Linkuri accesibilitate

Ştiri

Un aliat al opozantului rus Aleksei Navalnîi a fost arestat la numai câteva minute de la eliberarea din închisoare

Oleg Stepanov

În Rusia, un aliat al politicianului rus de opoziție Aleksei Navalnîi a fost arestat din nou la numai câteva minute de la eliberarea din închisoare. Imagini publicate pe Twitter înfățișează arestarea lui Oleg Stepanov la ieșirea acestuia dintr-o închisoare din Moscova.

Poliția l-a urcat în dubă și l-a dus într-o direcție necunoscută. Stepanov tocmai a ispășit o pedeapsă de opt zile de detenție pentru participarea la protestele din 27 iulie împotriva refuzului autorităților de a înscrie candidații opoziției în alegerile locale pentru Duma Moscovei, de pe 8 septembrie.

Coordonator al mișcării anticorupție a lui Navalnîi, Stepanov s-a aflat printre cele aproape 1400 de persoane reținute de poliție la protestul din 27 iulie.

Vezi ultimele știri ale zilei

SUA: polițistul care l-a ucis pe George Floyd este găsit vinovat

SUA: reacții de bucurie după ce s-a pronunțat verdictul în procesului de la Minneapolis împotriva polițistului alb Derek Chauvin, acuzat de uciderea afro-americanului George Floyd în mai anul trecut. Minneapolis, Minnesota, 20 aprilie 2021.

Poliţistul alb Derek Chauvin a fost declarat marţi vinovat de asasinarea afro-americanului George Floyd, la finalul unui proces care a ilustrat din nou diviziunile rasiale profunde din ţară.

Juriul l-a declarat pe Chauvin vinovat de toate cele trei capete de acuzații care i-au fost aduse: crimă de gradul doi, crimă de gradul trei şi omor prin imprudenţă.

Verdictul va fi urmat, în următoarele săptămâni, de pronunțarea pedepsei. Dat fiind că Chauvin nu are antecedente, aceasta ar putea fi condamnat la circa 12 ani de închisoare deși unul din capetele de acuzare aduce cu sine o pedeapsă de până la 40 de ani. Este de așteptat ca procurorii să ceară această pedeapsă de până la 40 de ani de închisoare dacă judecătorul va stabili că există „circumstanțe agravante."

George Floyd a murit în 25 mai 2020 în oraşul american Minneapolis după ce polițistul Derek Chauvin l-a imobilizat prin presiune aplicată timp de 9 minute pe gât, cu genunchiul.

După pronuțarea sentinței în procesul lui Derek Chauvin, Minneapolic, 20 aprilie 2021.
După pronuțarea sentinței în procesul lui Derek Chauvin, Minneapolic, 20 aprilie 2021.

Derek Chauvin a refuzat să depună mărturie la process.

Moartea lui Floyd a realimentat tensiunile rasiale din SUA şi a declanşat o mişcare largă de apeluri la o reformă a poliţiei. A generat unele din cele mai ample proteste împotriva discriminării rasiale de la mișcarea pentru drepturi civice din anii 60 ai secolului trecut.

După pronunțarea sentinței, preşedintele american, Joe Biden, a lansat un apel întregii Americi să strângă rândurile şi să lupte împotriva rasismului care îi "murdăreşte" sufletul.

Aureliu Ciocoi, îngrijorat că folosirea aceleași linguri pentru împărtășanie va agrava pandemia

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, și-a exprimat îngrijorarea că împărtășirea enoriașilor cu aceeași lingură în bisericile ortodoxe înainte de Paște poate duce la o creștere a infectărilor cu COVID-19, în următoarele două săptămâni. Vorbind după ședința de marți a Centrului unic de comandă a stării de urgență, Ciocoi a spus că poliția a monitorizat la sfârșitul săptămânii trecute aproape 700 de biserici, iar în majoritatea cazurilor slujbele s-au desfășurat în interior, participând în total aproximativ 10 mii de oameni. „Dacă icoanele se dezinfectează, iar spațiile se aerisesc, atunci împărtășirea cu o singură lingură fără a fi dezinfectată este o problemă generală”, a spus Ciocoi. El a mai informat că, marți, în R. Moldova au fost confirmate 453 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, menținându-se o tendință de descreștere. Cu încă 25 de bolnavi pierzând lupta cu virusul, numărul deceselor rămâne însă ridicat, ajungând la 5 616. Premierul interimar a numit printre posibile explicații faptul că tulpina britanică a virusului a devenit preponderentă în R. Moldova, iar persoanele infectate se adresează târziu la medic, făcând forme grave.

Iranul și puterile internaționale au făcut progrese pe marginea acordului nuclear din 2015

Centrifuge la Unitatea de îmbogățire a uraniului de la Natanz, 17 aprilie 2021

Iranul și puterile internaționale au făcut progrese în convorbirile purtate pe marginea acordului nuclear din 2015, dar un oficial al Uniunii Europene a spus că mai trebuie depusă „multă muncă” pentru a salvgarda înțelegerea. Declarația a fost făcută marți, pe Twitter, de Enrique Mora, secretarul general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, care a mai spus că discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare. La convorbirile din Viena începute luna aceasta și conduse de Uniunea Europeană, participă Iranul, China, Rusia, Franța, Marea Britanie și Germania, Statele Unite fiind reprezentate prin intermediari. Participanții au făcut progrese în privința măsurilor specifice care trebuie luate pentru o posibilă revenire în acord a Statelor Unite, a spus Uniunea Europeană într-un comunicat. S-a mai decis crearea unui nou grup de experți pentru a examina o posibilă consecutivitate în ridicarea de sancțiuni americane și reducerea de activități nucleare iraniene, care ar face posibil ca cele două părți să-și reia îndeplinirea angajamentelor asumate în acordul din 2015, a mai spus Uniunea Europeană.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis

Președinții Maia Sandu și Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit, marți, la București cu președintele României, Klaus Iohannis, cei doi președinți promițând să-și continue cooperarea. Iohannis a „reiterat mesajul ferm de susținere pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre cele două state”, se spune într-un comunicat al administrației prezidențiale de la București. Este a doua întâlnire Sandu – Iohannis, după vizita președintelui român la Chișinău, pe 29 decembrie, la câteva zile după inaugurarea președintei moldovene. „Stadiul implementării proiectelor convenite” cu ocazia acelei vizite a fost examinat cu ocazia noii întâlniri, la București, se mai spune în comunicatul președinției române. Sandu a exprimat mulțumiri pentru susținerea oferită de România, în special în combaterea pandemiei COVID-19, cât și pentru calea europeană a Republicii Moldova, se mai spune în comunicat. Președinta moldoveană a făcut escala la București pe drumul de întoarcere spre Chișinău, în urma vizitei sale de luni la Strasbourg. Ea se află în România la numai câteva zile după ce România a făcut o nouă donație de vaccinuri anti COVID-19 Republicii Moldova, depășind cantitatea de 200 de mii de doze promise de Iohannis în timpul călătoriei la Chișinău din decembrie.

În R. Moldova 62% dintre angajații din sănătate au primit prima sau ambele doze de vaccin

În șapte săptămâni de la începere campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, în Republica Moldova au primit prima sau ambele doze de vaccin 62% dintre lucrătorii din domeniul medical și 28% dintre cei din domeniul educației, a informat, marți, ministerul sănătății. Într-o altă categorie de risc, cea a personalului și locatarilor azilurilor, vaccinarea a atins 30%. În total, au fost administrate, 96 372 de doze de vaccin, fiind acoperite 2,5% din populație. Într-un comunicat al ministerului, se mai spune că, de la începerea campaniei de imunizare, infectarea lucrătorilor medicali cu COVID-19 s-a redus cu peste 80%. Deschisă pe moment doar categoriilor de risc, inclusiv persoanelor de peste 60 de ani care au comorbidități, campania de vaccinare a fost marcată în primele săptămâni atât de penuria de vaccinuri, cât și de refuzul unor persoane de a se vaccina. Ea a putut începe, pe 2 martie, datorită unor donații de vaccin Astra Zeneca făcute de România, urmate de donații de AstraZeneca și Pfizer ale platformei COVAX. Guvernul moldovean intenționează să achiziționeze vaccinuri, spunând că poartă negocieri directe cu mulți producători, dar deocamdată fără rezultat.

Cehia cere sprijinul „solidar” al celorlalte țări din UE și NATO în conflictul său diplomatic cu Rusia

Protest la Praga în fața Ambasadei Rusiei, 18 aprilie 2021

Cehia a cerut, marți, sprijinul „solidar” al celorlalte țări din Uniunea Europeană și NATO în conflictul său diplomatic cu Rusia izbucnit după dezvăluirea că agenți militari ruși au fost implicați în explozia din 2014 la un depozit ceh de armament. „Facem apel la acțiune colectivă din partea țărilor Uniunii Europene și NATO cu scopul expulzărilor de solidaritate”, a declarat ministrul ceh de externe în exercițiu, Jan Hamáček, în fața jurnaliștilor. El a vorbit la o zi după ce 18 diplomați ruși au părăsit Cehia, fiind expulzați pe baza acuzațiilor de spionaj, iar 20 de angajați ai ambasadei cehe șa Moscova au fost și ei forțați să revină acasă. Kremlinul spune că acuzațiile Pragăi despre implicarea în deflagrația din 2014 sunt „lipsite de temei”. Este cel mai grav incident din relația Cehiei cu Rusia de la căderea comunismului, în 1989.

Ucraina cere aplicarea de noi sancțiuni economice occidentale împotriva Rusiei

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba la ok conferință de presă în Kiev, 20 aprilie 2021

Ministrul ucrainean de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba a făcut apel la introducerea de noi sancțiuni economice occidentale împotriva Rusiei pentru a arăta că va suporta „consecințe grele” dacă nu își retrage trupele masate la granița cu Ucraina și în Crimeea. Vorbindu-le jurnaliștilor la o conferință de presă online, Kuleba a spus că prevenirea prin sancțiuni a unei escaladări a situației din partea Rusiei va avea costuri mai mici decât aplanarea unui conflict reizbucnit și gestionarea consecințelor. Autoritățile ucrainene spun că la granițele Ucrainei ar continua să sosească trupe ruse, așteptându-se că vor atinge 120 de mii în următoarea săptămână, dar și echipamente militare. Kuleba a recunoscut că omologii săi europeni cu care s-a întâlnit virtual, luni, nu i-au aplaudat apelul la extinderea sancțiunilor, dar a spus că această decizie depinde de acțiunile de mai departe ale Moscovei.

Ambasadorul american la Moscova revine în SUA

Ambasadorul John Sullivan

Ambasadorul american în Rusia, John Sullivan, a anunțat că se va întoarce săptămâna aceasta în Statele Unite pentru consultări, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Washington și Moscova. Relațiile ruso-americane s-au tensionat și mai mult după ce președintele american Joe Biden a anunțat recent noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru atacuri cibernetice, amestec în alegerile prezidențiale de anul trecut și acțiuni dușmănoase la adresa soldaților americani în Afganistan. Se adaugă problemele legate de starea sănătății opozantului Alexei Navalnîi, aflat într-un spital penitenciar, masarea de trupe la granița Rusiei cu Ucraina și în Crimeea, peninsulă anexată abuziv de la Ucraina în 2014.

Anunțul lui Sullivan vine după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, la începutul acestei săptămâni, că principalul consilier al președintelui Putin pe probleme de politică externă, Iuri Ușakov i-a recomandat ambasadorului american să plece la Washington pentru „consultări serioase” cu administrația Biden.

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite s-a întors luna trecută la Moscova, pentru consultări după ce președintele Biden sugerase că Putin ar fi un criminal.

Plecarea anunțată a lui Sullivan vine, de asemenea, la o zi după ce Consilierul american pentru Securitate Națională, Jake Sullivan (n.r.: nici o relație de familie cu ambasadorul), a discutat cu omologul său rus Nikolai Patrușev despre starea relațiilor bilaterale, „probleme regionale și globale de interes comun”, precum și perspectiva unui summit între președinții celor două țări. Inițiativa îi aparține președintelui american, liderul de la Kremlin nu a acceptat încă. „Mă voi întoarce la Moscova în următoarele săptămâni, înainte de orice întâlnire între președinții Biden și Putin”, a declarat ambasadorul Sullivan.

ASP sugerează că pașaportul folosit în Cehia de un presupus spion rus este fals

Agenția Servicii Publice (ASP) spune că nu a emis pașaportul moldovean publicat de presă, cu care s-ar fi identificat în Cehia un presupus agent al spionajului militar rus, GRU, sugerând că este un document fals. Autoritățile cehe au spus săptămâna trecută că presupusul agent rus a folosit un pașaport moldovean pe numele Nicolai Popa, născut pe 17.07.1979, pentru a obține acces la un depozit de armament de la Vrbětice, în perioada în care acesta a fost aruncat în aer, în octombrie 2014. „În Registrul de stat al populației al Republicii Moldova nu este luată în evidență persoana cu datele identificatoare menționate”, se spune într-un comunicat al ASP trimis, marți, și Europei Libere. În comunicat se precizează că „pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu numărul A3194368 a fost eliberat pe numele altei persoane”, dar identitatea ei nu poate fi făcută publică pentru că reprezintă date cu caracter personal.

Pe 17 aprilie, Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși acuzați de spionaj, după ce serviciile speciale au obținut „dovezi indubitabile” ale rolului jucat de Rusia în deflagrația din 2014, când au fost detonate 50 de tone de muniții, două persoane fiind ucise. Potrivit relatărilor presei cehe, armamentul distrus fusese achiziționat de un intermediar bulgar, fiind destinat Ucrainei aflată în război cu separatiștii pro-ruși din estul țării. Rusia a răspuns, expulzând 20 de diplomați cehi, în cel mai grav incident din relația celor două țări de la căderea comunismului.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a cerut și a primit primit pază de stat

Domnica Manole

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a cerut și a primit pază de stat, săptămâna trecută, ca urmare a unor amenințări la adresa sa după ce instanța a dat undă verde dizolvării parlamentului, relatează Ziarul de Gardă. Demersul a fost făcut de secretariatul Curții Constituționale și adresat șefei statului, Maia Sandu, în subordinea căreia se află Serviciul Protecție și Pază de Stat. Într-un răspuns al secretariatului instanței, citat de Ziarul de Gardă, se precizează că la baza demersului s-au aflat amenințări primite de Manole pe rețelele de socializare online declarații „cel puțin nepotrivite ale unor politicieni”, dar și un apel anonim despre amplasarea unei bombe la sediul instanței. Manole și alți doi judecători au sprijinit, pe 15 aprilie, avizul prin care CC a constatat întrunirea condițiilor necesare pentru dizolvarea parlamentului. Președinta Maia Sandu, care l-a cerut, nu poate emite deocamdată decretul de dizolvare, fiind în așteptarea altei decizii a instanței privind legalitatea stării de urgență antiepidemice în vigoare până pe 30 mai.

Maia Sandu se vede la București cu Klaus Iohannis și cu premierul României, Florin Cîțu

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, și președintele României, Klaus Iohannis, Chișinău, 29 decembrie 2020

Președinta moldoveană Maia Sandu este așteptată, marți seara, la București pentru convorbiri cu omologul său român, Klaus Iohannis, și premierul României, Florin Cîțu. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială de la București, precizându-se că Sandu va face escala pe drumul de întoarcere spre Chișinău în urma vizitei sale de luni la Strasbourg. Va fi a doua întâlnire a celor doi lideri, după vizita președintelui României la Chișinău, pe 29 decembrie, care a fost prima vizită primită de Sandu în calitate de șefă a statului. Escala va avea loc și la câteva zile după ce România a făcut o nouă donație de vaccinuri anti COVID-19 Republicii Moldova, depășind cantitatea de 200 de mii de doze promise de Klaus Iohannis în timpul călătoriei la Chișinău din decembrie. Autoritățile moldovene au putut începe campania de vaccinare datorită vaccinurilor donate de România, urmate de donații ale platformei COVAX.

Autoritățile ruse au refuzat ca Alexei Navalnîi să fie examinat de medici civili

Autoritățile ruse au refuzat, marți, unei echipe de medici civili să-l examineze pe Alexei Navalnîi la infirmeria penitenciarului unde este deținut politicianul de opoziție aflat în greva foamei. Medicul personal al lui Navalnîi, Anastasia Vasilieva, care conduce sindicatul Alianța Doctorilor din Rusia, a spus că grupul de medici s-a prezentat la penitenciarul din orașul Vladimir pentru a-l vedea pe opozant, dar a fost lăsată să aștepte câteva ore fără vreun rezultat. Anterior, medicilor li s-a spus că pot veni la penitenciar, a scris Vasilieva pe Twitter. În vârstă de 44 de ani, proeminentul critic al Kremlinului face greva foamei de aproape trei săptămâni, existând îngrijorări că starea sănătății sale s-a deteriorat semnificativ.

Rusia a declarat „personae non gratae” doi diplomați bulgari

Rusia a declarat „personae non gratae” doi diplomați bulgari, la o lună după expulzarea din Bulgaria a doi diplomați ruși suspectați de spionaj. Ministerul rus de externe a făcut anunțul public, marți, la scurt timp după informarea ambasadorului bulgar. Expulzarea diplomaților ruși din Bulgaria a fost calificată de Rusia drept „neîntemeiată”. Ea a avut loc pe 22 martie, când procurorii bulgari au pus sub acuzare șase cetățeni bulgari, inclusiv ofițeri de informații militare, pentru spionaj în favoarea Rusiei. Bulgaria are legături culturale, istorice și economice strânse cu Rusia, care-i este și principala furnizoare de energie. Dar relația bilaterală a fost afectată de câteva scandaluri de spionaj în ultimii ani.

Sprijin european pentru decizia CC care permite dizolvarea Parlamentului

Purtătorul de cuvânt pentru Afaceri externe și politica de securitate al Comisiei Europene, Peter Stano, a salutat decizia Curții Constituționale din R. Moldova, prin care a deschis calea pentru dizolvarea Parlamentului.

Într-un comentariu pe Twitter, Stano a scris că : „Decizia de săptămână trecută a Curții Constituționale a Republicii Moldova a creat un drum clar pentru ieșirea din criza instituțională prelungită. UE se așteaptă ca toți actorii politici să îl urmeze.”

Totodată el a criticat atacurile la adresa Curții și a diplomaților UE drept „inacceptabile, fiind o deviere de la nevoia de reforme reale”.

Duminică, liderul Socialiștilor, Igor Dodon anunța că partidul său cere alegeri prezidențiale anticipate, acuzând-o pe Președinta Maia Sandu că ar conduce un „complot antistatal”, urmărind instaurarea unui „regim de guvernare extern”. Totodată, socialiștii cer demisia celor trei judecători de la Curtea Constituțională care au sprijinit decizia din 15 aprilie privind dizolvarea Parlamentului după ce a fost examinată sesizarea depusă de președintele Maia Sandu.

Grecia va recunoaște vaccinarea cu Sputnik V

Grecia va recunoaște vaccinarea cu Sputnik V în certificatul de vaccinarea pe care-l va cere de la turiști, a asigura la Moscova, ministrul elen al turismului. Pentru moment, Sputnik V nu este omologat în Uniunea Europeană, deși unele state ca Ungaria, îl folosesc. S-ar putea ca în aceste condiții să nu fie inclus nici într-un eventual certificat european de vaccinare, care este acum în discuție la Bruxelles și care ar putea facilita călătoriile, salvând și sezonul estival.

De luni, aviația civilă elenă a anunțat ridicarea carantinei obligatorii de șapte zile aflată în vigoare până acum în Grecia pentru turiștii care sunt "rezidenți permanenți din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiul Schengen, Marea Britanie, Statele Unite, Israel, Serbia și Emiratele Arabe Unite".

Carantina va fi ridicată pentru persoanele care „au primit cele două doze de vaccin" sau pentru cele care au un test negativ de depistare a coronavirusului, „realizat în ultimele 72 de ore", se arată într-un comunicat al aviației civile din Grecia (YPA).

Peste zece țări UE și-ar putea vaccina 70% din adulți până la sfârșitul verii

Paris: campanie de informarea despre vaccinarea anti Covid-19 într-o piață ocazională din capitala Franței, 19 aprilie 2021.

Cel puțin 12 țări din Uniunea Europeană ar putea atinge țelul Comisiei Europene ca până la sfârșitul verii să fi vaccinat anti Covid-19 circa 70% la sută din populația adultă, relatează publicația Politico.eu, bazându-se pe date oficiale.

Până recent, Malta și Danemarca păreau singurele capabile să ajungă la acest procent. Totul depinde de rapiditatea campaniilor de vaccinare dar mai ales de câte vaccinuri sunt disponibile.

Marți este așteptată evaluarea Agenției Europene pentru Medicamente, privind vaccinul anti Covid-19 produs de firma americană Johnson & Johnson, singurul care se administrează într-o singură doză. Un vaccin clasic, la fel ca AstraZeneca, Johnson & Johnson este ușor de stocat și distribuit. Dar tot la fel ca AstraZeneca, s-au raportat foarte rare cazuri de tromboze, care ar putea fi legate de vaccin motiv pentru care firma americană a sistat temporar livrările spre UE.

Este de așteptat ca EMA să recomande utilizarea vaccinului fără excepții, cum a făcut și în cazul vaccinului AstraZeneca, plecând de la principiul că „beneficiul vaccinări depășește cu mult riscurile” posibilelor efecte secundare.

Anul pandemiei a dus la limitarea drastică a libertății presei (raport RSF)

„Jurnalismul, principalul vaccin împotriva dezinformării, este blocat parțial sau total în 73% din cele 180 de țări analizate ” se arată în raportul anual al organizației Reporteri fără Frontieră (RSF) privind libertatea presei în lume.

Reprimarea dură a reporterilor care au relatat despre protestelor anti-Lukașenka din Belarus și obstrucționarea relatărilor despre războiului din Nagorno-Karabakh din septembrie anul trecu,t sunt printre factorii care fac ca Europa de Est și Asia centrală să rămână la coada clasamentului privind libertatea presei. Indexul pe 2021 este bazat pe datele din 2020 și a fost dat publicității marți, 20 aprilie, de organizația internațională Reporteri fără Frontieră (RSF).

Organizația internațională cu sediul la Paris subliniază însă că evoluția cea mai îngrijorătoare este în Rusia, care și-a intensificat presiunile asupra jurnaliștilor independenți și a presei în general.

Poliția rusă a intervenit cu o duritate fără precedent, în tentativa de a limita sau bloca relatările jurnaliștilor despre protestele în sprijinul opozantului rus Alexei Navalnîi, mai arată Reporteri fără Frontiere. În clasamentul din acest an, Rusia a scăzut cu un loc la 150 în lista de 180 de țări și regiuni.

Organizația de la Paris amintește și de lupta presei independente din Rusia – atâta cât mai există – de a relata corect despre realitatea pandemiei de coronavirus și a corecta afirmațiile guvernului și cifrele eronate.

RSF susține că a existat o dorință „contagioasă” de a controla informațiile, în diferite grade, în toată Europa de Est și Asia Centrală. „După modelul rus, alte guverne au folosit nevoia de a combate dezinformarea despre COVID-19 ca pretext pentru a impune o serie de restricții suplimentare asupra libertății presei”, a spus RSF.

În indexul sau clasamentul din acest an, R. Molova a urcat două locuri, fiind clasată pe locul 89 (față de 91 în 2020).

RSF remarcă polarizarea extremă a mass-media, ca și a populației, în funcție de preferințele politice. Totodată, interesele politice sau de afaceri ale patronilor influențează puternic linia editorială, se mai arată în raportul RSF.

Conglomeratul media creat de oligarhul Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, și-a pierdut din influență, fiind însă repede înlocuit de mediile asociate cu Partidul Socialiștilor. Iar pandemia de coronavirus a îngreunat și mai mult accesul presei la informație, se mai arată în raport.

Rosatom exclusă din licitația pentru o nouă centrală nucleară în Cehia

Praga: protest în ianuarie împotriva regimului Putin și în sprijinul opozantului rus Alexei Navalnîi, 2021.

Guvernul ceh a anunţat luni că exclude agenţia nucleară rusă Rosatom dintr-o licitaţie de mai multe miliarde de euro pentru construirea unei noi unităţi într-o centrală nucleară locală, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Moscova.
Decizia survine după expulzări reciproce ale diplomaţilor din ambele ţări, în timp ce Praga a acuzat serviciile secrete ruse că au fost în spatele exploziei din 2014 la un demopozit de muniții din Cehia.

