Linkuri accesibilitate

Ştiri

Impas guvernamental în Estonia

Lidera Partidului Reformei, Kaja Kallas, aprilie 2019

În Estonia, lidera Partidului Reformei, Kaja Kallas, nu a obținut confirmarea Parlamentului pentru a forma viitorul guvern, așa că este de așteptat ca preşedintele țării să-l însărcineze acum pe fostul premier Juri Ratas, şeful Partidului de Centru, cu formarea noului guvern. Kaja Kallas, fostă eurodeputată, ar fi fost prima femeie premier din Estonia, dar a obținut numai 45 de voturi din cele 51 necesare.

Partidului Reformei a obţinut cele mai multe voturi în alegerile generale din 3 martie, dar premierul în exerciţiu Juri Ratas a reușit de atunci să formeze o coaliție cu partidul Pro Patria (conservatoare) şi cu extrema dreaptă eurosceptică EKRE. Cele trei partide dispun de o majoritate în Parlament.

Vezi ultimele știri ale zilei

Autoritatea penitenciară rusă confirmă că Alexei Navalnîi a fost mutat de la închisoarea din Moscova

Autoritatea penitenciară rusă a confirmat că liderul politic al opoziției, Aleksei Navalnîi, a fost mutat de la închisoarea din Moscova, unde se afla de la mijlocul lunii ianuarie, la o altă închisoare, dar nu a fost anunțat unde anume. Aleksandr Kalașnikov, șeful Serviciului Federal al Penitenciarelor (FSIN), a declarat numai că" a fost transferat acolo unde ar trebui să se afle sub hotărârea judecătorească”

„Garantez că nu există nici o amenințare la adresa sănătății sale, darămite viața sa", a adăugat el.

Confirmarea vine la o zi după ce avocatul lui Navalnîi, Vadim Kobzev, a scris într-un mesaj twitter că s-a dus la centrul de detenție unde era deținut Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, doar pentru a descoperi că a fost dus într-o zonă de detenție nedezvăluită.

Pe 2 februarie, un tribunal de la Moscova a schimbat o pedeapsă cu suspendare de 3 ani și jumătate care a fost pronunțată lui Navalnîi în 2014 într-o pedeapsă reală după ce a decis că activistul anticorupție, a încălcat termenii hotărârii judecătorești anterioare deși se afla in Germania, unde a fost tratat după otrăvirea cu un agent neurotoxic din categoria Noviciok. El l-a acuzat de președintele rus Vladimir Putin de implicare in tentativa sa de asasinat , iar organizația de investigații Bellingcat a demonstrat legăturile între otrăvirea lui Navalnîi și de o echipă de agenți ai serviciului federal de securitate rus. Guvernul rus a negat implicarea în otrăvire și a refuzat să deschidă o anchetă penală asupra incidentului.

Navalnîi și susținătorii săi susțin că dosarele penale depuse împotriva sa, atentativa de asasinat prin otrăvire și alte incidente de hărțuire sunt motivate politic și sunt represiuni față de criticile și investigațiile sale asupra membrilor elitei politice din Rusia.

Arestarea și condamnarea lui Navalnîi au declanșat un val de proteste naționale la care autoritățile au răspuns prin forță, reținând peste 10.000 de persoane în zeci de orașe și deschizând împotriva lor dosare administrative și penale .Uniunea Europeană este în curs de examinare a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza cazului Navalnîi și a criticat Moscova pentru că a ignorat o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a dispus eliberarea imediată a liderului opoziției ruse. Astăzi, Organizația Națiunilor Unite a declarat, că anchetatorii săi în domeniul drepturilor omului își vor publica la 1 martie, la Geneva concluziile unei anchete în cazul Navalnîi.

NATO: a doua zi de discuții online pe probleme de apărare și securitate

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene discută chestiuni de apărare și securitate astazi in a doua zi a unui summit online. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg participa la discutiile despre cooperarea dintre blocul comunitar și Alianța Nord Atlantică. "Eforturile UE merg mână în mână cu eforturile militare de pe continent", a declarat Stoltenberg presei înainte de a intra în discuții. „Pentru NATO, sarcina principală în timpul acestei pandemii a fost să se asigure că aceasta criza din domeniul sănătatii nu se transformă într-o criză de securitate”, a spus el, „deoarece amenințările cu care ne confruntăm înainte de pandemie, ele sunt încă acolo: actiunile agresive ale Rusiei, forme mai brutale de terorism, atacuri cibernetice sofisticate, creșterea influenței Chinei și implicațiile asupra securității globale datorită schimbărilor climatice. " Președintele Consiliului European, Charles Michel, vorbind la începutul reuniunii și-a exprimat încrederea că legătura dintre Europa și Statele Unite va fi consolidată prin consolidarea atât a UE, cât și a NATO.

