Linkuri accesibilitate

Deriva populistă (Contributors, 22)


Metoda celui mai mare partid din România (Gândul)

Într-o analiză publicată pe contributors și reluată în ediția electronică a revistei 22, Ioan Stanomir compară regimul lui Viktor Orban, din Ungaria, cu cel al premierului român Victor Ponta. Ambele s-ar caracteriza prin „ostilitatea implacabilă față de statul de drept” și prin „populismul etatizant și etnocratic”. Cu astfel de viziune la vârf, în ambele țări dilemele identitare tind să fie soluționate „expeditiv”. „Pentru Victor Ponta, - scrie Stanomir, - profilul românităţii este cel la care ar fi subscris dreapta radicală: etnicitatea şi religia majoritară, iată o abordare ce duce mai departe miturile lui Nae Ionescu şi Nichifor Crainic”. Comentatorul crede că asistăm la o derivă populistă, hrănită din incertitudini, paternalism şi tentaţii naţionaliste. Ea se remarcă prin ”abandonarea patriotismului civic în favoarea unor stereotipuri etnice, prin instrumentalizarea religiei şi reducerea ei la postura de agent electoral al puterii”.

Această chestiune a instrumentalizării religiei în scop politic apare azi în mai multe comentarii. În Adevărul, Marian Popescu reamintește că a existat un precedent, punctual ce-i drept, dar cu consecințe care se văd și azi. E vorba de celebra întrebare de baraj pusă de Emil Constantinescu în dezbaterea televizată dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 1996: „domnule Ion Iliescu, credeți în Dumnezeu?” Modul ezitant în care a răspuns liderul fesenist se pare că i-a adus lui Emil Constantinescu victoria strânsă - dar totuși victoria. Comentatorul publicat de Adevărul crede că azi Biserica Ortodoxă Română „promovează complicitatea cu statul-naţiune român”. Nu a existat nicio delimitare credibilă față de discursul în care candidatul stângii, Victor Ponta, a făcut uz de argumentul românității și ortodoxiei sale în defavoarea posibilului contracandidat din opoziție Klaus Iohannis, de confesiune luterană și etnic german.

Ion M. Ioniță, jurnalist la Adevărul, consideră că această întrebuințare dată BOR în an electoral este o inovație a noii generații de politicieni, iar Marian Sultănoiu calculează pur și simplu în Gândul ce folos i-ar putea aduce metoda celui mai mare partid din România. Pe baza datelor statistice de la europarlamentare, electoratul din România constă în circa 10 milioane de alegători. Pentru alegerea unui președinte, e nevoie de câteva sute de mii de voturi peste 5 milioane. Or PSD a reușit să convoace ultima dată la urne cam 2 milioane și jumătate; mai are deci nevoie să convingă încă trei milioane. Klaus Iohannis, în cazul în care ar intra în turul doi cu Victor Ponta, ar avea nevoie peste această cifră de încă o jumătate de milion de voturi. Problema lui Ponta însă este că folosirea argumentului religios îi poate îndepărta pe unii pe unii dintre potențialii său votanți. E vorba mai ales de bazinul electoral din Transilvania.

Între timp, și-a anunțat intrarea în cursă europarlamentarul democrat-liberal Monica Macovei, fost ministru de justiție. O candidatură independentă, dar căreia analistul politic Raluca Boboc îi face credit: încă e loc de surprize, Monica Macovei ar putea fi percepută ca voce a societății civile, drept tipul ideal de candidat anti-sistem - se arată în aceasta analiză publicată pe contributors.

XS
SM
MD
LG