Linkuri accesibilitate

Păreri împărțite în presa de la  București în legătură cu Carta Albă privind viitorul Europei


Revista preseo românești.

Cristian Cobuz scrie în publicația „Cotidianul” despre rapida întărire a poziției lui Vlad Plahotniuc pe scena politică din Republica Moldova, mai ales după ce a fost ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiste. Cititorii români află că televiziunile de la Chișinău dezbat intens ideea promovată de Plahotniuc: vot uninominal pur pentr Parlament. Că va fi pur sau nu, uninominalul nu pare exclus, pentru că socialiștii sunt interesați cel puțin de o variantă de uninominal mixt, care le-ar asigura intrarea în viitorul parlament. Deocamdată, schimbarea sistemului de vot e susținută numai de Partidul Democrat și respinsă ferm de Partidul Liberal, drept care, scrie Cobuz, e posibil ca la Chișinău să apară în curând un guvern minoritar susținut de deputaţi independenţi, precum şi de puţinii parlamentari ai Partidului Liberal Democrat din Moldova. După arestarea liderului acestei formațiuni, Vlad Filat, PLDM e în disoluție. Mulți parlamentari au trecut deja, „mai mult sau mai puțin formal, în tabăra lui Plahotniuc”. Opoziția neparlamentară anunță proteste masive față de eventuala modificare a legislației electorale, se arată în „Cotidianul”.

Păreri împărțite în presa de la București în legătură cu Carta Albă privind viitorul Europei, documentul prezentat de curând de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker la Bruxelles. În săptămânalul „Observator cultural”, Cristian Pârvulescu se delimitează de criticii lui Juncker. Ar fi putut oare să facă altceva președintele Comisiei Europene decât să etaleze cele cinci scenarii cât de cât logice pentru reformarea Uniunii? Editorialistul socotește că nu și că de acum celebra propunere a Europei cu două sau mai multe viteze, care a stârnit panică în țările estice, e singura realistă. De fapt, o avem deja, spune Pârvulescu, de vreme ce în interiorul Uniunii Europene există un cerc al statelor membre Schengen, o zonă euro și o alta, unde se aplică încă, după 10 ani de la aderare, Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justiție (e vorba de România și de Bulgaria). De ce ar sta Europa în loc până ce se aliniază principiilor statului de drept, drepturilor omului și libertăților civile țări precum Ungaria, Polonia și chiar România, atunci când în numele ei vorbesc politicieni precum Călin Popescu-Tăriceanu sau Liviu Dragnea? Este poziția editorialistului de la „Observator cultural”.

Pe site-ul Contributors, Valentin Naumescu nu împărtășește punctul de vedere exprimat deja de mai mulți comentatori. ”La aşa-zisul argument că în Uniunea Europeană oricum existau state Euro şi non-Euro, respectiv Schengen şi non-Schengen, voi răspunde că diferenţierea între cele două categorii de membri nu era recunoscută, evidenţiată şi oficializată în tratatele UE”, scrie Naumescu. Și el crede că România e liberă să facă ce trebuie ca să intre în nucleul central al viitoarei Uniuni. Deocamdată, președintele Klaus Iohannis a făcut singurul lucru pe care-l putea face: a respins categoric varianta Europei „cu mai multe viteze”, deci trecerea României într-o zonă periferică. Numai că nu doar consecințele economice și sociale desenează îngrijorător viitorul, ci mai ales dificultatea de a negocia între statele membre problemele de securitate și apărare. „Pe termen lung, scrie Valentin Naumescu, ţările europene vor trebui să decidă în ce coş vor să-şi pună bugetele pentru Apărare”. Dacă se va pune vreodată condiția alegerii între NATO și acum dorita Forță de apărare europeană, Bucureștiul se va afla într-o situație ingrată.

XS
SM
MD
LG