina. Beijingul a insistat că „verifică informațiile și circumstanțele relevante”.

• ^{Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează}

Săptămâna trecută, diplomația chineză critica „declarațiilor iresponsabile” în legătură cu presupusul sprijin acordat Rusiei în război, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Beijingul „a închis ochii” la racolarea cetățenilor săi de către Rusia.

Zelenski a mai afirmat că serviciile ucrainene dețin informații despre prezența a cel puțin 155 de cetățeni chinezi în rândurile armatei ruse.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia „nu implică China în războiul contra Ucrainei” și că Beijingul ar avea o „poziție echilibrată”.

Spre deosebire de SUA și alte țări occidentale, China se prezintă drept o parte neutră în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu oferă ajutor militar niciuneia dintre părți. Totuși, Beijingul rămâne un aliat politic și economic apropiat al Moscovei, iar membrii NATO numesc China un „complice esențial” în acest război, pe care nu l-a condamnat vreodată.

După Serviciul ucrainean al RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După deliberări de circa două ore, membrii Adunării populare au adoptat în o rezoluție adresată conducerii R. Moldova prin care au condamnat decizia CC.

Într-un comunicat emis înaintea ședinței, legislativul local de la Comrat a catalogat decizia CC ca una „îndreptată spre lichidarea bazei autonomiei găgăuze și spre subminarea situației socio-politice” din R. Moldova.

După adoptarea rezoluției, deputatul local Ilia Uzun a prezentat poziția Comitetului Executiv al Găgăuziei, care a spus că susține în totalitate pe cea a legislativului.

Uzun, care a preluat conducerea executivului local după arestarea Evgheniei Guțul, a spus că decizia CC este „o lovitură asupra autonomiei găgăuze” și asupra „sistemului de balans între centru și autonomie”.

Aliatul lui Guțul a mai declarat că decizia CC este e doar una dintre metodele puterii de la Chișinău de a eroda autonomia locală, iar alte metode includ amenzile mari pentru corupția electorală și arestarea Evgheniei Guțul.

El crede că puterea de la Chișinău „vrea o subjugare totală”, însă Găgăuzia „nu se supune”.

„Găgăuzia se va răscula, la sigur”, a spus Uzun.

Deputații de la Comrat nu mai pot propune procurorul-șef local

Cu o zi înaintea, CC a declarat neconstituționale mai multe prevederi legale, în urma cărora Adunarea Populară de la Comrat a pierdut dreptul de a desemna procurorul-șef al UTA Găgăuzia. Până acum, CSP era obligat să examineze doar candidatul propus de Adunare.

Decizia Curții, care este definitivă, vine în urma examinării unei sesizări a procurorului general al R. Moldova, Ion Munteanu, care spune că prevederile anterioare ofereau Găgăuziei „un tratament diferit față de alte administrații locale” și alte etnii care locuiesc pe teritoriul țării și nu au dreptul să aleagă procurorul raional/municipal.

Un alt argument a lui Munteanu spune că Procuratura este o „instituție autonomă în cadrul autorității judecătorești” și, prin urmare, puterile legislativă și executivă nu trebui să se implice în desemnarea procurorului.

Imediat după decizia CC, Procuratura Generală a emis un comunicat în care a salutat decizia judecătorilor constituționali.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De ce Chișinăul eșuează în relația cu Comratul

Pe lângă membrii Adunării Populare, decizia CC a fost criticată și de unele partide de opoziție. PSRM, cel mai mare partid din opoziția parlamentară, a exprimat „dezacordul ferm” cu decizia CC.

Potrivit socialiștilor, decizia CC „subminează echilibrul relațiilor dintre centru și autonomie” și ar putea avea efecte negative și asupra reglementarii conflictului transnistrean.

Cu un mesaj similar a venit și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști la alegerile prezidențiale precedente.

Decizia este „o lovitură simbolică prin eliminarea unui mecanism de echilibru între centru și autonomie”, a scris pe rețele Stoianoglo, care astăzi face parte din blocul declarat pro-european „Alternativa”, alături de alți politicieni care în trecut au colaborat cu Igor Dodon: Marc Tkaciuc, Ion Chicu și Ion Ceban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te