Dostoievski și moștenirea sa continuă să-i zbuciume pe locuitorii Sankt-Petersburgului. Muzeul Dostoievski, casa unde a locuit altădată scriitorul, intenționează să-și extindă spațiile prin edificarea unei clădiri moderne, care ar urma să fie construită în scuarul din imediata vecinătate a muzeului, pe aleea Kuznecinîi. Apărătorii patrimoniului istoric al orașului sunt categoric împotriva proiectului și îi acuză pe autorii acestuia de faptul că au „mutilat” deja destul „fața istorică orașului” prin alte construcții pe care le-au ridicat la Petersburg. În timp ce disputa incită tot mai mult spiritele, proiectul a reușit să obțină totuși avizul mai multor instanțe, fiind aprobat deja și de consiliul municipal. Corespondenta Radio Svoboda, Tatiana Voltskaia, a încercat să afle cum stau lucrurile, discutând cu reprezentanții ambelor tabere:
Muzeul Dostoievski din Sankt-Petersburg nu este nici pe departe o banală expoziție prăfuită, vizitată, în special, de elevi plictisiți, aduși aici cu forța. Nu. Vorbim despre o instituție remarcabilă, unde se desfășoară cu regularitate diverse evenimente culturale: expoziții, conferințe, întâlniri cu scriitorii, ba chiar și spectacole, deoarece muzeul colaborează intens cu mai multe teatre din oraș. Vara, muzeul depășește cadrul tradițional și „iese în stradă” pentru a desfășura așa-zisa „Ziua D” - un spectacol costumat, care vine să refacă atmosfera romanelor lui Dostoievski. Pentru a recrea peisajul de altădată, nici nu e nevoie să faci eforturi speciale, străzile fiind deja „decorate” cu aceleași clădiri care se înălțau și pe vremea scriitorului.
De câtva timp însă, muzeul a devenit mult prea aglomerat și are nevoie de noi spații, susține directorul muzeului Dostoievski, Natalia Așimbaieva, potrivit căreia, acesta este și principalul motiv pentru care fundația de caritate „Petersburgul lui Dostoievski” și-a propus să construiască o clădire nouă chiar în scuarul de lângă muzeu.
Natalia Așimbaieva: „Ne confruntăm cu o lipsă acută de spațiu, atât pentru desfășurarea expozițiilor, cât și pentru păstrarea fondurilor. Nu mai vorbesc despre cât de strâmtorați sunt angajații noștri. Sala de teatru nu este echipată corespunzător. Respectiv, artiștii și muzicienii nu au unde să-și schimbe hainele sau să se odihnească. Nici măcar obiectele de uz casnic nu avem unde să le păstrăm - toate camerele sunt supraaglomerate.”
Radio Svoboda: Și ideea de a construi o clădire modernă lângă vechea casă a muzeului și tocmai în locul unde acum se întinde o mică grădină publică vi se pare una fericită? Credeți că și cei care vin aici pentru a resimți atmosfera de altădată a Petersburgului de pe vremea lui Dostoievski - au nevoie de o asemenea schimbare?
Natalia Așimbaieva: „Muzeul este cel care are nevoie de o astfel de schimbare! Și ce anume numiți dvs. „mică grădină publică”? În realitate, nu este decât un scuar de 400 de metri pătrați, care se întinde între două firewall-uri. Nu veți găsi aici nici bănci de șezut, nici trotuare de plimbat. Pe vremuri, pe acest loc se ridica o clădire, care ocupa o bună parte din curte, dar aceasta a fost deja demult demolată. De altfel, curtea va fi păstrată, doar că nu va mai fi deschisă ca acum!”
Radio Svoboda: O altă problemă, din câte se știe, este faptul că autorul proiectului, arhitectul Evgheni Gerasimov, nu intenționează să restabilească aspectul clădirii demolate, iar edificiul pe care dorește să-l ridice aici este unul modern și în evidentă disonanță cu acel „Petersburg al lui Dostoievski”, care, în mod normal, ar fi trebuit protejat în mod deosebit aici.
Natalia Așimbaieva: „(…) De partea aceasta a aleii singura casă din epoca lui Dostoievski care s-a păstrat este doar muzeul nostru. Vizavi, pe partea stângă, există, într-adevăr, mai multe clădiri ale vechiului Petersburg.
Pentru noi, noua clădire ar fi o soluție minunată, o șansă și un stimulent pentru viitor. În 1971, când a fost creat muzeul nostru, nimeni nu-și putea imagina ce se va întâmpla aici peste 50 de ani: că muzeul va avea fonduri noi și că acestea vor fi reînnoite în mod constant, că vor apărea echipamente, materiale și tehnologii muzeistice de nouă generație.”
Altfel văd lucrurile apărătorii arhitecturii istorice a orașului. Alexandr Kononov, președintele filialei din Sankt-Petersburg al Societății Naționale pentru Protecția Monumentelor de Istorie și Cultură, pledează, mai curând, pentru refacerea fațadei vechii clădiri care se înălța aici și pe vremea lui Dostoievski și consideră total inadecvat proiectul arhitectului Evgheni Gherasimov.
Radio Svoboda: Și atunci, de ce Consiliul Municipal a aprobat acest proiect?
Alexandr Kononov: „Este vorba de un soi de „solidaritate corporativă”, apărută ca urmare a noii reguli instituite de curând de președintele Comitetului pentru Urbanism și Arhitectură. Conform acesteia, fiecare membru votează cu ajutorul unei fișe personalizate, pe care o semnează. Prin urmare, mulți membri ai Consiliului Municipal nu au fost pregătiți să intre în conflict deschis cu autorul proiectului, alții nu au venit sau au plecat înainte de vot. (…)
Pe de altă parte, evident, mulți arhitecți văd în ceea ce se întâmplă o încercare de a include în mediul urban un obiect de modernism radical, deci o cale de a diminua oarecum restricțiile existente în domeniul reglementărilor urbanistice la capitolul protecția patrimoniului cultural.”
Radio Svoboda: Altfel spus, vorbim despre un moment important pentru soarta întregului oraș?
Alexandr Kononov: „Evident, arta arhitecturală presupune un grad înalt de auto-exprimare, iar simpla reproducere a unei case din secolul al XIX-lea, chiar dacă aceasta are un interior modern, nu-i va aduce o faimă prea mare arhitectului. În schimb, autorul unei versiuni radicale va deveni, cu siguranță, eroul mai multor articole și publicații dedicate arhitecturii moderne. (…)
Fără îndoială, disputa în cauză are dreptul la viață. Doar că, în timp ce în alte orașe putem vedea atât rezultate reușite, cât și mai puțin reușite ale acestei confruntări, la Petersburg, din păcate, avem doar foarte puține exemple de succes. Cu atât mai mult, mediul nostru istoric pe teritoriul unui obiect din Patrimoniul Mondial nu prevede proiecte „explozive”, mai ales zone ca aceasta - deosebit de sensibile. La urma urmei, este clar că oamenii vin aici din diverse colțuri ale lumii tocmai pentru a admira orașul lui Dostoievski, orașul secolului al XIX-lea, cunoscut, inclusiv din romanele lui Dostoievski.”
Radio Svoboda: Dar cine stă în spatele acestui proiect?
Alexandr Kononov: „Fundația „Petersburgul lui Dostoievski”, înființată de trei persoane: arhitectul Evgheni Gherasimov, Andrei Iakunin, fiul fostului șef al Căilor Ferate Ruse (care a reușit să schimonosească deja câteva monumente din Sankt Petersburg, inclusiv faimoasa Casă cu Lei din Piața Sf. Isaac) și directorul Muzeului Dostoievski.”
La rândul său, autorul mult disputatului proiect, arhitectul Evgheni Gherasimov, crede că este o mare greșeală să dotezi un muzeu modern, construit în sec. XXI cu fațada unei clădiri din sec. XIX.
Evgheni Gherasimov: „Vechea fațadă poate fi reconstruită, dar acest lucru nu este necesar. (...) Din punctul nostru de vedere și al comunității de profesioniști, noi procedăm corect. Nu e cazul să vorbim în numele tuturor cetățenilor. Acest proiect nu va plăcea cuiva, evident, dar cred că e vorba de o minoritate. Muzeul Dostoievski trebuie să poată accede la o nouă etapă de dezvoltare. Au trecut 50 de ani de la înființarea sa, iar, datorită noului proiect, va primi spații noi, de înaltă calitate, moderne, echipate pentru desfășurarea aici a tot soiul de activități – atât de necesare, și nu numai locuitorilor acestui oraș, ci și oaspeților Petersburgului. Iată de ce este nevoie de proiectul nostru. Iar faptul cum arată fațada acestei clădiri - e o decizie care trebuie să o ia profesioniștii.
Eu am propus anume această variantă. Este opinia mea personală, opinia unui profesionist. Există un consiliu public al Uniunii Arhitecților, care a analizat și a susținut și el acest proiect, la fel ca și comunitatea arhitecților, dar și aripa tânără a Uniunii Arhitecților. Organul autorizat să ia cele mai importante decizii pentru oraș, consiliul de planificare urbană a aprobat și el acest proiect - cu 21 din 26 de voturi pro și doar 5 împotrivă – un scor care vorbește de la sine, cred.
Sper sincer că această nouă clădire nu „va strica peisajul” câtuși de puțin. Va fi sau nu frumoasă această clădire - vom putea judeca însă doar după ce aceasta va fi ridicată. Timpul este cel mai bun judecător.”
Dacă suntem de acord cu faptul că Muzeul Dostoievski are nevoie de spații noi, de ce să nu fie continuată, pur și simplu, arhitectura actuală a clădirii muzeului, se întrebă arhitectul și restauratorul Victor Turalin, membrul filialei din Sankt-Petersburg a Societății Naționale pentru Protecția Monumentelor de Istorie și Cultură.
Victor Turalin: „Proiectul Gherasimov îmi trezește indignare și asociații negative. Casa concepută de el în forma unei gigantice „П” (litera „P” în alfabetul chirilic n.r.) seamănă cu o ghilotină sau un eșafod. Da, pentru mulți Dostoievski este un scriitor sumbru, dar eu văd altfel lucrurile. De ce să fiu de acord ca arhitectul respectiv să îmi impună propria viziune asupra lui Dostoievski prin această construcție ridicată chiar în centrul orașului? Și, în general, nu înțeleg de ce nu au fost prezentate mai multe proiecte, de ce n-a fost organizat un concurs și discutate public toate variantele? De ce avem doar această sumbră eșafodo-ghilotină și toată lumea trebuie să accepte acest lucru? Există totuși speranța că membri din Consiliul pentru Conservarea Patrimoniului Cultural vor da un verdict negativ acestui proiect.”
Dacă autoritățile vor decide totuși să accepte ridicarea unei construcții moderne în scuarul din centrul istoric, acesta va fi un act de încălcare flagrantă a legii, iar cetățenii nu vor permite acest lucru, este convins, la rândul său, Iaroslav Kostrov, liderul mișcării „Centrul - mediu confortabil de viață”, care este hotărât să depună toate eforturile posibile pentru a împiedica realizarea proiectului.
Iaroslav Kostrov: „Pe 11 octombrie, va avea loc o reuniune a Consiliului pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din cadrul Comitetului de Stat pentru Controlul, Utilizarea și Protecția Monumentelor de Istorie și Cultură. În cazul în care se decide distrugerea acestui parc-scuar, suntem deciși să trecem de la pichetările răzlețe, pe care le desfășurăm acum, la acțiuni de protest mult mai serioase și, dacă va fi necesar, vom forma un scut uman viu, dar nu vom permite nici buldozerelor, nici tancurilor și nici oricărui alt echipament să demoleze scuarul și să demareze construcția.”
(Traducere și adaptare: Diana Benea)