Situație tensionată în Armenia după ce Nikol Pașinian a refuzat să-și dea demisia

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian în Piața Republicii, 25 februarie 2021

Situația continuă să fie tensionată în Armenia la o zi după ce prim-ministrul Nikol Pașinian a respins cererile înalților oficiali militari să demisioneze și a vorbit despre „o tentativă de lovitură de stat”. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției de a demisiona ca urmare a conflictului militar cu Azerbaidjanul pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah de anul trecut, război care s-a încheiat cu un acord de încetare a focului semnat de Pașinian, și negociat de Rusia și prin care Armenia pierdea controlul asupra enclavei armene din Azerbaijan. Armenia a suferit pierderi teritoriale și pe câmpul de luptă. Azerbaijanul a fost ajutat militar de Turcia. Premierul Pașinian s-a adresat ieri unei mulțimi de aproximativ de 20 000 de susținători în centrul Erevanului, declarând că armenii nu vor permite forțelor armate să preia comanda in țara. Între timp, partidele de opoziție care au organizat tot ieri un protest rival de 10 000 de persoane, cerând demisia premierului - au ridicat corturi și baricade în fața parlamentului. Statele Unite, Uniunea Europeana, Rusia si Turcia au făcut apel la calm și la detensionarea situației prin dialog.

UE a prelungit sancțiunile care vizează zeci de oficiali din Belarus

Alexandr Lukașenka este și el vizat de prelungirea sancțiunilor

Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancțiunile care vizează zeci de oficiali din Belarus, inclusiv pe liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenka. Anunțul a apărut pe site-ul web al Consiliului European ieri și arată că sancțiunile îi vizează pe „oficialii responsabili de represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, membrii opoziției și jurnaliștii din Belarus, precum și cei responsabili de fraude electorale. ” Sancțiunile au fost impuse după represiunea brutală a autorităților de la Minsk împotriva protestatarilor care cer noi alegeri, nerecunoscând victoria lui Lukașenka la scrutinul prezidențial din 9 august 2020 scrutin considerat de observatori externi ca nefiind nici liber si nici corect. Rezultatul acelor alegeri, care i-au conferit lui Lukașenka al șaselea mandat de președinte, nu a fost recunoscut de UE, Statele Unite, Canada si alte țări. Sancțiunile au fost inițial impuse în octombrie-decembrie 2020 și vizează 88 de persoane și șapte entități . Sancțiunile includ interzicerea călătoriei in UE și înghețarea activelor. Entităților din UE li se interzice să efectueze tranzacții financiare cu persoanele și entitățile aflate sub sancțiuni. Extinderea înseamnă că sancțiunile vor rămâne în vigoare până cel puțin la 28 februarie 2022.

Livrarea vaccinurilor anti Covid-19 prin platforma COVAX ar fi fost din nou amânată (președinta Maia Sandu)

Sosirea primelor vaccinuri anti Covid-19 în R. Moldova, prin platforma COVAX sau din donația promisă de România, este întârziată de starea sistemului sanitar din R. Moldova care nu ar corespunde criteriilor de calitate puse de firmelor producătoare. Este și motivul, a declarat joi președinta Maia Sandu la ProTV, pentru care și platforma COVAX ar fi amînat data la care urmează să livreze primele vaccinuri.

Acesta [starea sistemului sanitar din R. Moldova] este un element care tergiversează nu doar donația care vine din România, dar și COVAX, pentru că am fost informați de către OMS că o să primim prima tranșă din COVAX la mijlocul lui februarie, după care la sfârșitul lui februarie și acum două zile am fost informați că nu este gată să ofere Moldovei donația”, a spus președinta Maia Sandu. Reticiența producătorilor farmaceutici s-ar explica prin faptul că la rândul lor vor să se asigure că vaccinurile sunt stocate și administrate in condiții optime, ca să nu fie pasibile să „plătească despăgubiri”.

Ucraina a primit săptămâna aceasta primele 500 de mii de vaccinuri AstraZeneca, cumpărate direct de la producătorul din India. Sunt vaccinurile care ar urma să reprezinte și grosul livrărilor către R. Moldova prin platforma COVAX. Iar miercuri, Ghana a devenit prima țară care a primit vaccinuri anti-COVID-19 prin programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății.

PSRM susține că majoritatea parlamentară ar putea investi actualul guvern cu puteri depline

Moldova -- Parliament, building, generic, Chisinau

În confruntarea cu președinția, liderul Partidului Socialiștilor a declarat că noua majoritate (formată din PSRM și grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor) ar putea da guvernului interimar, condus de ministrul de externe Aureliu Ciocoi, puteri depline, relatează Newsmaker. Ceea ce ar putea debloca aparent situația dar ar elimina și condițiile care să permit organizarea rapidă de alegeri generale anticipate, cum doresc președinta Maia Sandu, fostul ei partid PAS și alte fracțiuni parlamentare.

Corneliu Furculiță, care a vorbit în cadrul unei ediții speciale din 25 februarie a postului de televiziune ”Primul în Moldova”, a mai susținut că peste 70 de deputați s-ar fi arătat dispuși să susțină această propunere.

Noua majoritate, formalizată în timp ce Parlamentul dezbătea candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de premier, a venit și cu o propunere alternativă, în persoana fostei ministre de finanțe, Mariana Durleșteanu. Cum însă președinta Maia Sandu și fostul ei partid PAS, alături de alte partide parlamentare, ar vrea să forțeze alegeri generale anticipate, imediat după respingerea Nataliei Gavriliță, a reînaintat propunerea. Președinta argmentează, de asemenea, că nu poate numi candidatul une majorități „corupte”.

Pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională această decizie și i-a cerut președintei să se consulte din nou cu fracțiunile parlamentare.

Joi, președinta Maia Sandu a declarat la ProTV, că nu se va consulta cu fracțiunile parlamentare care-și schimbă des poziția, ci cu reprezentanții societății civile, pe care îi respectă. Totodată, Maia Sandu a precizat că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă” și că este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale, relatează IPN.

Președinta Maia Sandu a explicat că așteaptă data de 23 martie, când se împlinesc trei luni de la demisia Guvernului Chicu, pentru că atunci ar putea fi dizolvat Parlamentul dacă nu s-a numit un nou guvern.

Această alternativă ar putea fi acum sabotată de propunerea socialiștilor de a face din actualul guvern interimar, unul cu puteri depline.

Liderii UE preocupați de accelerarea vaccinării, nu există un consens privind un certificat de vaccinare

Moldova - Summit-ul virtual al UE, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen și Charles Michel, președintele Consiliului European, Bruxelles, 25 februarie 2021.

În prima zi a summitului virtual al Uniunii Europene, liderii europeni au căzut de acord că trebuie accelerată campania de vaccinare anti Covid-19, mai ales pe fundalul unei noi explozii de infecții provocate de variantele coronavirului, depistate inițial în Marea Britanie și Africa de Sud, prima fiind acum cea mai răspândită în toată Europa.

S-a discutat și despre posibilitatea de a se crea un așa-numit pașaport de vaccinare, idee susținută mai ales de țările care depind de turism și care-și văd acum amenințat al doilea sezon consecutive.

Președintele Comisiei Europene, Charles Michele a declarat că „pașaportul de vaccinare” se bucură de sprijinul multor țări dar că pentru moment, prioritatea este vaccinarea populației. Pentru moment, numai 6% din locuitorii țărilor UE au fost vaccinați fie și numai cu prima doză. Ritmul este mult sub cel al Israelului sau Statelor Unite dar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a declarant totuși încrezătoare că până în septembrie se va reuși vaccinarea a 70% din populația adultă, ținta anunțată de Comisie în decembrie 2020, când a început campania de vaccinare.

Vezi și: Pașapoartele COVID, salvarea turismului sau discriminare? Cum se poziționează statele lumii

Liderii europeni încearcă de asemenea să găsească un echilibru între măsuri de securitate sanitară, care au dus din nou și la închiderea aproape totală a unor granițe europene, și necesitatea de a asigura mobilitatea europenilor și implicit funcționarea pieței unice europene.

În acest context, Comisia Europeană a cerut Belgiei, Germaniei şi altor patru state să explice adoptarea de măsuri restrictive, pe care executivul european le consideră disproporţionate, de teama unor întreruperi a lanţurilor de producţie.

„Trebuie să respectăm o abordare comună: restricţiile privind călătoriile neesenţiale trebuie menţinute, dar măsurile trebuie să fie proporţionale şi circulaţia mărfurilor şi a serviciilor trebuie garantată", a pledat Charles Michel, președintele Consiliului European.

Covid-19: Marea Britanie reduce nivelul de alertă

Regina Elisabeta în teleconferință cu responsabili din sistemul sanitar, implicați direct în combaterea pandemiei de Covid-19, 25 februarie 2021.

Autorităţile sanitare britanice au decis joi să reducă nivelul de alertă impus pentru pandemia de COVID-19, riscul de supraaglomerare a spitalelor fiind în scădere în Marea Britanie, care se află într-un „lockdown” sever de la începutul lunii ianuarie. După ce a depăşit 38.000 la sfârşitul lunii ianuarie (faţă de puţin peste 20.000 în primul val din aprilie), numărul pacienţilor spitalizaţi cu COVID -19 a ajuns acum la 16.000.

Peste 18 milioane de persoane au primit o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, mai mult de un sfert din populaţie.

Pe baza acestor progrese, guvernul britanic speră să înceapă la 8 martie, odată cu redeschiderea şcolilor, o relaxare treptată în Anglia care va fi realizată până la sfârşitul lunii iunie.

Marea Britanie este cea mai afectată ţară de pandemie din Europa, cu peste 121.000 de morţi.

Varianta mai contagioasă a coronavirusului se răspândește în Franța

Paris în pandemie, 25 februarie 2021.

Aproximativ jumătate dintre noile cazuri de COVID-19 detectate în Franța sunt cu varianta britanică a coronavirusului, mai contagioasă, a anunțat premierul francez Jean Casteaux joi seară.

Tulpina britanică a coronavirusului reprezenta cu o săptămână în urmă mai puțin de 40% din noile cazuri în Franța, iar răspândirea ei provoacă îngrijorări cu privire la o nouă explozie epidemică.

Un nou lockdown național nu este avut în vedere la ora actuală, a spus șeful guvernului francez.

Dacă accelerarea răspândirii coronavirusului persistă, Franța va impune din martie lockdown-uri în weekend la Paris și în alte 19 regiuni, adăugat Casteaux.

Președintele Consiliului European așteptat la Chișinău

Charles MIchel, președintele Consiliului European la summitul virtual al UE de la Bruxelles, 25 februarie 2021.

Charles Michel, președintele Consiliului European, va face o vizită în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, cele trei țări din vecinătate Rusiei pe care UE încearcă să ferească de sfera de influență a Kremlinului. Vizita va avea loc în perioada 28 februarie – 3 martie, potrivit unui comunicat al instituției.

Vizita oficialului european vine la două săptămâni după vizita la Moscova a înaltului reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borell, catalogată de analiști și de mulți europarlamentari drept un dezastru diplomatic.

Vizita lui Borell, dublată de incapacitatea UE de a adopta sancțiuni relevante la adresa Rusiei, a subminat serios prestigiul diplomatic al blocului european în sud-estul continentului, comentează agenția G4media.

Vineri se așteaptă însă formalizarea deciziei miniștrilor europeni de externe de a sancționa o serie de oficialități ruse pentru arestarea opozantului Alexei Navalnîi și reprimarea brutală a protestelor, sancțiuni care vor fi impuse pentru prima dată în baza unui nou mecanism UE gândit să penalizeze abuzurilor împotriva drepturilor omului.

UE preocupată și de vaccinarea țărilor din Parteneriatul Estic (R. Strugariu)

Structurile europene, Parlamentul și Comisia sunt constant preocupate și de problema de a livra vaccinuri țărilor din Parteneriatul Estic, dar ajutorul concret sub formă de donații de vaccinuri depinde în mare parte și de volumul de vaccinuri disponibil pe piață, care acum este mult mai mic decât cererea – a declarant europarlamentara Ramona Strugariu, vicepreședinta Comisiei de asociere UE – R. Moldova.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Strugariu a precizat că „pe 11 februarie iarăși avem o decizie importantă cu un program de 40 de milioane de euro pentru a susține capacitatea de vaccinare a statelor din Parteneriatul Estic. Eu sunt conștientă că sunt pași poate mai mici” decât așteptările, a spus europarlamentara din grupul Renew Europe, dar odată cu creșterea numărului de vaccinuri disponibile Uniunii Europene „vom fi capabili să furnizăm mai repede și către statele din Parteneriatul Estic”.

În contextual pandemiei de coronavirus, a mai spus Strugariu, „este firesc ca toată lumea să fie ajutată” dar „ cu cât efortul acesta comun, agregat” al R. Moldova de respectare a agendei europene „este mai vizibil, cu atât și sprijinul poate fi mai aproape și mai bine concretizat”.

În contextual actualei confruntări politice din R. Moldova, între un parlament dominat de o majoritate informală anti-prezidențială și o președinție deschis pro-europeană, Ramona Strugariu atrage atenția că un guvern susținut de această majoritate ar putea avea o mare problem de „ credibilitatea la nivel european, la nivel de reforme, la nivel de sprijin”.

ANI cere confiscarea averii nejustificate a deputatului PD Dumitru Diacov

Dumitru Diacov (PD) în Parlament

Autoritatea Națională de Integritate cere confiscarea averii nejustificate a deputatului Partidului Democrat, Dumitru Diacov, după ce a constat o diferență substanțială, de peste 600 de mii de lei, între averea dobândită și veniturile obținute.

Controlul a fost efectuat pentru perioada 2014 - 2019, fiind extins și asupra soției parlamentarului. Deși i s-a oferit de dreptul de a-și argumenta poziția în cadrul procedurii de control, deputatul și-a putut justifica doar o parte din averea deținută, informează un comunicat ANI citat de agentia IPN.

Autoritatea va transmite cauza în instanța de judecată pentru declanșarea procedurii de confiscare a averii nejustificate. Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, Dumitru Diacov nu va mai putea deține o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv mandatul de parlamentar, pentru o perioadă de 3 ani.

Totodată acesta va fi inclus și în Registrul interdicțiilor al ANI.

Radu Albot s-a calificat în sferturile de finală ale turneului ATP din Singapore

Tenismanul Radu Albot

Radu Albot s-a calificat în sferturile de finală ale turneului ATP din Singapore. După ce a cedat în primul set în fața germanului Yannick Hanfmann, cu 6-7, tenismanul moldovean a câștigat la tie-break, cu 7-6. În final, Radu Albot s-a impus cu 6-3 și a obținut a doua victorie la turneul din Singapore. transmite IPN.

În sferturi, sportivul moldovean de 31 de ani va întâlni învingătorul perechii dintre Adrian Mannarino și Roberto Marcora.

Radu Albot se află în acest moment pe locul 76 în clasamentul mondial.

Șeful adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în arest preventiv 30 de zile

Șeful adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor urmează să stea în arest preventiv 30 de zile, și nu 15, cum a decis anterior Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Hotărârea primei instanțe a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Chișinău, care a admis demersul acuzatorilor.

Contactat de agenția IPN, purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Emil Gaitur, a menționat că instanța de apel a examinat și recursul avocaților, care au solicitat casarea hotărârii primei instanțe. Demersul apărării a fost respins.

Ca urmare a hotărârii Curții de Apel, prin care a fost admis demersul procurorilor, cele 30 de zile de arest preventiv sunt calculate de astăzi, 25 februarie, cu includerea perioadei în care învinuitul a fost privat de libertate.

Directorul adjunct al ANP a fost reținut pe 15 februarie. Acesta este bănuit de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale. Potrivit legii penale, astfel de infracțiuni se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

R. Moldova: 1736 cazuri noi de infectare cu COVID-19, 25 de decese printre bolnavi

Alte 1736 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 181 886.

Din numărul total de cazuri, 63 sunt lucrători medicali.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3514 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 287 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Totodată, a fost anunțată înregistrarea altor 25 de decese provocate de COVID-19, numărul total al deceselor înregistrate fiind 3805.

Alexei Navalnîi a fost mutat din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina

Politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi a fost mutat din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina din Moscova.

Avocatul activistului anticorupție, Vadim Kobzev, a făcut anunțul pe Twitter astăzi, fără să dea alte detalii.

Aleksei Navanîi, în vârstă de 44 de ani, a fost plasat într-o celulă din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina, pe 19 ianuarie, după ce un judecător la o ședință aranjată în grabă a decis să-l țină în custodie 30 de zile după arestarea sa la aeroport la sosirea din Germania, unde a fost tratat după un atac cu un agent neurotoxic din categoria celor folosite de armata sovietică . Navalnîi și sprijinitorii săi susțin că președintele Vladimir Putin a dat ordinul pentru otrăvirea sa. Kremlinul a negat orice implicare.

Pe 2 februarie, o instanță a transformat pedeapsa suspendată de 3 ani și jumătate a lui Navalny în închisoare reală. Apelul său a fost respins pe 20 februarie, astfel încât cel considerat cel mai mare rival politic al lui Putin va petrece aproximativ 2 ani și jumătate în închisoare, având în vedere timpul petrecut deja în detenție.

Gardieni și deținuți din penitenciarele Rusiei, anchetați pentru abuzuri

Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia (FSIN) spune că au fost lansate anchete împotriva unui număr nespecificat de gardieni la o închisoare din Siberia, în urma unor rapoarte despre tortura brutală a deținuților.

FSIN a anunțat joi că au fost lansate anchete și împotriva a 10 deținuți care l-ar fi torturat pe Tahirjon Bakiev, adăugând că încă nu au fost confirmate motivele etnice ale violențelor.

Grupul pentru drepturile omului Gulagu.net a relatat în decembrie și apoi din nou în această lună despre alte două cazuri de tortură la unitățile corecționale din Irkutsk.

Grupurile au spus că un deținut, Kezhik Ondar, a fost violat de deținuți în centrul de detenție nr. 1 din Irkutsk. Ondar a suferit răni interne grave .

Al doilea deținut, pe care Gulagu.net l-a identificat ca fiind Bakiev, a fost violat după ce deținuții l-au bătut și au profanat un Coran în fața lui. Apoi a fost ținut sub un pat timp de două zile. Administrația penitenciarului l-ar fi împiedicat apoi să povesteasca prin ce atrecut soției, nepermițându-i să sune acasă mai mult de o lună.

La 22 februarie, FSIN a spus că gardienii de la Centrul de detenție nr. 1 și Colonia corecțională nr. 6 au fost suspendați pe măsură ce au început investigațiile preliminare asupra acestor violențe.

Fondatorul organizatiei neguvernamentale Gulagu.net, Vasili Osecikin, a declarat pentru postul nostru de radio că unii dintre deținuți au mărturisit că i-au bătut și i- au torturat pe alți deținuți și au mărturisit că fac asta din ordinele gardienilor.

Bakiev și Ondar au fost inițial închiși în Colonia corecțională nr. 15 din orașul Angarsk din regiunea Irkutsk. În aprilie anul trecut, deținuții din acel penitenciar au organizat o mare revoltă, după care mai mulți deținuți au fost transferați în alte închisori din regiune.

Grupurile pentru drepturile omului i-au citat pe unii dintre deținuți care au vorbit despre bătăile și torturile la care au fost supuși după ce au fost transferați în alte închisori, unde gardienii au folosit alți deținuți, care au fost de acord „să coopereze” cu administrația, pentru a-i obliga să mărturisească despre organizarea revoltei din primăvara trecută.

Administrația americană pentru Alimente și Medicamente: vaccinul Johnson & Johnson este sigur

Autoritățile de reglementare americane spun că un vaccin cu doză unică, fabricat de compania Johnson & Johnson (J&J), oferă o protecție puternică împotriva unor cazuri grave de COVID-19, în timp ce au fost publicate date încurajatoare despre eficacitatea vaccinului Pfizer / BioNTech, care este cel mai răspândit.

Oamenii de știință din cadrul Administrației americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) au confirmat miercuri, 24 februarie, că vaccinul Johnson & Johnson este sigur și este de aproximativ 66% eficient în prevenirea COVID-19 moderat până la sever și aproximativ 85% eficient împotriva celor mai grave cazuri.

Constatările vor fi dezbătute de consilieri independenți, iar apoi se așteaptă ca FDA să ia o decizie finală cu privire la acordarea autorizației de utilizare de urgență.

Vaccinul J&J oferă comoditatea unei singure injecții și poate fi păstrat la refrigerare obișnuită. Experții în sănătate sunt încurajați de cele mai recente date despre vaccinul Pfizer/BioNTech. Un sondaj britanic a arătat că generează un răspuns puternic de anticorpi la persoanele care au primit două doze și în urma unui test cu mai mult de jumătate de milion de persoane, confirmă că este foarte eficient în prevenirea bolilor grave chiar și după o singură doză.

Liderii UE caută soluții pentru accelerarea producerii de vaccinuri împotriva COVID-19

Liderii Uniunii Europene participă joi, 25 februarie, la un summit virtual pentru a discuta despre modalitățile de accelerare a producției și lansării vaccinurilor împotriva coronavirusului pe fondul apariției rapide a unor noi variante ale virusului.

Liderii vor analiza, de asemenea, modalități de a menține un echilibru între restricțiile pandemice și necesitatea de a ține frontierele deschise pentru bunuri și servicii pe piața unică a blocului comunitar de 27 de membri.

„Presiunea asupra tuturor este maximă acum”, a spus un oficial al UE înainte de videoconferință anunțată pentru ora 16, ora Chișinăului.

Deși ratele de infecție scad în aproximativ 20 dintre statele membre ale blocului, există îngrijorări legate de noi creșteri, deoarece varianta britanică a virusului amenință să devină tulpina dominantă în Europa.

La fel, se răspândesc rapid și variantele din Africa de Sud și Brazilia.

Comisia Europeană, precum și statele membre s-au confruntat cu critici pentru un program comun defectuos de achiziție a vaccinului și pentru modul de organizare a campaniilor de vaccinare.

Comisia Europeană a promis că blocajele de aprovizionare care au împiedicat lansarea programului de vaccinare se vor rezolva în curând, dar statele membre doresc asigurări că livrarea de vaccinuri va fi mai ușoară și că noi vaccinuri pot fi produse rapid pentru a face față noilor variante. Până acum doar 1,9 % din populația Uniunii Europene a fost vaccinată cu doua doze și 4,2% au primit o singură doză de vaccin.

Președinta Maia Sandu convoacă vineri, 26 februarie, Consiliul Național de Securitate

Președinta Republicii Moldova a anunțat pentru vineri, 26 februarie, o nouă ședință a Consiliului Național de Securitate. Este a doua ședință de la preluarea funcției supreme în R. Moldova de către Maia Sandu.

Potrivitsite-ului președinției, pe agenda Consiliului, pe lângă alte subiecte se află și cel al concesionării aeroportului internațional Chișinău. După ședință va avea loc un briefing de presă.

Mai multe organizații cer sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, puternic afectate de pandemie

92 de organizații au semnat o declarație prin care solicită statului aprobarea unor măsuri suplimentare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii în contextul crizei provocate de COVID-19. Potrivit semnatarilor, deși au fost cel mai mult afectate de pandemie, afacerile mici au beneficiat de cel mai puțin suport din partea autorităților, informează TV8.

Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic constată că pandemia COVID-19 și factorii naturali de risc din anul 2020 au generat cel mai mare șoc asupra economiei Republicii Moldova din ultimele două decenii.

Datele efective pentru perioada ianuarie-septembrie 2020 indică o scădere economică de 8,2%. Cele mai afectate sectoare sunt HoReCa, transportul, comerțul internațional, activitățile de recreere și de agrement, gospodăriile casnice, industria de prelucrare și agricultura, care a fost prejudiciată puternic și de factorii naturali de risc, potrivit sursei citate.

Șeful Penitenciarului nr. 15 Cricova este bănuit că ar fi susținut activitatea unei organizații criminale

Șeful Penitenciarului nr. 15 Cricova a fost reținut, fiind bănuit de participare și susținere, prin diferite forme, a activității unei organizații criminale, a anunțat Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ca urmare a perchezițiilor efectuate în această instituție pe parcursul zilei de 24 februarie, informează agenția IPN. De asemenea, oamenii legii anunță că au ridicat un număr impunător de obiecte interzise. În lista celor ridicate sunt peste o sută de cuțite confecționate artizanal.

„Amploarea acestor acțiuni de percheziționare a sectoarelor penitenciarului, în care sunt deținuți peste 500 de condamnați, este o premieră pentru Republica Moldova. Aceasta a fost autorizată de magistrați în legătură cu dosarul penal al unuia din adjuncții Administrației Naționale a Penitenciarelor instrumentat de procurorii PCCOCS. Săptămâna trecută, acesta a fost reținut și plasat în arest preventiv pentru abuz de putere în interesul unei organizații criminale, iar investigațiile în privința învinuitului sunt în plină desfășurare”, precizează comunicatul citat.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate telefoane mobile, stickuri, fise pentru jocuri de noroc și zeci de seturi de cărți pentru poker. Suplimentar, au fost depistate sute de litri de alcool produs artizanal.

În urma măsurilor întreprinse anterior perchezițiilor, precum și în urma acestora, s-a decis asupra transferării a 13 condamnați din Penitenciarul Cricova în alte instituții de detenție. Cei 13 condamnați dețin diferit „statut” ierarhic înalt în lumea criminală, iar acțiunile acestora urmează a fi investigate prin prisma statutului disciplinar al executării pedepselor sau a Codului Penal.

Lituania va acorda R. Moldova un lot de vaccinuri anti COVID-19

Lituania va acorda Republicii Moldova un lot de vaccinuri anti COVID-19, a anunțat ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, la conferința de presă comună cu premierul interimar Aureliu Ciocoi și ministru al afacerilor externe și integrării europene.

Demnitarul de la Chișinău a mulțumit pentru ajutor și a spus că au avut loc discuții „extrem de fructuoase și concrete” în care au fost abordate aspecte legate de aprofundarea relațiilor bilaterale, convenindu-se asupra unor acțiuni care vin să consolideze relațiile moldo-lituaniene.

Ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis a declarat că „Lituania va continua să facă tot ce-i stă în putință pentru a contribui și pentru a-și uni eforturile cu alte state pentru a asigura vaccinarea populației cât mai rapid”.

Relațiile diplomatice între Republica Moldova și Republica Lituania au fost stabilite la 8 iulie 1992, iar până în prezent au fost semnate și sunt în vigoare aproximativ 50 de acorduri bilaterale, se arată într-un comunicat al externelor de la Chișinău.

Angajați ai SPPS ar fi utilizat mașinile de serviciu în scop personal

Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) a sesizat Procuratura Generală despre noi cazuri de utilizare în scop personal a mașinilor de serviciu și chiar de folosire a lor în afara Moldovei, scrie Ziarul de Gardă.

SPPS menționează că va oferi detalii pe toate sesizările depuse la organele de procuratură, imediat ce se va adopta o decizie.

La 18 februarie responsabili din cadrul SPPS au înaintat o sesizare în adresa Procuraturii Generale prin care au solicitat „elucidarea și stabilirea corectitudinii cazurilor de utilizare în scop personal a bunurilor încredinţate pentru exercitarea atribuţiilor funcționale – automobilele de serviciu, carduri de combustibil, reparaţia mijloacelor de transport personale”, scrie publicația.

Premierul Armeniei a denunțat „o tentativă de lovitură de stat militară” împotriva sa

Armenia: protestul premierului Pașinian, care acuză armata de „tentativă de lovitură de stat”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:39 0:00

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a cerut soldaților „să-și facă treaba” și să apere țara după ceea ce el a numit „o tentativă de lovitură de stat militară” în urma publicării unei scrisori a unui grup de oficiali ai armatei, prin care se cerea demisia sa.

Apărând în fața a aproximativ 20.000 de susținători în Piața Republicii, Pașinian a spus că armenii nu vor permite armatei să preia țara. „Situația este tensionată, dar trebuie să fim de acord că nu pot exista ciocniri”, a spus Pașinian, adresându-se suporterilor printr-un megafon, la câteva ore după ce a anunțat demiterea lui Onik Gasparian, șeful Statului Major General al forțelor armate.

Președintele Armen Sarkisian, al cărui rol este în mare măsură simbolic, a declarat că ia măsuri urgente pentru a încerca să dezamorseze criza, apelând la toți cei implicați să „dea dovadă de reținere și bun simț”.

Premierul de la Erevan s-a confruntat cu o serie de proteste după ce criticii săi spun că a gestionat dezastruos conflictul de șase săptămâni, de anul trecut, între Azerbaidjan și forțele etnice armene asupra regiunii Nagorno-Karabah.

Pe 20 februarie, mii de protestatari s-au adunat în capitala armeană, Erevan, blocând mai multe străzi adiacente și paralizând temporar circulația în centrul orașului în timp ce strigau „Armenia fără Nikol!” și „trădător Nikol”.

Pașinian a refuzat apelurile pentru a demisiona, dar a lăsat să se înțeleagă că ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate.

Atât Rusia, cel mai apropiat aliat al Armeniei, cât și Turcia, care a sprijinit militar Azerbaidjanul în conflict, au reacționat rapid la evoluțiile din Erevan.

Kremlinul a declarat că este alarmat de evenimentele care evoluează rapid, Moscova îndemnând toate părțile să se abțină de la utilizarea forței.

Deși Turcia și Armenia au o istorie complexă a relațiilor tulburi, Ankara a spus că a fost alături de guvernul ales de Pașin în mod democratic, iar ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a „condamnat cu tărie” ceea ce el a descris ca fiind o tentativă de lovitură de stat în Armenia.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG