Linkuri accesibilitate

Ştiri

Criza din Venezuela, discutată la Roma între emisarul american Elliott Abrams și oficiali ruși

Elliott Abrams

Reprezentantul special al SUA pentru criza din Venezuela, Elliott Abrams, se va întâlni la Roma cu viceministrul rus al afacerilor externe Serghei Riabkov şi cu alţi oficiali ruşi pentru a discuta criza din Venezuela. Discuţiile, prevăzute să dureze două zile, vor viza „situaţia din Venezuela, care se degradează pe zi ce trece”, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat, dat publicităţii sâmbătă.

Vezi ultimele știri ale zilei

Un avocat al lui Navalnîi spune că acesta arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei

Un avocat al lui Aleksei Navalnîi spune că proeminentul critic al Kremlinului pe care l-a vizitat luni într-un spital pentru deținuți arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei. După ce a fost lăsat să-l vadă pentru câteva minute pe opozant, Alexei Liptser a spus că acesta este hotărât să continue greva foamei, chiar dacă situația sa „se înrăutățește”.

În ciuda unor cereri insistente, autoritățile penitenciare nu au permis unor doctori civili să-l examineze pe politicianul în vârstă de 44 de ani, a spus Lipster, citat de Reuters. La sfârșitul săptămânii trecute, doctorul personal al lui Navalnîi și alți trei medici inclusiv un cardiolog au solicitat Serviciului Federal al Penitenciarelor acces la opozant, spunând într-o scrisoare că acesta poate face un stop cardiac „în orice minut”. Autoritățile au spus însă că starea sănătății lui Navalnîi este „satisfăcătoare” și că a fost transferat la un spital pentru deținuți pentru tratament suplimentar cu vitamine.

Cehia a spus că expulzarea a 20 de diplomați din Rusia este o reacție mai dură decât se aștepta

Diplomații ruși expulzați, urmați de familiile lor, în Aeroportul Vaclav Havel, 19 aprilie 2021

Cehia a spus luni că expulzarea a 20 de diplomați ai săi din Rusia, după ce Praga a declarat persona non grata 18 diplomați ruși este o reacție mai puternică decât se aștepta, iar guvernul ceh va întreprinde noi măsuri. Ministrul de externe în exercițiu, Jan Hamáček, a declarat că le-a cerut omologilor săi din Uniunea Europeană la o întâlnire prin videoconferință să-și exprime solidaritatea cu Cehia și că fiecare țară membră poate decide asupra formei în care o va face. Șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că nu există planuri de expulzare în masă a diplomaților ruși, pentru că acest lucru nu a fost cerut pe moment, dar că tensiunile în relația cu Rusia cresc „pe diferite fronturi”. Sâmbătă, Cehia a anunțat expulzarea diplomaților ruși, după ce a ajuns la concluzia că agenți ruși ar fi fost implicați în detonarea unui depozit de muniție pe teritoriul său, în 2014, soldată cu două victime. Presa a relatat că munițiile aruncate în aer la depozitul Vrbetice s-ar fi aflat în tranzit din Bulgaria înspre Ucraina, care lupta contra separatiștilor pro-ruși din estul țării. Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la căderea comunismului, în 1989. Luni, guvernul ceh a anunțat că nu va permite agenției ruse Rosatom să participe la construcția unei noi unități a centralei nucleare de la Dukovany.

HRW: tratamentul aplicat de autoritățile chineze minorității uigure echivalează cu comiterea de crime împotriva umanității

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) spune că tratamentul aplicat de autoritățile comuniste ale Chinei minorității uigure și altor grupuri musulmane în provincia Xinjiang din nord-vestul țării echivalează cu comiterea de crime împotriva umanității. Conducerea chineză se face responsabilă între altele de aplicarea unor politici ample și sistematice de încarcerare în masă, tortură și persecuție pe criterii de apartenență culturală, se spune într-un raport difuzat pe 19 aprilie. Organizația cu sediul la New York face apel la acțiuni coordonate ale comunității internaționale pentru sancționarea celor responsabili și exercitarea de presiuni asupra Beijingului pentru a-și schimba politicile. Statele Unite au folosit termenul „genocid” pentru a descrie tratamentul aplicat uigurilor. China respinge acuzația de genocid și afirmațiile despre abuzuri, spunând că situația din Xinjiang este o chestiune a sa internă. Potrivit guvernului de la Beijing, lagărele pentru uiguri deschise în regiune oferă instruire profesională și contribuie la combaterea extremismului islamic. În raportul HRW sunt însă documentate diverse încălcări ale dreptului omului, inclusiv rețineri arbitrare în masă, tortură, supraveghere în masă, muncă forțată, violuri, încălcarea drepturilor reproductive.

UE nu planifică noi sancțiuni împotriva Rusiei

Josep Borrell

Uniunea Europeană nu planifică pe moment expulzări masive de diplomați ruși sau noi sancțiuni împotriva Rusiei, în urma concluziei Cehiei despre faptul că agenți ruși ar fi fost implicați în detonarea unui depozit de muniție pe teritoriul său, în 2014, soldată cu două victime. Declarația a fost făcută luni de șeful politicii externe și de securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, în marginea unei reuniuni virtuale a miniștrilor europeni de externe. Sâmbătă, Cehia a spus că a declarat persona non grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj, în urma unor „dovezi indubitabile” prezentate de serviciile speciale cehe despre rolul jucat de agenți ruși în detonarea munițiilor de la un depozit de armament din estul Cehiei. Rusia a răspuns, declarând persona non grata 20 de diplomați cehi.

Presa a relatat că munițiile de la depozitul Vrbetice aruncat în aer în 2014 s-ar fi aflat în tranzit din Bulgaria înspre Ucraina, care lupta contra separatiștilor pro-ruși din estul țării. Ministrul ceh de interne, Jan Hamáček, care exercită și funcția de ministru de externe, urma să-și informeze luni colegii din Uniunea Europeană în legătură cu expulzările, în cadrul reuniunii de luni. La aceeași reuniune, a fost audiat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pe marginea noilor tensiuni între țara sa și cu Rusia. Josep Borrell a spus după audieri că Rusia a masat peste 150 de mii de militari la granița cu Ucraina și în peninsula ocupată Crimeea și că riscul escaladării situației este „evident”.

Președinta Maia Sandu, la APCE: alegerile anticipate vor avea loc „în curând”

Maia Sandu, în plenul APCE

Președinta Maia Sandu a declarat în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că alegeri parlamentare anticipate vor avea loc în R. Moldova „în curând”, exprimându-și încrederea că acestea vor fi un pas către un parlament și un guvern care să o ajute să combată corupția. Șefa statului a vorbit, la Strasbourg, pentru prima dată de la alegerea sa în luna noiembrie, insistând că lupta cu mita îi este prioritatea fundamentală. Sandu a spus că parlamentarele anticipate sunt și o șansă pentru „refacerea încrederii între cetățeni și instituțiile statului”, după decenii în care criminali au lucrat mână în mână cu oficiali și judecători corupți, deposedând statul de resurse vitale. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională de la Chișinău a dat undă verde dizolvării parlamentului, constatând că s-au consumat deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Dar Sandu nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.

Autoritățile ruse l-au transferat pe Aleksei Navalnîi la un spital pentru deținuți

Aleksei Navalnîi

Autoritățile penitenciare ruse l-au transferat, luni, pe Aleksei Navalnîi la un spital pentru deținuți, după ce Uniunea Europeană și Statele Unite au avertizat că vor considera Moscova responsabilă de starea de sănătate a criticului Kremlinului, care se află în greva foamei. Transferul lui Navalnîi din celula sa în spitalul unei alte închisori pentru deținuții penali din regiunea Vladimir, în apropiere de Moscova, a fost confirmat de avocatul opozantului, Alexei Liptser. Acesta a spus că a mers la penitenciar pentru o întâlnire, așteptând să fie lăsat la deținut. Navalnîi a început greva foamei pe 31 martie, spunând că protestează față de refuzul autorităților de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate pentru dureri acute la spate și un picior. Duminică, Statele Unite au avertizat Rusia că va avea de suportat „consecințe”, dacă oponentul proeminent al președintelui rus Vladimir Putin decedează în închisoare. Luni, șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a repetat cererea ca medicii aleși de Navalnîi să fie lăsați să-l examineze. Medicul personal al lui Navalnîi a spus că acesta poate face un stop cardiac „în orice minut”, dar autoritățile penitenciare ruse au spus că starea sănătății opozantului este „satisfăcătoare” și că a fost transferat pentru un tratament suplimentar cu vitamine.

Socialistul Vlad Bătrâncea a fost ales vicepreședinte al APCE

Vlad Batrancea

Socialistul moldovean Vlad Bătrâncea a fost ales, luni, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru anul 2021, a anunțat parlamentul moldovean. Reprezentant al celui mai mare partid parlamentar moldovean, Bătrâncea conduce și delegația moldoveană la APCE. Adunarea are în total 20 de vicepreședinți. Sesiunea de primăvară a APCE începută luni, la Strasbourg, include și un discurs al președintei moldovene Maia Sandu, aflată în conflict cu socialiștii în chestiunea dizolvării parlamentului de la Chișinău. Pe 15aprilie, Curtea Constituțională moldoveană a spus că există toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, fiind consumate deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Duminică, la o ședință de partid, socialiștii au spus că decizia instanței ar fi fost luată în urma unor presiuni ale Maiei Sandu și că ar echivala cu o „lovitură de stat”. Șefa statului spune că alegeri parlamentare anticipate sunt necesare pentru a fortifica eforturile anticorupție. Dar ea nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.

Maia Sandu le-a spus oficialilor Consiliului Europei cum vrea să depășească criza politică

Președinta Maia Sandu spune că le-a comunicat luni, la Strasbourg, oficialilor Consiliului Europei pașii următori pentru depășirea crizei politice, primind la rândul său asigurări de sprijin pentru agenda de combatere a corupției. Sandu s-a întâlnit separat cu Hendrik Daems, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și cu Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei. La începutul lunii, președinta parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, i-a scris lui Burić că Maia Sandu ar încălca legea, încercând să dizolve parlamentul fără motiv. Dar oficiala europeană nu a dat curs solicitării lui Greceanîi de a „interveni” ca mediatoare în conflictul dintre șefa statului și parlamentul de la Chișinău. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a spus că există toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, fiind consumate deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Președinta Sandu spune că alegeri parlamentare anticipate sunt necesare pentru a fortifica eforturile anticorupție. Dar ea nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.

Summit pentru aplanarea tensiunilor ruso-ucrainene

Noi recruți ai forțelor armate separatiste se antrenează la Donețk, 16 aprilie 2021

Consilierii liderilor Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei se întâlnesc la Kiev pentru a încerca să pregătească un posibil summit cu scopul aplanării noilor tensiuni ruso-ucrainene. Consultările de luni au loc după ce liderii Ucrainei, Franței și Germaniei au cerut Rusiei, săptămâna trecută, să retragă trupele masate la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată. În ultimele săptămâni, a fost încălcat frecvent și un armistițiu fragil încheiat vara trecută de forțele ucrainene și cele ale separatiștilor sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei, Kievul spunând că a pierdut în lupte 30 de militari, de la începutul anului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dorește convorbiri la vârf în așa numitul format normand, purtând deja discuții pe această temă, la Paris, cu președintele francez Emmanuel Macron, pe 16 aprilie, celor doi alăturându-li-se prin conferință video și cancelara germană Angela Merkel. Franța și Germania sunt mediatoare în conflictul ucrainean, din 2015.

Consiliul Europei lansează noul Plan de Acțiune pentru R. Moldova

Președinta Maia Sandu la Consiliul Europei, Strasbourg, 19 aprilie 2021/ IPN

Consiliului Europei a lansata luni, la Strasbourg, în prezența președintei Maia Sandu, planul de acțiune pentru Republica Moldova pe următorii patru ani (2021 – 2024).

Acesta vizează îmbunătățirea legislației, instituțiilor și practicilor naționale în conformitate cu standardele europene în domeniile drepturilor omului, statului de drept și democrației. Conform Planului de Acțiuni, Consiliul Europei și autoritățile moldovenești au convenit să desfășoare activități de promovare a reformelor în domenii-cheie precum implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în Republica Moldova.

Bugetul planului de acțiune pentru patru ani este estimat la 13,7 milioane de euro.

Aflată la Strasbourg, președinta Maia Sandu a ținut să sublinieze, potrivit IPN, că prioritățile documentului sunt lupta împotriva corupției și reforma justiției. De asemenea, proiectele incluse în Planul de acțiuni au drept scop creșterea responsabilității și independenței sistemului judecătoresc și dezvoltarea capacității instituțiilor de drept de a lupta cu corupția și spălarea banilor.

Rusia: Navalnîi va fi transferat la un spital penitenciar

Alexei Navalnîi, februarie 2021.

Opozantul rus Alexei Navalnîi, aflat de 20 de zile în greva foamei în închisoarea unde ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate închisoare, va fi transferat la un spital penitenciar – au anunțat oficialități ruse, care au caracterizat starea sănătății lui Navalnîi drept „satisfăcătoare”. Șeful serviciului penitenciar din regiunea Vladimir, unde este inchis Navalnîi a mai spus că acestea este vizita zilnic de un doctor generalist și tratat – cu aprobarea sa – cu vitamine.

La sfârșitul săptămânii trecute, doctorul personal al lui Navalnîi și alți trei medici independenți avertizau că acesta ar putea suferi un stop cardiac „în orice moment” din cauză că starea sănătății sale s-a deteriorat rapid ca urmare a grevei foamei. Navalnîi a intrat în greva foamei pentru a protesta că în închisoare i se refuză îngrijirea medicală necesară și dreptul de a fi consultat de medicul personal sau un medic independent.

Germania: pentru prima dată în istoria sa, Partidul Verzilor va avea o candidată la funcția de cancelar

Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor la funcția de cancelar în alegerile generale din septembrie, din Germania, 19 aprilie 2021.

Partidul german al Vezilor, aflat în ascensiune de popularitate, are pentru prima dată în istorie un candidat la funcția de cancelar, în persoana Annalenei Baerbock. Cursa s-a decis intern, între Baerbock și al doilea lider al partidului, Robert Habeck. Cei doi conduc împreună partidul Verzilor din 2018.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul ecologist este pe locul doi, cu aproape 20% din intențiile de vot ale germanilor, după uniunea conservatoare CDU-CSU, condusă acum de cancelara Angela Merkel care însă nu va mai candida în alegerile generale din septembrie.

Annalena Baerbock este membră în Bundestag din 2013.

În vârstă de 40 ani, Annalena Baerbock s-a născut în Saxonia Inferioară, trăieşte cu familia la Potsdam, lângă Berlin, şi a câştigat de trei ori medalia de bronz la campionatele germane de trambulină.

Decizia, luată de cei doi candidați între ei, va fi oficializată la conferinţa din iunie a partidului, când va fi aprobat şi programul electoral al formaţiunii.

Uniunea CDU-CSU se afă, între timp, în plină luptă pentru putere pentru desemnarea candidatului la funcția de cancelar. În cursa care s-ar putea încheia la sfârșitul acestei săptămâni, se află liderul Uniunii Creștin Democrate, Armin Laschet, premierul din Renania de Nord - Westfalia (cel mai popular land german) și liderul partidului „soră” din Bavaria (CSU), Markus Söder, premierul landului.

Inițiativă legislativă a președintei pentru reducerea tarifului la gaze

Președinta Maia Sandu a trimis în Parlament un proiect de lege, care va permite reducerea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea unor cheltuieli nejustificate în valoare de 150 de milioane de lei. Vor fi excluse cheltuielile de amortizare, care s-au format ca urmare a reevaluării activelor. La fel, proiectul de lege prevede că activele pot fi amortizate doar o singură dată pe durata de viață a acestora.

„Procedura de reevaluare a patrimoniului a fost aplicată anterior de SA „Moldovagaz” în anul 2009. Acest fapt a permis întreprinderii să includă nejustificat în tarifele la gazele naturale cheltuielile de amortizare de peste 150 de milioane de lei, fără ca întreprinderea să fi efectuat anumite investiții. Consider inacceptabil ca tarifele pentru consumatori să fie majorate prin utilizarea unor lacune în legislație. Tarifele trebuie să includă doar cheltuielile justificate, care să asigure o funcționare normală a întreprinderilor reglementate”, a argumentat șefa statului, citată de IPN.

Potrivit Maiei Sandu, inițiativa legislativă va permite, de asemenea, reducerea tarifului la tranzitul gazelor și va stimula creșterea volumului gazelor tranzitate pe teritoriul Republicii Moldova.

Autonomia găgăuză a returnat aproape toate vaccinurile AstraZeneca

Autonomia găgăuză a returnat Ministerului Sănătății aproape întregul lot de vaccinuri anti Covid-19 AstraZeneca, a informat șeful Centrului de Sănătate Publică din Comrat, Ivan Hasta. El a făcut declarația la un post de radio local, transmite gagauzinfo.md, citat de IPN.

Potrivit lui Ivan Hasta, „de la bun început, publicul, inclusiv comunitatea medicală, a arătat o oarecare neîncredere” față de vaccin, cauzată de rapoartele privind efectele secundare ale acestuia.

Șeful Centrului de Sănătate Publică din Comrat a remarcat că doar 50 de persoane, majoritatea cadre medicale, au fost vaccinate cu AstraZeneca. Cu vaccinul rămas s-a încercat imunizarea persoanelor în incluse în etapa a II-a de vaccinare – persoanele cu vârsta peste 60 de ani și persoanele cu comorbidități. Dar nu au fost doritori.

„Așteptăm Sputnik-ul”. Cum se vaccinează pensionarii din Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

Potrivit lui Ivan Hasta, vaccinul are termen de valabilitate până pe 31 mai, motiv pentru care a fost returnat ca să poată fi repartizat în alte regiuni ale Moldovei. „Am coordonat acest lucru cu Ministerul Sănătății. Vaccinul a fost redistribuit în alte regiuni”, a adăugat specialistul.

În UTA Găgăuzia au fost distribuite 240 de doze de vaccin AstraZeneca pentru imunizarea lucrătorilor medicali.

Președinta Maia Sandu la Consiliul Europei

Președinta Maia Sandu (foto arhivă, februarie 2021).

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu este luni la Strasbourg, într-o vizită oficială la Consiliul Europei (CoE), se arată într-un comunicat de presă oficial.

Sunt programate discuții cu secretarul general al CoE, Marija Pejčinović Burić, cu președintele Adunării Parlamentare a CoE (APCE), Hendrik Daems, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Robert Spano, comisarul pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic, președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al CoE, Leendert Verbeek, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio și cu viceguvernatorul Băncii de Dezvoltare a CoE, Carlo Monticelli.

Pe agenda președintei Maia Sandu se află subiecte legate de reforma justiției, combaterea corupției la nivel înalt, elaborarea unui program de recuperare economică, cooperarea cu autoritățile publice locale și securitatea regională.

În cursul dimineții, Maia Sandu o să participe și la o conferință de presă comună cu președintele APCE, Hendrik Daems.

R. Moldova: unii elevi revin în clase, numărul infecțiilor scade

Redacția Europei Libere se vaccinează, Chișinău, 14 aprilie 2021.

De astăzi, luni 19 aprilie, revin în clase elevii din clasele primare și cei din clasele „terminale” sau „absolvente”, clasele a 9-a și a 12-a. Elevii fac școală online de mai peste o lună, cursurile cu prezență fizică au fost suspendate încă de la sfârșitul lunii februarie, după care s-a prelungit și vacanța de primăvară iar pe 1 aprilie a intrat în vigoare starea de urgență pentru 60 de zile.

Numărul cazurilor de infectare cu coronavirus confirmate în cursul unei săptămâni este în scădere în Rep. Moldova, la fel ca și numărul deceselor legate de Covid-19, potrivit datelor prezentate de autoritățile din sănătate.

Numărul infectărilor este în scădere pentru a treia săptămână la rând. Astfel, în ultimele șapte zile s-au înregistrat 4.680 de cazuri cu 1.450 mai puține decât în săptămâna precedentă. Duminică, 18 aprilie, au fost confirmate prin teste de laborator 403 contaminări, iar bilanțul total al infectărilor a urcat la aproape 246 de mii de cazuri.

Și numărul deceselor a început să scadă pentru a doua săptămână consecutiv. Astfel, în ultimele șapte zile, s-au înregistrat 183 de decese asociate Covid-19, cu 69 de cazuri mai puține decât săptămâna precedent, relatează Radio Chișinău.

Jumătate din populația adultă a Statelor Unite vaccinată anti Covid-19

În Statele Unite, jumătate din populația adultă a fost vaccinată anti Covid-19, ceea ce înseamnă că aproape 130 de milioane de persoane de peste 18 ani au primit cel puțin prima doză de vaccin. Cam o treime sunt vaccinați cu ambele doze. Cu toate acestea, ritmul vaccinări ar putea încetini, pe măsură ce crește o anumită reticență în rândul populație, unul din cinci americani declară că nu vrea să se vaccineze, potrivit ultimelor statistici.

În Israel, țara ca cea mai dinamică campanie de vaccinare, pentru prima dată într-un an, oamenii nu mai poartă măști de protecție pe stradă. Peste jumătate din populație este vaccinată cu ambele doze.

Numărul de noi infecții și spitalizări a scăzut dramatic, școlile, restaurantele și barurile s-au redeschis – în locurile publice închise, masca este încă obligatorie.

Rusia expulzează 20 de diplomați cehi, ca reacție la acțiunile Pragăi

Praga: protest în fața ambasadei Rusiei, după ce ofițeri GRU au fost acuzați de implicare în explozia de la un depozit de armament, in 2014. Pe pancartă este scris „Pentru libertatea voastră și a noastră”. 18 aprilie 2021.

Rusia a expulzat 20 de diplomați cehi ca reacție la decizia similară a Cehiei care a expulzat 18 diplomați ruși, acuzați de spionaj. Praga a acuzat ofițeri sud acoperire a serviciului de informații militar GRU de implicare în explozia de la un depozit de armament din 2014, acuzație respinsă de Moscova drept „absurdă” dar și drept dovada faptului că Praga stă sub influența Washingtonului.

Acest scandal diplomatic are loc pe fundalul creșterii tensiunilor create de manevrele militare masive ale Rusiei la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea dar și al deciziei Statelor Unite de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei după ce a expulzat 10 diplomati, acuzați de amestec într-un amplu atac cibernetic asupra instituțiilor federale și de amestec în alegerile prezidențiale din 2020.

Pregătirea unui summit privind tensiunile din estul Ucrainei

Paris: președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Franței, Emmanuel Macron, 16 aprilie 2021.

Înalți diplomați din Rusia, Ucraina, Franța și Germania se întâlnesc pentru a discuta posibila organizare a unui summit, ce ar putea duce la atenuarea tensiunilor din estul separatist al Ucrainei. În ultimele săptămâni, în estul Ucrainei s-au intensificat ciocnirile între milițiile separatiste pro-ruse și trupele ucrainene, cel puțin 30 de militari ucraineni și-au pierdut viața. Totul pe fundalul manevrelor rusești la granița cu Ucraina.

Vinerea trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Paris unde s-a întâlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron. La discuții a participat și cancelara Germaneii, Angela Merkel prin videoconferință. Germania și Franța sunt mediatori în procesul de pace pentru estul Ucrainei, lansat în 2015 la Minsk.

Rusia: chemare la proteste pentru Navalnîi

Rusia: măști cu președintele Vladimir Putin si opozantul Alexei Navalnîi.

Aliații principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat și în greva foamei, au lansat duminică un apel către ruși să iasă la proteste pe 21 aprilie pentru "a salva viața" opozantului, grav bolnav, potrivit susținătorilor săi. "Nu mai este timp, a venit timpul să acționăm. Numai este vorba numai de libertatea lui Navalnîi, ci de viața lui. În acest moment, este pe cale de a fi ucis în colonia penitenciară și nu mai putem aștepta", a scris pe Facebook Leonid Volkov, cel mai apropiat colaborator al opozantului.

Protestul ar urma să aibă loc concomitent cu discursul despre starea națiunii, ținut de președintele Vladimir Putin în fața camerelor reunite ale Parlamentului.

Între timp, Statele Unite au avertizat Rusia că vor fi consecințe dacă starea sănătății opozantului rus Alexei Navalnîi continuă să se deterioreze sau acesta moare în închisoare. Navalnîi este în greva foamei, cerând dreptul de a fi văzut de un medic independent. Medicul personal al lui Navalnîi și alți medici au avertizat că starea sănătății lui Navalnîi se deteriorează rapid, că ar putea suferit un stop cardiac în orice moment și au cerut să-l vadă în închisoare.

Într-un interviu cu postul de televiziune CNN, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan a declarat că Moscova a fost avertizată că este responsabilă de „viața lui Navalnîi” și că vor fi consecințe serioase dacă opozantul moare.

Navalnîi se află într-un din cele mai dure colonii penitenciare din Rusia unde ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate închisoare pentru încălcarea regulilor unei condamnări mai vechi la închisoare, cu suspendare într-un dosar despre care Navalnîi susține că este politic.

În vara anului trecut, Navalnîi a fost victima unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok, atentat pe care îl pune pe seama Kremlinului. Moscova a respins mereu orice implicare.

PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate

Liderul PSRM, Igor Dodon. Chișinău, 16 martie 2021, IPN

Partidul Socialiștilor spune că a decis la o ședință a conducerii sale, duminică, să ceară demisia președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, acuzând-o pe șefa statului de „lovitură de stat”. Mișcarea socialiștilor care au cel mai numeros grup parlamentare are loc la trei zile după ce Curtea Constituțională, sesizată de șefa statului, a constatat că sunt întrunite toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, consumându-se două tentative eșuate de a numi un nou guvern într-o perioadă de peste trei luni.

Într-o postare pe Facebook după ședința de partid, liderul socialist Igor Dodon a acuzat-o pe președintă de „complot antistatal, antinațional și anticonstituțional” și de faptul că ar urmări scopul instaurării unui „regim de guvernare extern”. Dodon spune că este împotriva unor alegeri parlamentare în timpul pandemiei de COVID-19, deși a participat tot pe pandemie la prezidențialele din luna noiembrie, când a fost învins categoric de Sandu.

La ședința de duminică, conducerea socialiștilor a mai cerut demisia celor trei judecători ai Curții Constituționale, Domnica Manole, Nicole Roșca și Liuba Șova, care au sprijinit decizia din 15 aprilie de a da undă verde dizolvării parlamentului.

R. Moldova a primit două loturi noi de vaccin AstraZeneca, însumând 180 de mii de doze

Campania de vaccinare în Republica Moldova. 7 aprilie 2021

Republica Moldova a primit două loturi noi de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 donate de România și de platforma COVAX. Un camion românesc cu 132 de mii de doze a ajuns sâmbătă seara prin punctul de frontieră Albița - Leușeni, unde a fost întâmpinat de consiliera prezidențială de resort, Ala Nemerenco, și de ambasadorul român Daniel Ioniță. Numărul de doze de vaccin donate în total de România se ridică la 204 mii, peste cel promis de președintele român Klaus Iohannis în timpul vizitei sale la Chișinău din decembrie 2020. Tot sâmbătă, la Chișinău au ajuns 48 de mii de doze de Astra Zeneca oferite de platforma COVAX, ridicând la aproape 87 de mii numărul total de doze donate Republicii Moldova prin această platformă internațională. Până sâmbătă, în R. Moldova au fost administrate aproape 92 de mii de doze de vaccin, campania de imunizare având loc exclusiv datorită donațiilor.

Cehia spune că a informat NATO și UE despre implicarea Rusiei în explozia unui depozit de muniție în 2014

Premierul ceh Andrej Babis (dreapta) și ministrul de interne Jan Hamacek la conferința din 17 aprilie 2021, Praga

Cehia spune că a informat NATO și Uniunea Europeană despre concluzia sa că Rusia a fost implicată în explozia unui depozit de muniție ceh, în 2014, și despre decizia de a declara persona non-grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj. Premierul ceh Andrej Babiš a spus că expulzarea diplomaților ruși se bazează pe „dovezi indubitabile” prezentate de contraspionajul ceh și că există „suspiciuni rezonabile” despre rolul jucat în detonarea munițiilor de o unitate a serviciului de spionaj militar al Rusiei, GRU. Ministrul de interne Jan Hamacek, care exercită și funcția de ministru de externe, a spus că-și va informa pe larg omologii din Uniunea Europeană luni, la o reuniune online.

Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la încheierea, în 1989, a epocii comuniste în care Praga s-a aflat timp de decenii sub dominația Moscovei. Statele Unite, Marea Britanie și NATO au spus că sunt alături de Cehia. NATO a spus că „activitățile maligne” pe teritoriul Cehiei se înscriu într-o serie de exemple ale unui „comportament periculos” al Rusiei și a exprimat condoleanțe familiilor celor uciși în explozia de la depozitul din Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația de pe 20 octombrie 2014, în regiunea cehă Zlin, la granița cu Slovacia, unde au fost aruncate în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții. Cauzele deflagrațiilor nu au fost dezvăluite public până în prezent.

Joe Biden: ceea ce i se întâmplă lui Navalnîi este „total nejustificat și total inadecvat”

Președintele america Joe Biden, 15 aprilie 2021

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că ceea ce i se întâmplă opozantului rus întemnițat Alexei Navalnîi este „total nejustificat și total inadecvat”. Biden le-a vorbit jurnaliștilor, sâmbătă, la Wilmington, în statul Delaware, după ce un grup de doctori și purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi au spus că criticului Kremlinului poate să moară din cauza grevei foamei. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a anunțat greva foamei luna trecută în semn de protest față de ceea ce a spus că este refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda îngrijiri medicale. Starea sănătății sale s-a deteriorat rapid și el poate face stop cardiac „în orice minut”, au spus doctorul său personal și alți trei medici într-o scrisoare trimisă Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia, în care semnatarii mai cer să li se permită să-l examineze pe deținut. Și un influent cotidian american a avertizat în legătură cu starea sănătății lui Navalnîi, în editorialul său din 17 aprilie, afirmând că, în cazul în care opozantul va fi lăsat să moară în penitenciar, acest lucru va „confirma solid” faptul că președintele rus Vladimir Putin este un „ucigaș”.

Covid-19: Numărul total al deceselor a depășit 3 milioane

Campania de vaccinare în Brazilia. 01.02.2021

Numărul deceselor cauzate în lumea întreagă de COVID-19 a depășit 3 milioane, pe 17 aprilie, în timp ce campania globală de vaccinare continuă să întâmpine numeroase obstacole, iar țări afectate grav de pandemie, inclusiv Brazilia, India și Franța se confruntă cu un nou val al infectărilor. Circa 12 mii de oameni au fost răpuși zilnic de coronavirus în ultima săptămână, potrivit unui bilanț al universității americane Johns Hopkins. Numărul noilor cazuri de infectare pe zi oscilează în jurul a 700 de mii, arătând că pandemia nu scade în intensitate. Situația din Brazilia, unde câteva cimitire lucrează în schimburi pentru a face față situației, a fost descrisă de către un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății drept „infernală”. Cu peste 365 de mii de victime ale coronavirusului, țara sud-americană se află pe locul doi în lume după Statele Unite, unde au murit 566 de mii de oameni. Dar, în Statele Unite, campania de vaccinare avansează rapid după preluarea puterii de către președintele democrat Joe Biden, o pătrime din populație fiind deja complet vaccinată.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG