Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a percheziționat locuința de la Kiev a mogulului și politicianului pro-Kremlin, Victor Medvedciuk, bănuit de trădare împreună cu un alt parlamentar pro-rus neidentificat. Oficiali ai SBU a spus Europei Libere că percheziția a avut loc pe 11 mai și că mai multe informații vor fi date publicității ulterior. Procuroarea generală, Irina Venediktova, a spus că a semnat notificări care le vor fi înmânate celor doi pentru a fi informați că sunt bănuiți de înaltă trădare și exploatarea ilegală a resurselor naturale din peninsula Crimeea anexată de Rusia. Presa locală l-a identificat pe cel de-al doilea suspect drept Taras Kozak. În luna februarie, Consiliul pentru Securitate Națională al Ucrainei l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția acestuia, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară. Tot în februarie, guvernul președintelui Volodimir Zelenski a sancționat trei posturi de televiziune despre care se crede că ar fi ale lui Medvedciuk. Decizia a fost luată la scurt timp după o întâlnire a secretarului de stat american Antony Blinken cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. Partidul lui Medvedciuc a spus că ancheta de trădare și percheziția la domiciliului mogulului reprezintă acte de „răzbunare și pedepse" din partea guvernului.

Partidul AUR a invitat celelalte forțe politice unioniste de la Chișinău să discute despre participarea cu o listă comună de candidați la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Liderul filialei moldovene a partidului românesc, Vlad Bilețchi, a spus că discuțiile vor avea loc pe 12 mai, la Uniunea Scriitorilor din Chișinău. Cel puțin o formațiune, Uniunea Salvați Basarabia, a dat curs invitației, potrivit unei postări pe Facebook a liderului acesteia, Valeriu Munteanu. Liderul altei formațiuni unioniste, Octavian Țîcu, a spus însă că unioniștii trebuie să se adune în jurul Partidului Unității Naționale pe care îl conduce. Condus de fostul lider de galerie de fotbal, George Simion, AUR a ajuns pentru prima dată în parlamentul României anul trecut, cu un mesaj ultra-naționalist și anti-sistem.

Rusia a anunțat expulzarea atașatului militar adjunct al ambasadei române de la Moscova ca răspuns la decizia Bucureștiului de a expulza un diplomat rus. Ambasadorul român Cristian Istrate a fost convocat marți de Ministerul rus de Externe pentru a i se înmâna nota despre declararea drept persona non grata a căpitanului G. Iliescu. La sfârșitul lunii trecute, România a expulzat un diplomat rus cu rang similar pentru activități incompatibile cu statutul acestuia. Alte câteva țări ale fostului bloc socialist au expulzat diplomați ruși, în aprilie, după ce Cehia a acuzat Rusia de implicare în detonarea unui depozit ceh de muniții, în 2014, și a declarat personae non grata aproape 20 de diplomați ruși.

Comitetul Național de Coordonare a Imunizării a anunțat startul etapei a treia a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. De marți, campania este deschisă mai multor categorii ale populației generale, inclusiv angajaților din domeniul producerii de alimente și energie electrică, din transport și comunicații, din sectorului HoReCa. Mai pot fi vaccinați angajații saloanelor de frumusețe și frizeriilor, reprezentanții cultelor religioase și poștașii, dar și persoanele care au în subordine mai mult de 100 angajați, indiferent de forma de activitate. Ministerul sănătății precizează că va continua și imunizarea persoanelor cuprinse de primele două etape de vaccinare, anume angajații sectorului medical, persoanele de peste 60 de ani și persoanelor cu comorbidități. De la începutul campanei de vaccinare, pe 2 martie, au fost administrate 185 292 de doze de vaccin.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, este așteptat în vizită oficială la Chișinău, pe 13-14 mai, pentru convorbiri cu omoloaga sa, Maia Sandu, a anunțat președinția moldoveană. Într-un comunicat al președinției se mai spune că cei doi președinți vor discuta despre întărirea relațiilor bilaterale, despre integrarea europeană a R. Moldova și vor planta câte un arbore în Grădina Botanică din Chișinău, pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. Va fi prima vizită a unui lider străin în R. Moldova, anul acesta, și a doua pe care o primește Maia Sandu în calitate de șefă a statului, după vizita președintelui român, Klaus Iohannis, de la sfârșitul lunii decembrie.

Autoritățile republicii Tatarstan din Federația Rusă spun că un atac cu împușcături și o explozie la o școală din capitala regională, Kazan, a făcut nouă victime, iar președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune pentru depistarea armamentului deținut ilegal. Președintele Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, a spus că șapte elevi, o profesoară și o altă angajată a școlii nr. 175 au fost uciși în atacul de pe 11 mai. Ministerul de interne al regiunii a spus că cel puțin 21 de oameni au fost răniți, inclusiv șase copii, care au fost transportați la secții de terapie intensivă. Atacul ar fi fost comis de o persoană în vârstă de 19 ani, reținută între timp. Ministerul rus al situațiilor excepționale a trimis la Kazan un avion cu medici și echipamente medicale. În regiune s-au deplasat miniștrii ruși ai sănătății și educației.

Embed Răspândește

Atac armat la o școală din Kazan

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:49 0:00

Link direct

• 240p | 5,2MB
• 360p | 8,8MB
• 480p | 16,7MB
• 720p | 28,8MB
• 1080p | 49,9MB

La Chișinău, elevii au revenit în clase, începând de marți, 11 mai, dar măsurile antiepidemice rămân în vigoare. Școlile cu clase numeroase vor activa în două schimburi, a anunțat şeful interimar al Direcției educație, tineret şi sport al Primăriei, Andrei Pavaloi, la şedința săptămânală a municipalității, transmite IPN.

Tot de astăzi, şi activitățile extra-școlare sunt organizate cu prezență fizică. Competițiile sportive vor putea fi organizate însă doar în aer liber. La fel, îşi reiau activitatea şi centrele de tineret, dar cu grupe de maxim 20 de tineri, a mai spus Andrei Pavaloi.

În legătură cu înscrierea copiilor în şcoli, primarul capitalei, Ion Ceban, a menţionat că la grupul de lucru care va monitoriza înscrierea în școli se pot alătura consilieri municipali şi reprezentanți ai societății civile.

Președintele american Joe Biden și-a reafirmat angajamentul de a reconstrui alianțe, de a le întări pe cele transatlantice și de a coopera mai strâns cu aliații din Europa Centrală și din regiunile Baltică și a Mării Negre. Joe Biden a participat luni, prin videoconferință, la summitul virtual București 9, găzduit în comun de președinții român și polonez, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Liderul de la Washington și-a exprimat sprijinul pentru întărirea capacității de apărare și descurajare a NATO, și a rezistenței împotriva acțiunilor economice și politice dăunătoare ale concurenților strategici, se spune într-un comunicat al Casei Albe.

La finalul summitului B9, președintele Kalus Iohannis a spus că a pledat, inclusiv în discuția cu președintele american, pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a Statelor Unite, în România și în sudul Flancului Estic al NATO, pe fondul situaţiei îngrijorătoare de securitate de la Marea Neagră.

„Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic”, a spus Iohannis, citat de presa de la București.

Președintele Kalus Iohannis a declarat la conferința de presă comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, că la discuțiile de luni cei doi au exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile provocate de Rusia în Ucraina, dar au abordat și sprijinul pentru traseul european al Republicii Moldova.

La Summitul B9 a participat în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Formatul Bucureşti este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015, fiind precedat de cele de la la Varşovia, din 8 iunie 2018, și de la Kosice, din 28 februarie 2019.

Un tribunal din Tbilisi a schimbat măsura de arest preventiv aplicată liderului opoziției Nika Melia pe cea de cauțiune în bani. Uniunea Europeană a salutat decizia, spunând că este „un pas important” pentru depășirea crizei politice din Georgia. Melia a fost arestat pe 23 februarie, din cauza refuzului de a plăti o altă cauțiune, în cadrul așa-numitului dosar privind asaltul asupra Parlamentului. În aprilie, puterea și opoziția au semnat un acord privind eliberarea pe cauțiune a lui Nika Melia, înțelegere mediată de președintele Consiliului European, Charles Michel. Nika Melia este acuzat de organizarea protestelor violente din iunie 2019 din fața Parlamentului georgian, provocate de vizita unui deputat rus, și riscă până la nouă ani de închisoare. Georgia traversează o criză politică de la alegerile legislative din octombrie anul trecut, câștigate de „Visul georgian”, pe care opoziția le consideră fraudate. Opoziția a refuzat să participe la lucrările noului Parlament și cere organizarea de noi alegeri.

Israelul spune că a lovit 130 de ținte în timpul unor raiduri aeriene în Fâșia Gaza, când a răspuns unui tir cu rachete al militanților Hamas din enclava dens populată, în noaptea de 10-11 mai. Oficiali medicali palestinieni au spus, marți, că loviturile israeliene au făcut 26 de morți, inclusiv nouă copii, și peste 100 de răniți. Militanții din Gaza au lansat sute de rachete înspre Israel și Ierusalim, ucigând doi civili israelieni și rănind cel puțin 10. Ostilitățile au avut loc după zile de proteste ale palestinienilor și ciocniri cu poliția israeliană la Ierusalim.

Milițiile islamiste Hamas, care controlează Fâșia Gaza, au revendicat atacul cu rachete asupra unor regiuni israeliene, în primul rând asupra Ierusalimului, spunând că a fost o ripostă la „agresiunea și crimele Israelului”. La Ierusalim s-au auzit luni după-masă sirene și cel puțin o explozie, la puțin timp după expirarea unui ultimatum dat de Hamas pentru retragerea forțelor de securitate israeliene din complexul de clădiri al moscheii Al Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc pentru musulmani. Armata israeliană a spus că alarmele au fost declanșate de șapte rachete lansate din Gaza, iar apoi a anunțat că a efectuat raiduri de ripostă, omorând un comandant Hamas. Polițiștii israelieni s-au ciocnit cu protestatarii palestinieni la Ierusalim la 10 mai, după a treia noapte de violențe provocate de planul evacuării de familii palestiniene din unele zone ale Ierusalimului de est. Medicii palestinieni au spus că peste 200 de oameni au fost răniți după ce polițiștii au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante, în vreme ce protestatarii aruncau cu pietre și alte obiecte în forțele de ordine. Sute de palestinieni și peste 30 de polițiști israelieni au fost răniți în confruntările din ultimele trei zile. Între timp, forțele de ordine israeliene s-au pregătit luni pentru noi tensiuni, odată cu plănuitul Marș al Drapelului, manifestare israeliană care marchează anexarea de către Israel a Ierusalimului de est în 1967.

Președintele rus Vladimir Putin a spus că împotriva COVID-19 s-au vaccinat până acum în Rusia aproape 21,5 milioane de oameni, și și-a încurajat compatrioții să urce și mai mult această cifră. Rusia are 146 de milioane de locuitori. „Situația virusului în țară este stabilă, potrivit specialiștilor”, a spus Putin la 10 mai la Soci, adăugând că ritmul răspândirii virusului este stabil, de mai multe zile. „De aceea este așa de important să ne testăm și să ne vaccinăm; așa putem depăși cel mai bine pandemia și consecințele ei”, a mai spus liderul rus. Kremlinul a spus luna trecută că rata relativ scăzută de vaccinare în Rusia are legătură cu cererea de vaccin și că se așteaptă ca ritmul să se accelereze „în timp”.

În R. Moldova pandemia continuă să încetinească. Ministerul sănătății a anunțat luni cea mai mică cifră de infectări noi pe parcurs de o zi de la începutul anului: 49. S-au înregistrat de asemenea 6 decese – și aceasta o cifră record de scăzută de la începutul anului curent. Potrivit Jurnal.md, În total au fost efectuate 1123 de teste, dintre care 328 – teste Rapid – Antigen. Printre cei nou infectați nu e niciun lucrător medical. În total, în spitale sunt internați 1 401 pacienți confirmați cu COVID-19, dintre care 170 în stare extrem de gravă, iar 25 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Autoritățile iraniene au condamnat atacul de la weekend asupra consulatului iranian din orașul irakian Karbala, venit după uciderea unui activist. Zeci de demonstranți au luat cu asalt consulatul la 9 mai, incendiind gardul exterior, o poartă și autovehicule.

Ei protestau împotriva uciderii la 8 mai a lui Ehab Wazni, un activist anti-corupție care a denunțat și implicarea iraniană în chestiuni interne, irakiene. Duminică, forțele de ordine au tras focuri de gloanțe de război ca să disperseze mulțimea violentă, rănind cel puțin 10 persoane.

În scrisoarea de protest înmânată luni de Ministerul de Externe iranian ambasadei irakiene la Teheran se atrage atenția că „este datoria internațională a guvernului irakian să protejeze reprezentanțele diplomatice”.

Polițiștii israelieni s-au ciocnit cu protestatarii palestinieni la Ierusalim la 10 mai, după a treia noapte de violențe provocate de planul evacuării de familii palestiniene din unele zone ale Ierusalimului de est.

Medicii palestinieni au spus că peste 200 de oameni au fost răniți după ce polițiștii au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante, în vreme ce protestatarii aruncau cu pietre și alte obiecte în forțele de ordine. Poliția spune că 12 membri ai ei au fost răniți. Violențele au avut loc în complexul de clădiri de la moscheea Al Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc al musulmanilor.

Sute de palestinieni și peste 30 de polițiști israelieni au fost răniți în confruntările din ultimele trei zile. Între timp, forțele de ordine israeliene s-au pregătit luni pentru noi tensiuni, odată cu plănuitul Marș al Drapelului, manifestare israeliană care marchează anexarea de către Israel a Ierusalimului de est în 1967.

Comisia Electorală Centrală a spus că până la 10 mai, peste 70 000 de moldoveni aflați peste hotare s-au înscris prealabil pentru participarea la alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie. Cei mai mulți s-au înregistrat în Italia (14 212), apoi în Marea Britanie (11 268), Germania (8 462 de persoane), Rusia cu 6 332 de persoane, Franța, cu 5 867 de persoane, România, unde s-au înregistrat 5 668 de moldoveni etc.

Moldovenii din străinătate se pot înregistra să voteze fie on-line, pe pagina inregistrare.cec.md, fie prin cerere scrisă către Comisia Electorală Centrală, la adresa ei din Chișinău. Tot luni s-a relatat că premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat într-o emisiune televizată că a cerut CEC să revizuiască în jos suma cheltuielilor pentru alegeri, fixată inițial la 125 de milioane de lei, pe care el, Ciocoi, o consideră prea mare.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a spus că duminică Paștele Blajinilor s-au sărbătorit în mod liniștit, fără incidente, în toate cimitirele orașului, inclusiv în suburbii.

Într-o postare pe Facebook, primarul a amintit că și luni polițiștii și serviciile speciale se află la datorie. „Mulțumesc tuturor pentru implicare, dar și cetățenilor care țin cont de recomandările făcute: poartă măști, păstrează distanța și nu întind mese la morminte, dar liniștit îi pomenesc pe cei apropiați”, a scris primarul.

Aproximativ 3.500 de polițiști au supravegheat în capitală buna desfășurare, în condiții de pandemie, a Paștilor Blajinilor, după ce autoritățile au anunțat cu doar o zi înainte că accesul populației la cimitire va fi permis, până la ora 17.00, în condiții sanitare deosebite.

În Rusia, ministrul sănătății din regiunea siberiană Omsk, Aleksandr Murahovski, a reapărut luni, după ce dispăruse acum trei zile la o vânătoare. Ministrul a reapărut singur în regiunea satului Baslî, viu și nevătămat, și a fost examinat medical la spitalul raionului Bolșeukovsk, a anunțat serviciul de presă al guvernului regiunii Omsk.

Soția lui Murahovski a confirmat informațiile pentru postul TV Dozhd, spunând că a discutat la telefon cu soțul său, care, potrivi ei, „nu realizat încă amploarea operațiunilor de căutare” organizate de autorități.

Dispariția lui Aleksandr Murahovski a provocat noi suspiciuni, după decesul, în ultimele luni, a doi medici de la spitalul din Omsk, unde în august anul 2020 a fost internat de urgență opozantul rus Aleksei Navalnîi, un critic acerb al Kremlinului.

Aleksandr Murahovski a fost medicul-șef al spitalului din Omsk, în care Navalnîi s-a aflat pentru câteva zile, până a fi transferat ulterior la o clinică din Germania, care însă a constatat, în urma analizelor de laborator, că opozantul rus a fost otrăvit cu o armă chimică de tip Noviciok. Navalnîi a ajuns la Omsk, după ce i se făcuse rău la bordul avionului cu care zbura de la Tomsk, un alt oraș siberian, spre Moscova.

Potrivit autorităților ruse, ministrul Murahovski a plecat de la o casă de vânătoare cu un vehicul de teren (ATV) spre satul Pospelovo, vineri, 7 mai, și nu s-a mai întors. Rudele sale afirmă că, timp de o zi, au încercat să-l caute cu propriile forțe. Despre dispariția ministrului regional s-a aflat abia duminică, pe 9 mai. Echipele de căutare au găsit ATV-ul său, la aproape 7 kilometri de casa de vânătoare. În operațiune au fost antrenați circa 100 de polițiști, soldați și salvatori, precum și echipe voluntari, pădurari și locuitori din satele din preajmă.

Aleksandr Murahovski a preluat funcția de ministru al sănătății în regiunea Omsk în noiembrie 2020, după demisia predecesoarei sale, Irina Soldatova, care a fost dată în urmărire internațională sub acuzația de delapidări de milioane de ruble, în urma licitațiilor de procurare a echipamentelor medicale.

Murahovski a negat că opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost otrăvit și a insistat asupra diagnozei „dereglări ale metabolismului”. Navalnîi și susținătorii săi, dar și oficialități occidentale, susțin însă că există dovezi concludente că serviciile secrete ruse ar fi încercat să-l otrăvească pe criticul Kremlinului și că numai aterizarea de urgență la Omsk și primul ajutor acordat de medicii locali i-au salvat viața. Laboratoare germane, dar și alte laboratoare europene au confirmat că Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.

În februarie în 2021 a decedat fostul adjunct al lui Murahovski, medicul anesteziolog și reanimatolog Serghei Maksimișîn, în vârstă de 55 de ani, în urma unui infarct, potrivit versiunii oficiale. Iar la sfârșitul lui martie a decedat și șeful secției de traumatologie și ortopedie de la spitalul din Omsk, Rustam Aghișev, în vârstă de 63 de ani, în urma unui atac cerebral. Un alt adjunct al lui Murahovski, chirurgul Anatoli Kalinicenko și-a dat demisia în octombrie anul trecut. Kalinicenko era responsabil de tratamentul lui Navalnîi și, împreună cu medicul-șef Murahovski, a refuzat timp de două zile transferul opozantului rus la o clinică din Berlin, transfer cerut de rudele și susținătorii opozantului rus, care au acuzat ulterior conducerea spitalului din Omsk de minciună și tentativă de mușamalizare a urmelor intoxicației cu Noviciok.

După revenirea de la tratament din Germania în Rusia, în ianuarie 2021, Aleksei Navalnîi a fost arestat și condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea pedepsei cu suspendare într-un dosar de corupție, despre care opozantul spune că este fabricat. Navalnîi acuză serviciile speciale rusești (FSB) de otrăvirea sa și chiar personal pe președintele Vladimir Putin, acuzații respinse de Kremlin. Autoritățile ruse spun că Navalnîi nu putea fi otrăvit pe teritoriul Rusiei.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi secretarul de stat american Antony Blinken participă luni, prin videoconferinţă, la Summitul Formatului Bucureşti (B9), transmite Agerpres.

Potrivit agendei postate pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, cei doi înalţi oficiali americani vor participa de la Casa Albă, la ora locală 10:30.

Summitul Formatului Bucureşti este organizat la iniţiativa preşedintelui român Klaus Iohannis şi se va desfăşura cu prezenţa la Bucureşti a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, aflat în vizită oficială în România, şi cu participarea prin videoconferinţă a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la București, agenda reuniunii la nivel înalt vizează pregătirea Summitului NATO care va fi organizat la Bruxelles, pe 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relaţiei transatlantice, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe procesul de reflecţie NATO 2030.

Dialogul şi cooperarea cu partenerii din Vecinătatea Estică, sprijinul pentru consolidarea capacităţilor acestora de apărare, precum şi sporirea rezilienţei NATO, a aliaţilor şi partenerilor în faţa provocărilor actuale de securitate, vor fi, de asemenea, abordate de participanţii la reuniunea de vârf.

Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varşovia (8 iunie 2018) şi Kosice (28 februarie 2019).

Talibanii au anunțat trei zile de încetare a focului pentru perioada sărbătorii Eid al-Fitr, de la sfârșitul lunii sfinte musulmane a Ramadanului, în timp ce Afganistanul este cuprins de intensificarea violențelor. Luptătorilor talibani li s-a cerut să „oprească toate operațiunile ofensive împotriva inamicului la nivel național, din prima până în a treia zi a lui Eid al-Fitr”, pentru ca oamenii să poată sărbători într-o „atmosferă liniștită și sigură”, dar să fie gata să se apere „viguros”, dacă vor fi atacați, se spune într-o declarație a insurgenților. Sărbătoarea Eid al-Fitr va începe pe 12 sau 13 mai, în funcție de observarea lunii noi. Nu a existat niciun răspuns imediat la oferta de încetare a focului din partea guvernului afgan. Anunțul survine la doar câteva zile după ce guvernul afgan a învinuit talibanii de un atac cu bombe asupra unei școli de fete din Kabul, pe 8 mai, care a ucis cel puțin 50 de persoane și a rănit alte 100. Gruparea talibană a negat orice implicare în ceea ce a fost cel mai sângeros atac petrecut la Kabul în ultimele luni.

La Minsk, Aleksandr Lukașenka a semnat, pe 9 mai, un decret cu privire la „apărarea suveranității și ordinii constituționale”, care descrie un mecanism de guvernare a Republicii Belarus, în cazul morții sale. Anunțul l-a făcut serviciul său de presă, iar documentul a intrat deja în vigoare. Potrivit acestuia, dacă șeful statului moare „în urma unui atentat, atac terorist, unei agresiuni externe sau altor acțiuni de forță, toate organele de stat și oficialitățile vor acționa în corespundere cu deciziile Consiliului de Securitate, ședințele căruia sunt prezidate de prim-ministru, iar în țară va fi introdusă imediat situația excepțională sau legea marțială”. Decizia cu privire la organizarea alegerilor le va lua tot Consiliul de Securitate, a precizat sursa citată. Anterior, în cazul morții președintelui, atribuțiile acestuia erau preluate de premier. Lukașenka a anunțat încă la sfârșitul lui aprilie că va semna un asemenea decret, spunând că serviciile speciale din Belarus și Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat în care ar fi implicat și un belarus cu cetățenie americană. Multe guverne ale lumii îl consideră pe Lukașenka ilegitim, după controversata sa realegere din august anul trecut, contestată de opoziție și de miile de protestatari ale căror demonstrații au fost reprimate cu brutalitate.

Zeci de palestinieni au fost răniți în ciocnirile dintre protestatari și forțele de securitate israeliene, la Ierusalim. Confruntările, cele mai grave din ultimii ani, au provocat la scară globală îngrijorări că tulburările s-ar putea amplifica. Tensiunile sunt ridicate din cauza disputei vechi asupra accesului la locurile sfinte din Ierusalim, în primul rând la moscheea Al Aqsa, dar și din cauza riscului evacuării unor palestinieni de pe teritorii unde se ridică noi locuințe pentru israelieni. Semiluna Roșie Palestiniană a spus la 9 mai că în ciocnirile de peste noapte au fost răniți cam 100 de palestinieni. Israelul spune că au fost răniți 17 polițiști. Printre cei care au făcut apel la calm a fost duminică și Papa Francisc.

Rusia și-a etalat puterea militară cu parade la scară națională, la 9 mai, cu ocazia împlinirii a 76 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în Europa, în al doilea război mondial. Președintele Vladimir Putin a asistat la parada de Ziua Victoriei din Piața Roșie, la Moscova, unde au defilat 12.000 de militari, aproape 200 de piese de echipament militar. Piața a fost survolată de avioane și elicoptere. Într-un discurs, Putin a spus că Rusia își va apăra interesele naționale și a denunțat recrudescența „rusofobiei”. „Ne vom apăra cu fermitate interesele naționale, pentru a asigura securitate poporului”, a promis Putin.

Marina militară a Statelor Unite a spus că a confiscat un transport de armament ascuns într-o navă în Marea Arabiei. Într-o declarație de presă, duminică, se spune că originea și destinația armamentului găsit într-o ambarcațiune fără apartenență statală fac obiectul unei anchete. În text se mai arată că în operațiunea din 6-7 mai s-au confiscat proiectile ghidate anti-tanc de producție rusească, puști de asalt chinezești, mitraliere, arme cu lunetă și lansatoare de grenade. Și în trecut, marina americană a confiscat arme avansate în Marea Arabiei, despre care se crede că proveneau din Iran și erau destinate rebelilor Huthi din Yemen.

În capitala afgană Kabul au avut loc duminică funeraliile victimelor atacului din ajun asupra unei școli de fete, soldat cu cel puțin 50 de morți și 100 de răniți. Majoritatea celor înmormântați duminică erau elevele școlii Sayed Al-Shuhada School. Un purtător de cuvânt al ministerului de interne afgan a spus la 9 mai că mai întâi un automobil a explodat în fața școlii, după care au explodat încă două bombe când fetele fugeau din școală, cuprinse de panică. Atacul nu a fost revendicat de îndată, dar oficialii afgani l-au pus pe seama mișcării islamiste Taliban. Gruparea a negat orice implicare în ceea ce a fost cel mai sângeros atac petrecut la Kabul în ultimele luni.