Linkuri accesibilitate

Ştiri

Human Right Watch: China folosește dispozitive electronice de supraveghere a uigurilor musulmani din provincia Xinjang

Uiguri din Xinjang supravegheați de armată

Autoritățile comuniste chineze folosesc dispozitive electronice de supraveghere în masă pentru a-i gasi, investiga și încarcera pe musulmanii care locuiesc în regiunea Xinjang, scrie organizatia Human Right Watch. In declarația dată astazi publicității se arată și că aplicațiile pe telefoanele mobile sunt folosite de autorități pentru a „aduna o multime de informații despre oamenii obișnuiți din regiunea Xinjang, de la grupa sanguină, la înălțime și la fervoarea lor religioasă sau orientarea lor politică. Astfel le sunt monitorizate deplasările, convorbirile telefonice, datele de pe cărțile de identitate, sau dacă socializează sau nu cu vecinii și chiar cîtă energie electrică consumă. Potrivit HRW, poliția din regiune „adună în mod ilegal informații despre oamenii care nu încalcă în nici un fel legea și folosește împotriva lor aceste informații”, spune Maya Wang, cercetătoare principală a organizației, specializată în China comunistă. In regiune trăiesc aproximativ 13 milioane de uiguri, care sunt musulmani. China comunistă este criticată de organizatiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului și pentru centrele sale de re-educare, în care sunt plasați peste 1 milion oameni, care, practic, sunt întemnițați acolo. O acuzație pe care regimul de la Beijing o respinge.

Vezi ultimele știri ale zilei

Serghei Lavrov și Aleksandr Lukașenka acuză Occidentul de amestec în R. Belarus

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov și președintele Belarus Aleksandr Lukașenka,

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a întâlnit, joi, cu Aleksandr Lukașenka, la Minsk, acuzând Occidentul de amestec în Republica Belarus. Fiind un nou semnal al sprijinului din partea Moscovei pentru Lukașenka, întâlnirea a avut loc la peste patru luni de când acesta se confruntă cu proteste fără precedent ale opoziției belaruse, în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august august.

Opoziția îl acuză pe Lukașenka de fraudarea alegerilor pentru a-și prelungi aflarea la putere, după 26 de ani. Vorbind la o conferință de presă cu omologul său belarus, Uladzimer Makey, Lavrov a acuzat Statele Unite și câteva țări membre ale Uniunii Europene de „amestec grosolan” în afacerile interne ale Belarusului prin „metode murdare ale așa numitelor revoluții colorate”.

Guvernele occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka la alegerile din august și i-au impus atât lui, cât și membrilor regimului său sancțiuni pentru persecutarea brutală a opoziției și violențe împotriva protestatarilor.

Procuratura Generală dă asigurări că în scurt timp va oferi detalii despre ancheta privind frauda bancară

Procuratura Generală și-a exprimat rezervele față de o audiere a procurorului general Alexandr Stoianoglo în parlament în legătură cu dosarul fraudei bancare din 2014, dar a spus că va aduce la cunoștință „întregii societăți” rezultatele anchetei, „în timpul cel mai apropiat”.

Audierea în parlament a lui Stoianoglo, care spune că elucidarea furtului miliardului este una din prioritățile sale, a fost cerută, joi, de facțiunea Platformei DA. Într-un răspuns publicat pe site-ul său, procuratura spune că ancheta a „avansat esențial”, în ciuda unor blocaje. Acest fapt i-ar fi „deranjat atât pe cei implicați în mușamalizarea anterioară a dosarului, cât și pe beneficiarii fraudei, care recurg la orice metodă pentru a-l înlătura pe actualul procuror general”.

Audieri parlamentare înainte de finalizarea anchetei ar mai oferi „muniție” celor vizați, pentru a se apăra mai bine în justiție, mai spune Procuratura Generală. Cerând audierea procurorului general, vicepreședintele parlamentului Alexandr Slusari a sugerat că este îngrijorat de rolul proeminent pe care îl joacă în anchetă controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon.

Acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicare în devalizarea fostei Bănci de Economii, dar a fost eliberat în luna iunie curent, după numai patru ani de detenție, în urma unui demers a lui Stoianoglo de suspendare a pedepsei. Procurorul general a scris în demers că dosarul lui Platon ar fi fost „falsificat în totalitate” în perioada guvernării conduse de Partidul Democrat și fostul lider al acestuia, Vald Plahotniuc.

Mii de oameni își iau rămas bun de la fotbalistul argentinian Diego Maradona

Mii de oameni au venit, joi, să-și ia rămas bun de la marele fotbalist argentinian Diego Maradona, al cărui corp neînsuflețit a fost expus la reședința prezidențială Casa Rosada din capitala Argentinei, Buenos Aires. Unii fani au intrat în altercații cu poliția care încerca să mențină ordinea, în timpul unor scene emoționante. Maradona care a condus Argentina spre victorie la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, în 1986, a murit miercuri, 25 noiembrie, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac.

După ani de probleme cauzate de consumul de droguri și alcool, Maradona a decedat într-o casă din apropierea capitalei argentiniene, unde se afla în recuperare după o operație pe creier suportată cu trei săptămâni mai devreme din cauza unui hematom. Președintele argentinian Alberto Fernandez a anunțat trei zile de doliu în care corpul neînsuflețit al marelui fotbalist se va afla la palatul prezidențial.

COVID-19 în R. Moldova: 1 691 de noi cazuri

Un număr record de 1 691 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova, joi. Datele ministerului sănătății arată că a fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Recordul precedent de 1607 cazuri noi a fost înregistrat pe 18 noiembrie. Joi, a crescut cu încă 20 numărul deceselor, ajungând la 2 229.

Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 102 894, inclusiv 10 180 de cazuri active. Cu două zile mai devreme, Partidul Democrat care a guvernat alături de socialiști timp de un an de zile, retrăgându-se de la guvernare între cele două tururi ale recentelor alegeri prezidențiale, a acuzat Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.

Parlamentul evaluează crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ

Parlamentul a acceptat, joi, să examineze crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ, prin corespondență sau prin internet, pe fundalul presiunii create de participarea masivă a alegătorilor din străinătate la recentele alegeri prezidențiale. O majoritate a deputaților a acceptat ca această propunere să fie examinată săptămâna aceasta. Autorul ei, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a spus că toate fracțiunile au fost de acord, în discuții cu el, să-și delege reprezentanți într-o asemenea comisie pentru elaborarea de amendamente la Codul Electoral. La cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din 1 și 15 noiembrie a participat la vot un număr record de alegători din diaspora, mulți fiind nevoiți să parcurgă sute de kilometri și să aștepte multe ore la secții de votare din străinătate, în condițiile pandemii de coronavirus, iar unii nu au putut vota din cauza aglomerației sau epuizării buletinelor de vot. Alegătorii din diaspora au aplicat o lovitură președintelui în exercițiu, Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

În R. Moldova televiziunea și radioul sunt în declin, iar mediile online au devenit mai populare

Un nou sondaj de opinie despre sursele de informare în R. Moldova sugerează că televiziunea și radioul și-au continuat declinul în ultimii doi ani, în timp ce mediile online au devenit mult mai populare și de încredere. Sondajul companiei Magenta Consulting finanțat de guvernele american și britanic, precum și de Uniunea Europeană arată că televiziunea a rămas principala sursă de informare zilnică pentru 58% din respondenți în 2020, față de 68% - în 2018, iar radioul mai este, în 2020, principala sursă de informare zilnică pentru numai 19 % din respondenți, față de 24% în 2018. Prin contrast, rețelele de socializare online sunt în ascensiune, reprezentând principala sursă de informare zilnică pentru 42% din respondenți în 2020, față de 34% – în 2018. Site-urile de știri au scăzut la 20%, în 2020, față de 21% cu doi ani în urmă. Se atestă o tendință asemănătoare în ce privește încrederea publicului în sursele de informare, aceasta scăzând în cazul celor tradiționale și crescând în cazul new media, în special în cazul rețelelor de socializare online.

Președintele României spune că nu are „nicio intenție de lockdown după alegeri”

Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a dat asigurări că nu intenționează să instituie carantină la nivel național după alegerile parlamentare din 6 decembrie, deoarece măsurile de carantină locală ar da rezultate.

„Să fie clar, nu există nicio intenție de lockdown după alegeri”, a spus președintele într-o conferință de presă, citat de Digi24. „Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional”, a adăugat Iohannis.

Președintele a avut marți o întâlnire cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și cu secretarul de stat Raed Arafat pe tema evoluției COVID-19. „Am analizat măsurile privind carantina zonală (...) Datele arată că, începând cu 20 noiembrie, se observă o tendinţă de scădere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2. Acest lucru se reflectă în numărul de cazuri săptămânale, cât şi în media zilnică a numărului de cazuri şi a ratei de pozitivare a probelor”, a mai spus Klaus Iohannis.

Miercuri, 25 noiembrie, în România erau înregistrate peste 9 700 de cazuri noi de COVID-19 și 168 de decese asociate infecției. În secțiile ATI (anestezie și terapie intensivă) erau internați 1205 pacienți COVID. De la începutul pandemiei, în România au fost confirmate 440 344 de cazuri de COVID, iar 10 541 de oameni diagnosticați cu noul coronavirus au decedat.

Biden îndeamnă americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu pandemia

Joe Biden

Președintele ales al SUA, Joe Biden, a îndemnat americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu noul coronavirus, într-o adresare făcută în ajunul Zilei Recunoștinței, rugându-i totodată să se abțină de la întrunirile tradiționale asociate cu această sărbătoare. Biden a spus că știe că țara „a obosit de această luptă”, dar americanii trebuie să-și amintească faptul că „suntem în război cu virusul, nu între noi”.

Specialiști în medicină au avertizat că adunările de familie și călătoriile făcute cu ocazia sărbătorii ar putea contribui la răspândirea epidemiei de COVID-19. SUA se confruntă cu o creștere a numărului de infecții, miercuri, 25 noiembrie, fiind înregistrate peste 172 de mii de cazuri - o cifră record, la fel ca și cea a pacienților care se află în prezent în spitale – peste 90 de mii, potrivit COVID Tracking Project.

Biden și-a reiterat planurile sale de combatere a pandemiei după ce va fi învestit pe 20 ianuarie, promițând să aplice „ample împuterniciri” ale guvernului federal pentru a „schimba cursul bolii”. Dar a adăugat că pentru aceasta americanii trebuie să acționeze în interesul propriei securități.

Președintele Donald Trump l-a grațiat pe fostul său consilier, generalul Michael Flynn

Fostul consilier prezidențiale pentru securitate naționlală, generalul Michael Flynn, la o nouă audiere în tribunal, Washington, 18 decembrie 2018

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a grațiat pe fostul său consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, care a pledat vinovat în 2017 că a mințit FBI-ul în privința contactelor sale cu Rusia. Trump și-a anunțat decizia într-o postare pe Twitter, miercuri, 25 noiembrie, spunând că îi revine „marea onoare să anunțe că generalulului Michael T. Flynn i-a fost acordată grațierea”. Discuțiile confidențiale ale lui Flynn cu ambasadorul rus la Washington, în decembrie 2016, au constituit punctul central al anchetei privind amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Trump l-a concediat pe Flynn în februarie 2017, dar președintele a spus că investigația este „o vânătoare de vrăjitoare”, urmărind scopuri politice, şi că Flynn este un om de încredere.

Generalul de armată în retragere, Flynn a recunoscut de două ori că a mințit FBI-ul despre interacțiunea sa cu ambasadorul, dar a încercat să-și retragă mărturia, spunând că procurorii i-au încălcat drepturile și l-au înșelat atunci când a acceptat să-și asume vinovăția. În luna mai, ministerul justiției şi-a retras capetele de acuzare împotriva lui Flynn, spunând că presupusele declaraţii mincinoase nu erau semnificative. Între timp, un judecător federal a cerut revizuirea dosarului. Dar grațierea acordată de Trump scoate cazul lui Flynn din competența tribunalelor.

Diego Maradona a murit la vârsta de 60 de ani

Legenda fotbalului argentinian Diego Maradona a murit miercuri în urma unui atac de cord, a anunțat avocatul său.

Maradona, în vârstă de 60 de ani, s-a luptat recent cu probleme grave de sănătate și a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru un hematom subdural în urmă cu câteva săptămâni.

Talent precoce, Maradona a primit porecla „El Pibe de Oro” (Băiatul de Aur), care i-a rămas de-a lungul carierei.

Maradona a condus Argentina la victorie în Cupa Mondială din Mexic din 1986.

Într-unul din sferturile de finală, Maradona a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-1 asupra Angliei, care a intrat în istoria fotbalului din două motive opuse.

Primul său gol a fost o greșeală de manevră nepenalizată, cunoscută sub numele de „Mâna lui Dumnezeu” - o expresie folosită de Maradona pentru a descrie golul, în timp ce al doilea gol a urmat unui dribling de 60 de metri în urmă cu cinci jucători din Anglia, votat „Golul secolului” de către alegătorii FIFA.com în 2002.

Ridicându-se spre glorie dintr-o mahala din Buenos Aires, Maradona a fost o poveste adevarată în Argentina, o țară pasionată de fotbal .

Ani de abuz de droguri, supraalimentare și alcoolism au întrerupt o carieră excepțională și i-au schimbat aspectul de la un atlet slab la un dependent supraponderal care aproape a murit de insuficiență cardiacă indusă de cocaină în 2000.

Împreună cu legendarul jucător brazilian Pele, Maradona a fost unul dintre cei doi câștigători ai premiului FIFA Player of the 20th Century.

Republica Moldova: Au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 21 de decese

În Republica Moldova au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, șase sunt de import. Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a depășit suta de mii, fiind de 101 203. Din numărul total de cazuri, 96 sunt lucrători medicali: 33 medici, 48 de asistenți medicali și 15 personal auxiliar.

Peste 10 mii de lucrători medicali au fost diagnosticați cu COVID 19 până astăzi.

Au fost înregistrate și 21 de decese in ultimele 24 de ore, iar numărul total a ajuns la 2 209.

Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria în alegeri

Președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria sa din alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Potrivit informației publicată de presa de stat din China, în mesajul său adresat lui președintele Xi și-a exprimat speranța că legăturile dintre cele doua tari „se vor dezvolta în continuare pentru a se servi intereselor celor două națiuni și așteptărilor generale ale comunității internaționale”.

Mesajul președintelui Chinei comuniste a venit după ce președintele în exercițiu Donald Trump a început să accepte transferul formal al puterii către președintele ales, Joe Biden.

În timp ce Trump încă nu a recunoscut înfrângerea sa electorală, administrația sa a autorizat de luni oficial trecerea la o administrație Biden, deschizând calea pentru președintele ales să primească informări și să aibă acces la fonduri, spații de birouri și posibilitatea de a se întâlni cu oficiali federali.

Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile

Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile, anunță ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu. Potrivit ministrei, în contextul situației epidemiologice nefavorabile, autoritățile identifică soluții pentru a activa paturi și în alte spitale,.

Potrivit ministrei Dumbrăveanu, în această săptămână, au fost procurate și distribuite șase unități de radiologie mobilă instituțiilor municipale, extrem de necesare în cazul pacienților COVID în stare gravă.

Până în prezent, în Republica Moldova s-au înregistrat peste 99 600 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bilanțul deceselor a ajuns la 2188.

Viorica Dumbrăveanu: În primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie

Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

„Doar în primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie, un fenomen mult prea dureros care afectează întreaga societate și fiecare cetățean în parte, dacă nu direct, atunci indirect prin impactul costurilor morale și social-economice” a declarat ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, la deschiderea campaniei naționale 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen. In acest proiect victimele sunt încurajate să raporteze cazurile de violența la o linie fierbinte care este disponibila 24 de ore din 24 , dar să anunțe aceste cazuri și autorităților competente.

Viaţa Mariei
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:15:02 0:00

„Împreună putem opri acest fenomen, împreună putem construi o societate sănătoasă” – a spus doamna Dumbrăveanu.

Victimă-agresor. Istoria unei femei condamnate pentru moartea soţului violent
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:28 0:00

Spania propune noi măsuri antiepidemice în ajunul sărbătorilor de iarnă

Primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat miercuri că guvernul său are în vedere să limiteze prezența la sărbătorile de Crăciun într-un singur spațiu interior, la șase persoane, în efortul de a reduce răspândirea coronavirusului.

„Este un număr pe care profesioniștii din domeniul sănătății, oamenii de știință ne-au spus că este suficient de riguros și restrictiv pentru a preveni un alt val de infecții”, a spus el, într-o conferință de presă cu omologul său italian Giuseppe Conte la Mallorca.

Restricțiile vor fi negociate cu autoritățile regionale, ceea ce înseamnă că ar putea fi introduse unele modificări.

Unii lideri regionali din domeniul sănătății, inclusiv în Catalonia și Madrid, pledează pentru o limită mai puțin strictă de 10 persoane pentru întrunirile de sărbători.

În timp ce rata infecției în Spania a încetinit în ultima lună, numărul total de aproape 1,6 milioane de cazuri este al doilea cel mai mare din vestul Europei după Franța. Marți, numărul deceseșpor de Covid a crescut cu 537 ajungind la 43.668, marcând cea mai mare creștere zilnică în acest al doilea val al pandemiei, imnformeaza agenția Reuters.

Ministrul francez de externe: Este în interesul Poloniei și Ungariei să susțină bugetul UE

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat miercuri, 25 noiembrie, că face eforturi pentru a convinge Polonia și Ungaria că este în interesul lor să susțină bugetul Uniunii Europene.

„Cred că trebuie să depășim acest obstacol”, a declarat el într-o audiere a Comisiei de afaceri externe a parlamentului francez, adăugând că speră că se poate ajunge la un compromis cu privire la situație la o reuniune a Consiliului European din decembrie, informeaza agenția Reuters.

Polonia și Ungaria au blocat planul UE de 1,8 trilioane de euro pentru susținerea economiilor europene marcate de pandemia COVID-19, deoarece banii sunt condiționați de respectarea statului de drept.

Directorul spitalului „Sfânta Treime” susține că sistemul medical este la limită din cauza COVID-19

Spitalele COVID-19 sunt la limită, în special, spitalul clinic municipal „Sfânta Treime”, acolo unde numărul de persoane internate îl depășește pe cel prevăzut oficial. Directorul centrului COVID -19 Chișinău, dar și director al spitalului Sfânta Treime”, Oleg Crudu, afirmă că în ultimele zile se înregistrează un deficit de locuri pe teritoriul capitalei, informeaza agenția IPN.

„Dacă la început spitalul activa cu 170 de paturi COVID, la ziua de astăzi avem 220 de paturi și 238 de pacienți, dintre care 29 se află în stare gravă și extrem de gravă și sunt dependenți de ventilator”, a declarat Oleg Crudu.

Potrivit medicului, situația în municipiul Chișinău este destul de gravă, iar sistemul medical este la limită. Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, susține că incidența de îmbolnăvire este extrem de mare: la 100 de mii de locuitori, peste 750 contaminați cu cornavirusul de tip nou.

„În fiecare zi vedem ascensiunea cazurilor de COVID. Din păcate, avem și foarte multe decese atestate. Situația la nivel de posibilitate și capacitate în sensul spitalizării este tot mai mică, de aceea, acuma chiar e cazul ca toată lumea să conștientizeze și să respecte acele măsuri care sunt recomandate de autorități, dar în primul rând de medici”, a declarat doamna Cutasevici.

Potrivit datelor furnizate în prezent, în capitală există 9696 de cazuri active de COVID-19, sunt spitalizate circa 800 de persoane, iar în tratament la domiciliu cu forme ușoare sunt 27 400 de persoane. Totodată, de la începutul pandemiei, pe teritoriul orașului Chișinău au fost înregistrate 723 de decese.

Platforma DA propune ca în facturile consumatorilor să nu fie incluse pierderile de apă din sistemul public

Deputații Partidului Platforma DA au prezentat un proiect de lege care, potrivit lor, vine cu recomandări, astfel încât consumatorii să plătească volumul de apă consumat efectiv, fără a achita și pierderile pe rețele, informeaza agenția IPN.

Se va interzice includerea în facturile consumatorilor a pierderilor de apă apărute în sistemul public de alimentare cu apă, cu excepția pierderilor tehnologice stabilite și aprobate.

Autorul proiectului, deputatul Vasile Năstase, precizează că modificările propuse vor asigura respectarea drepturilor consumatorilor (persoane fizice) și vor diminua eventualele abuzuri ale administratorilor blocurilor locative, care, în anumite cazuri, includ în factura pentru plata serviciilor de apă și canalizare pierderi de până la 53%.

Deputați PSRM cer în Parlament reducerea volumului de conţinut audiovizual în limba română

Deputaţii Partidului Socialiștilor, Andrian Lebedinschi, Vasile Bolea şi Bogdan Ţîrdea au înregistrat un proiect de lege în Parlament prin care cer ca volumul de conţinut audiovizual în limba română să fie redus.

Totodată, prin modificarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, socialiştii cer anularea aşa-numitei legi „anti-propagandă”, adoptată în 2018.

Socialiştii propun micşorarea proporţiei de conţinut mediatic în limba română de la 80% la 60%. Ei cer si reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale transmise de televiziuni.

Parlamentarii PSRM mai propun excluderea din Codul audiovizualului a prevederilor care se referă la provenienţa programelor audiovizuale achiziţionate de peste hotare.

Este vorba de o prevedere a „legii anti-propagandă” care presupune excluderea normei care obligă ca serviciile de televiziune, programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră.

Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru R. Moldova

Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Anunţul a fost făcut de preşedinta aleasă Maia Sandu.

„Veste bună pentru ţara noastră! Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru decizia de astăzi de a aloca 50 de milioane de Euro pentru Republica Moldova. Aceste resurse financiare de peste 1 miliard de lei sunt extrem de necesare pentru a ajuta economia naţională. Este important ca ajutorul financiar să fie alocat către domeniile-cheie şi să fie gestionat cu bună credinţă.”, a scris Maia Sandu pe o retea de socializare.

Maia Sandu cere gratuitate absolută pentru tratamentul la domiciliu al bolnavilor de COVID-19

Președinta aleasă a Moldovei, Maia Sandu, cere autorităților să ofere gratuitate absolută tratamentului la domiciliu al pacienților cu infecția COVID-19, din contul asigurărilor medicale obligatorii de sănătate, dar și să organizeze cât mai urgent punerea în circuit, pentru tratarea cazurilor de COVID-19, a celor 240 de paturi din spitalul de la Vorniceni.

Într-un briefing de presă, Maia Sandu a spus că situația pandemică din Republica Moldova este critică, numărul îmbolnăvirilor și deceselor continuând să crească.

COVID-19, totalurile ultimei săptămâni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:14 0:00

Maia Sandu a solicitat Guvernului ca, la pregătirea bugetului de sănătate pentru anul 2021, să includă o asigurare mai bună a sistemului sanitar cu toate cele necesare, atât pentru tratarea COVID-19 și a complicațiilor infecției, cât și pentru alte programe, care în anul 2020, sub presiunea pandemică, au rămas fătă atenție, precum tratamentele oncologice și chirurgicale. Totodată, președinta aleasă solicită ca personalul medical să fie plătit corespunzător.

Ea a făcut un apel la populație să respecte regulamentele sanitare. Agenția IPN precizează că doamna Sandu și-a transmis mesajul și în limba rusă.

Judecătorii vor putea fi sancționați pentru fapte care au contribuit la condamnarea R. Moldova la CEDO (proiect)

Parlamentul de la Chișinău va institui dreptul de regres al statului împotriva judecătorilor ale căror acțiuni sau inacțiuni au contribuit la condamnarea Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, scrie Newmaker.md. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea în lectura a doua a unui proiect de lege de modificare a 5 acte legislative.

Potrivit proiectului, judecătorii vor purta răspundere materială proporțional gradului de vinovăție stabilit în acțiunea de regres a statului față de aceștia prin care se solicită restituirea despăgubirilor achitate de stat. Judecătorii urmează a fi trași la răspundere penală sau disciplinară doar pentru cazurile în care prin sentință definitivă a fost stabilită vinovăția lor sau a fost constatată intenția sau neglijența gravă în cadrul unei proceduri disciplinare.

Și procurorii urmează a fi sancționați, potrivit inițiativei legislative.

Urmează a fi modificate Legea cu privire la statutul judecătorului, Codul civil, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea cu privire la agentul guvernamental și Legea cu privire la Procuratură.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în ședința plenară a Parlamentului.

În octombrie, moldovenii au primit de peste hotare 136,52 milioane de dolari remitențe

Pe parcursul lunii octombrie 2020, moldovenii au primit de peste hotare, prin intermediul băncilor licențiate, 136,52 milioane de dolari SUA, în creștere cu 23,6 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, informează site-ul Unimedia.

Cei mai mulți bani au fost trimiși în Moldova din țările Uniunii Europene – 48,8%,

Din tările CSI - 13,4 la sută și din restul lumii - o pondere de 37,8 la sută.

În distribuția pe state a provenienței transferurilor pentru persoane fizice, transferurile din Israel au avut o pondere de 17,9 la sută din total, în creștere cu 29,9 la sută comparativ cu octombrie 2019 . Banii trimiși din Israel persoanelor fizice din Moldova au avut valoarea de 24 de milioane și jumătate de dolari.

Bulgaria revine la măsuri antiepidemice dure

Guvernul bulgar a anunțat reimpunerea unor restricții mai dure, inclusiv închiderea restaurantelor și a școlilor, în efortul de a contracara creșterea numărului de cazuri de coronavirus care afectează sistemul de sănătate al țării.

Noile măsuri intră în vigoare vineri, pe 27 noiembrie și rămân în vigoare până pe 21 decembrie pentru a „permite mai multor persoane să rămână sănătoase până când vaccinurile vin”, a declarat miercuri șeful grupului de lucru pentru coronavirus.

Sistemul de sănătate al Bulgariei a fost copleșit în ultimele săptămâni de o creștere accentuată a numărului de pacienți care au nevoie de îngrijiri spitalicești, pe fondul deficitului de personal medical și creșterii infecțiilor în rândul medicilor și asistenților medicali.

Bulgaria a înregistrat 4.382 de noi infecții astăzi, aducând numărul total de cazuri la 129.348.

În conformitate cu noile măsuri restrictive, toate restaurantele, barurile, cafenelele, cluburile de noapte, centrele comerciale și sălile de sport se vor închide. Restaurantele vor putea vinde doar produse de luat masa.

Universitățile și școlile vor trece complet la învățământ la distanță, iar grădinițele se vor închide.

Teatrele vor rămâne deschise, dar cu o capacitate de 30%, în timp ce întrunirile private vor fi limitate la 15 persoane.

Excursiile turistice acasă și în străinătate vor fi interzise.

Lăcașurile de cult vor rămâne deschise, împreună cu parcurile și grădinile publice.

Câteva sute de protestatari s-au adunat în fața sediului guvernamental astazi dimineață pentru a protesta împotriva noilor măsuri și pentru a cere demisia guvernului primului ministru Boyko Borisov, acuzându-l că nu a reușit să reformeze sistemul de sănătate.

România: 9739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, 168 de decese în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică din România a anunțat 9.739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus după prelucrarea unui număr de 35.574 de teste. Rata de pozitivare rămâne constantă peste 25%, fiind miercuri de 27,3%.
Alte 168 de decese au avut loc în ultimele 24 de ore. Numărul celor decedați în România de COVID este de 10.541 de persoane. În România secțiile de terapie intensivă sunt în continuare arhipline, miercuri fiind raportați 1205 pacienți pe ATI.
Cu 1474 de noi cazuri, Bucureștiul ajunge la o incidență cumulativă de 6.62 cazuri la mia de locuitori. Mai multe AICI.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG