O serie de dispute între participanţii la summtul Parteneriatului Estic de la Riga au pus în umbra evenimentul care se desfăşoară odată la doi ani. Chestiunile de dezacord au fost legate de exprimarea unei opoziții ferme fata de anexarea Crimeei la Rusia si de statutul enclavei Nagorno-Karabah. Declaraţia finala scrie la punctul 4: „UE îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeană – Ucraina, din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegala Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirma poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”.
Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeană pe care au făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:
„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite că Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.