Georgia: un acord mediat de UE pune capăt luptelor politice

Tbilisi, ceremonia semnării acordului politic între partidele din Georgia, acord mediat de Uniunea Europeană, 19 aprilie 2021.

În Georgia, partidul de guvernământ „Visul georgian” şi opoziţia au semnat luni un acord mediat de Uniunea Europeană pentru a pune capăt crizei politice care a provocat îngrijorări cu privire la stabilitatea democrației în această fostă republică sovietică. Reprezentanţii tuturor partidelor politice au semnat acordul, dar principala forţă de opoziţie, „Mişcarea Naţională Unită” (MNU), a precizat că i se va alătura atunci când liderul său, Nika Melia, va fi eliberat din închisoare, cum prevede textul.

Georgia traversează o criză politică de la alegerile legislative din octombrie, câștigate de Visul georgian, dar despre care opoziția susține că au fost fraudate. Prin urmare, ea cerea noi alegeri şi a refuzat să participe la lucrările noului parlament.


Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a supervizat de la Bruxelles semnarea acordului - a declarat că acesta este „doar începutul unui efort de a consolida democrația în Georgia și de a duce țara spre integrarea euro-atlantică”. Michel a anunțat că va fi astăzi, marți, la Tbilisi.

Putin o să participe la summitul pe teme climatice, organizat de administrația Biden

Președintele american Joe Biden și președintel rus Vladimir Putin.

În pofida creșterii tensiunilor dintre Washington și Moscova legate de Ucraina, Kremlinul a anunțat că preşedintele rus Vladimir Putin va participa joi prin videoconferinţă la summitul internaţional asupra climei propus de omologul său american Joe Biden. În total, 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această reuniune, ce se va desfăşura în perioada 22-23 aprilie şi care va marca reîntoarcerea Washingtonului în lupta împotriva schimbărilor climatice, după dezangajarea SUA în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.


La sfârşitul lui martie, Joe Biden i-a invitat pe Vladimir Putin şi pe preşedintele chinez Xi Jinping să participe la summit. Liderul chinez nu a confirmat încă participarea sa.

Potrivit mai multor oameni de ştiinţă, Siberia şi zona arctică rusă se numără printre regiunile cele mai expuse schimbărilor climatice. Ele au înregistrat în ultimii ani recorduri de căldură şi incendii gigantice.

SUA critică limitarea navigației în largul coastelor peninsulei Crimeea

Kerci, în Crimeea (Sabina Fati: Călătorie în jurul Mării Negre, 2016)

Statele Unite au criticat luni „escaladarea neprovocată" pe care o reprezintă decizia Rusiei de a limita navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din largul Peninsulei Crimeea. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat că „aceasta decizie reprezintă o nouă escaladare neprovocată în actuala campanie desfăşurată de Moscova care urmăreşte slăbirea şi destabilizarea Ucrainei". Price a subliniat „profunda îngrijorare" a Washingtonului, în timp ce importante trupe ruse au fost desfășurate la frontiera cu Ucraina.

Rusia a anunțat vineri limitarea navigației pe șase luni „în apele teritoriale ale Federației”. Această suspendare vizează trei zone, dintre care una în largul Peninsulei Kerci, în apropierea strâmtorii cu acelaşi nume, care leagă Marea Neagră de Marea Azov şi care este de o importanţă crucială pentru exporturile de cereale sau oţel produse în Ucraina.

Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un incident pentru a încerca să justifice o operaţiune armată, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei.

Tensiunea crește în estul Ucrainei. Un soldat ucrainean a fost ucis
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:10 0:00

România: slujbele în noaptea de Înviere se vor ține în afara bisericilor

2020: primul Paște în pandemie în România.

În România, premierul Florin Cîțu a declarat, luni seara, la Digi 24, că slujbele din noaptea de Paști vor fi ținute în afara bisericii, cu respectarea regulilor de distanțare. El a mai spus că va mai avea miercuri o discuție cu reprezentanții cultelor religioase pentru a organiza noaptea Paștelui ortodox. Șeful Guvernului a mai spus că în localitățile în care se ajunge la o rată de 60% de persoane vaccinate ar putea să nu mai existe restricții și că trebuie să fie luate în vedere alte măsuri sub formă de premiere pentru personalul companiilor care se vaccinează.

Peste 10 mii de persoane imunizate în R. Moldova. Bulgaria limitează AstraZeneca

În R. Moldova, peste 10 mii de persoane au primit până în prezent ambele doze de vaccin împotriva Covid-19 și pot fi considerate imunizate, potrivit datelor furnizate luni seara, de Ministerul Sănătății. Totodată, peste 86 de mii de oameni au primit prima doză a serului.

Între timp, Bulgaria a suspendat utilizarea vaccinului anti-COVID19 de la AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani, din cauza rarelor cazuri de tromboză semnalate în lume, a declarat luni ministrul bulgar al Sănătății, Kostadin Angelov. Mai multe țări europene au luat măsuri similare iar Danemarca a anumțat săptămâna trecută că ar putea renunța total la AstraZeneca. Mai multe țări din UE și-au exprimat imediat interesul să preia dozele de vaccin neutilizate în Danemarca dar mecanismul de redistribuire în cadrul Uniunii Europene nu este încă pus la punct.

Bulgaria a vaccinat peste 630 de mii de persoane cu o primă doză, circa o treime dintre acestea cu vaccinul AstraZeneca, în una dintre cele mai lente campanii de vaccinare din UE. Cei care nu doresc să primească a doua doză de la AstraZeneca pot opta pentru un vaccin de la Pfizer-BioNTech după circa 84 de zile de la prima vaccinare, a mai spus el.

Un avocat al lui Navalnîi spune că acesta arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei

Un avocat al lui Aleksei Navalnîi spune că proeminentul critic al Kremlinului pe care l-a vizitat luni într-un spital pentru deținuți arată „prost” la aproape trei săptămâni de grevă a foamei. După ce a fost lăsat să-l vadă pentru câteva minute pe opozant, Alexei Liptser a spus că acesta este hotărât să continue greva foamei, chiar dacă situația sa „se înrăutățește”.

În ciuda unor cereri insistente, autoritățile penitenciare nu au permis unor doctori civili să-l examineze pe politicianul în vârstă de 44 de ani, a spus Lipster, citat de Reuters. La sfârșitul săptămânii trecute, doctorul personal al lui Navalnîi și alți trei medici inclusiv un cardiolog au solicitat Serviciului Federal al Penitenciarelor acces la opozant, spunând într-o scrisoare că acesta poate face un stop cardiac „în orice minut”. Autoritățile au spus însă că starea sănătății lui Navalnîi este „satisfăcătoare” și că a fost transferat la un spital pentru deținuți pentru tratament suplimentar cu vitamine.

Cehia a spus că expulzarea a 20 de diplomați din Rusia este o reacție mai dură decât se aștepta

Diplomații ruși expulzați, urmați de familiile lor, în Aeroportul Vaclav Havel, 19 aprilie 2021

Cehia a spus luni că expulzarea a 20 de diplomați ai săi din Rusia, după ce Praga a declarat persona non grata 18 diplomați ruși este o reacție mai puternică decât se aștepta, iar guvernul ceh va întreprinde noi măsuri. Ministrul de externe în exercițiu, Jan Hamáček, a declarat că le-a cerut omologilor săi din Uniunea Europeană la o întâlnire prin videoconferință să-și exprime solidaritatea cu Cehia și că fiecare țară membră poate decide asupra formei în care o va face. Șeful politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că nu există planuri de expulzare în masă a diplomaților ruși, pentru că acest lucru nu a fost cerut pe moment, dar că tensiunile în relația cu Rusia cresc „pe diferite fronturi”. Sâmbătă, Cehia a anunțat expulzarea diplomaților ruși, după ce a ajuns la concluzia că agenți ruși ar fi fost implicați în detonarea unui depozit de muniție pe teritoriul său, în 2014, soldată cu două victime. Presa a relatat că munițiile aruncate în aer la depozitul Vrbetice s-ar fi aflat în tranzit din Bulgaria înspre Ucraina, care lupta contra separatiștilor pro-ruși din estul țării. Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la căderea comunismului, în 1989. Luni, guvernul ceh a anunțat că nu va permite agenției ruse Rosatom să participe la construcția unei noi unități a centralei nucleare de la Dukovany.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG