Linkuri accesibilitate

Ştiri

În apărarea minorității uigure: Statele Unite interzic unele importuri din regiunea chineză Xinjing

Poliția chineză observă ieșirea credincioșilor musulmani, provincia Xinjiang, China.

Administrația americană a anunţ luni că va bloca importul unor bunuri originare din regiunea chineză Xinjiang, acuzând Beijingul că foloseşte „munca forţată" a minorităţii musulmane uigure pentru producerea lor.

„Nu vom tolera practici ilegale, inumane şi abuzive de muncă forţată în rândul furnizorilor SUA", a declarat presei, şeful serviciilor vamale americane Mark Morgan.

Uigurii, musulmani şi vorbitori ai unui limbi turcice, constituie principalul grup etnic din Xinjiang, vastă regiune din vestul Chinei, care se învecinează cu Afganistanul şi Pakistanul.

Tot luni, Uniunea Europeană a cerut Chinei să permită accesul observatorilor independenți în regiunea Xinjiang. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că apelul a fost făcut la conferința video cu președintele chinez Xi Jinping, unde a fost abordată și problema noii și controversatei legi de securitate chineze pentru Hong Kong.

Statele Unite, la fel ca alte ţări occidentale şi multe organizaţii internaţionale, acuză Beijingul că persecută pe scară largă minoritatea uigură şi că a internat în lagăre, în mod arbitrar, peste un milion de musulmani din Xinjiang.

China neagă aceste cifre şi susţine că este vorba de centre de formare profesională destinate să ajute populaţia să îşi găsească un loc de muncă pentru a-i îndepărta de tentaţia extremismului islamist. Beijingul mai este acuzat şi de sterilizări forţate în regiune.

Vezi ultimele știri ale zilei

CEDO: Rusia a încălcat drepturile omului în războiul din Georgia, în 2008

O femeie rănită în fața casei sale distruse de un atac aerian rus, în Gori, oraș din nordul Georgiei, 9 august 2008

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului , inclusiv acte de tortură și de împiedicare a întoarcerii oamenilor la casele lor, după războiul de cinci zile cu Georgia din 2008, in urma caruia Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud și Anhazia. Moscova a recunoscut cele două regiuni separatiste drept state independente.

In verdictul de joi CEDO a spus că aproximativ 160 de civili georgieni capturați de trupele rusești s-au confruntat cu „acte umilitoare care le-au cauzat suferințe și au trebuit să fie considerate tratamente inumane și degradante”, adăugând că prizonierii georgieni au fost supuși „detenţiei arbitrare."

Georgia a intentat un proces împotriva Rusiei, spunând că a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în timpul și după război.

Curtea a decis, de asemenea, că Rusia este responsabilă pentru împiedicarea întoarcerii multor cetățeni georgieni în Osetia de Sud sau Abhazia după război și a ordonat Rusiei „să efectueze o anchetă adecvată și eficientă” în astfel de cazuri.

CEDO a declarat că evenimentele din faza activă a ostilităților din timpul războiului nu intraseră în jurisdicția rusă și a declarat inadmisibilă această parte a cererii Georgiei, deoarece nicio parte nu s-a bucurat de un control efectiv asupra teritoriilor afectate de război.

Președinta de la Tbilisi, Salome Zurabișvili, a salutat decizia instanței drept o „victorie pentru întreaga Georgie”. „Statul (georgian) este recunoscut ca fiind victima acestui război și este o mare realizare pentru țara noastră, societatea noastră, istoria noastră și pentru viitor”, a spus ea.

Parlamentul European solicită UE să oprească „imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2

Conducte pentru Nord Stream 2 în portul Mukran din Sassnitz, Germania

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să oprească „imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2 pentru a duce gazul natural rusesc în Germania ca răspuns la arestarea de weekend a criticului de la Kremlin, Alexei Navalnîi.

Parlamentarii europeni au votat covârșitor joi - cu 581 de voturi pentru, 50 împotrivă și 44 de abțineri - pentru a solicita UE și statelor sale membre să „revizuiască în mod critic cooperarea cu Rusia în diferite platforme de politică externă și în proiecte precum Nord Stream 2. ”

Navalnîi a fost reținut la aeroportul Șeremetievo la sfârșitul zilei de 17 ianuarie la întoarcerea sa la Moscova, după ce a fost tratat în Germania că a fost otrăvit cu un agent de tip Noviciok în luna august.A doua zi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-o audiere sumară ținută într-o secție de poliție din Moscova. Instanța a susținut că a Navalnîi încălcat cerințele de probațiune într-un dosar penal anterior, considerat de Navalnîi motivat politic.

Rusia a respins apelurile internaționale pentru eliberarea liderului opozitiei ruse. El ar putea fi condamnat cu până la 3 ani și jumătate de închisoare.

Rezoluția fără caracter obligatoriu îndeamnă statele membre să ia o poziție activă cu privire la arestarea lui Navalnîi și a adepților săi la următoarele reuniuni și pentru „întărirea semnificativă a măsurilor restrictive ale UE față de Rusia”.

Măsurile invocate includ extinderea înghețării activelor și a interdicțiilor de călătorie deja impuse celor considerați responsabili de otrăvirea lui Navalnîi pentru a include și „persoane fizice și juridice” implicate în decizia de arestare și detenție a liderului opoziției.

Potrivit rezoluției, cei vizați de sancțiuni ar trebui să include „oligarhii ruși”, „cercul interior” al președintelui Vladimir Putin și „propagandiștii mass-media”. Rezoluția cere de asemenea, tarilor Uniunii să „elaboreze o nouă strategie pentru relațiile cu Rusia, centrată în jurul sprijinului pentru societatea civilă. "

Manfred Weber
Manfred Weber

Manfred Weber, liderul fracțiunii conservatoare a Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European și aliat apropiat al cancelarei germane Angela Merkel, a declarat pentru Der Spiegel Online că, după atacul cu agentului nervos de tip Noviciok și după arestarea lui Navalnîi, problemele energetice trebuie puse pe masa.

„Acesta este cel mai puternic instrument pe care îl avem. Iar proiectul Nord Stream 2 este, prin urmare, una dintre modalitățile de a genera presiuni suplimentare", a spus el înainte de vot. „Simplul apel la Rusia nu este suficient”.

Orice sancțiuni suplimentare asupra Rusiei ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE.

Se așteaptă ca miniștrii de externe ai UE să discute problema săptămâna viitoare, dar orice decizie concretă va aștepta probabil până la finalizarea procedurilor judiciare ale lui Navalnîi.

Există o presiune crescândă asupra guvernului german atit interbă cît și din străinătate pentru a opri lucrările la conducta energetică Nord Stream 2, care este concepută pentru a dubla capacitatea gazoductului submarin existent Nord Stream din Rusia în Germania.

Guvernul SUA și mai mulți membri ai UE vor să împiedice finalizarea conductei, spunând că va consolida dependența energetică a Europei față de Rusia și va dăuna Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.

În ciuda criticilor crescânde, Ministerul German al Economiei a declarat, pe 20 ianuarie, că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate”. Conducta este finalizată în proporție de 94%.

Igor Dodon s-a văzut cu ambasadorul Federației Ruse și cu cel al Chinei

Liderul socialistilor moldoveni Igor Dodon a anunțat că a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, și a discutat cu emisarul Kremlinului despre acordul dintre Republica Moldova și Federația Rusă cu privire la protecția socială a moldovenilor care trăiesc sau muncesc în Rusia, despre livrarea in Moldova a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului și extinderea regimului preferențial pentru exportul de produse agroindustriale moldovenești pe piața rusă.

Igor Dodon a anuțat și că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova intenționează să-și intensifice cooperarea cu partidele partenere: „Edinaia Rossia” și „Spraved livaia Rossia”.

Tot joi, liderul socialiștilor s-a întâlnit și cu ambasadorul Chinei comuniste, Zhang Yinghong, și, potrivit declarației sale, la întrevedere a pledat pentru consolidarea unui parteneriat strategic dintre Republica Moldova și China. Dodon afirmă că susține cooperarea dintre PSRM și Partidul Comunist din China.

Cel puțin 15 persoane au murit într-un incendiu la o casă de bătrâni din orașul Harkov, Ucraina

Imagine generică cu pompieri ucraineni

Oficialități ucrainene spun că cel puțin 15 persoane au fost ucise după ce un incendiu la o casă de bătrâni din orașul Harkov. Nouă persoane au fost salvate și au fost spitalizate, a declarat Serviciul de Urgență de Stat pe 21 ianuarie.

Procurorul general al Ucrainei a declarat că a fost lansată o anchetă penală, iar cauza preliminară a tragediei a fost „manipularea neglijentă a dispozitivelor electrice de încălzire”.

Serviciul de urgență a spus că incendiul a izbucnit în jurul orei 15:00, la etajul al doilea al clădirii cu două etaje, în timp ce în interior erau 33 de persoane.

O fotografie arata clădirea cu bare la ferestrele la primul etaj și cu fumul ieșind din ferestrele sparte ale etajului al doilea.

CEDO: autoritățile ucrainene au comis o serie de încălcări ale drepturilor omului în timpul protestelor din 2014

Protestatari în centrul Kievului. 20 februarie 2014

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că autoritățile ucrainene au comis o serie de încălcări ale drepturilor omului în timpul protestelor pro-europene de la Maidan de la sfârșitul anului 2013 și începutul anului 2014, în urma cărora președintele pro-rus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere.

Într-o hotărâre din 21 ianuarie privind cinci procese intentate de 33 de cetățeni ucraineni, CEDO a spus că, în timpul protestelor, au existat multiple încălcări ale articolelor Convenției europene a drepturilor omului. Încălcările se referă la acte de tortură și tratamente inumane și degradante, la îngrădirea dreptului la libertate și securitate, la libertatea de întruniri și asociere, la dreptul la viață și la dreptul la respectarea vieții private și de familie.

Protestele de la Maidan, cunoscute sub numele de mișcarea Euromaidan, au început în noiembrie 2013, când protestatarii s-au adunat pe piața centrală din Kiev, după ce președintele pro-rus Ianukovici a anunțat că amână planurile de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană și că va căuta mai aproape legături economice cu Rusia. Forțele de securitate ucrainene au deschis foc împotriva protestatarilor pașnici și, potrivit procurorilor ucrainieni, 104 au fost omoriți și peste 2500 răniți în urma intervenției forțelor de ordine.

Igor Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov

Igor Dodon împreună cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov (stânga), pe când liderul socialist era președinte al R. Moldova. 26 februarie 2019

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon a anunțat că a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, și a discutat cu emisarul Kremlinului despre acordul dintre Republica Moldova și Federația Rusă cu privire la protecția socială a moldovenilor care trăiesc sau muncesc în Rusia, despre livrarea în Moldova a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului și extinderea regimului preferențial pentru exportul de produse agroindustriale moldovenești pe piața rusă.

Igor Dodon a anuțat și că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova intenționează să-și intensifice cooperarea cu partidele partenere: „Edinaia Rossia” și „Spravedlivaia Rossia”.

Ruslan Codreanu, fost primar interimar la Chișinău, intenționează să înființeze un nou partid

Ruslan Codreanu

Ruslan Codreanu, fost primar interimar la Chișinău, a anunțat instituirea grupului de inițiativă privind crearea unui nou partid politic, informeaza agentia IPN. Codreanu a menționat că noua formațiune politică nu este de stânga, de centru sau de dreapta, cu structuri, ierarhii sau doctrine, nu se regăsește ca alternativă nici într-o altă formațiune politică, ci vrea să ajungă la cei 50% de alegători indeciși.

Fostul edil a spus că astăzi a fost prima ieșire a grupului de inițiativă în public, iar peste câteva zile urmează să înceapă colectarea semnăturilor. Codreanu își propune să construiască „un partid credibil, de lungă durată, ca în 20 de ani să arătăm că se poate de trăi bine în Republica Moldova”. Printre cei din grupul de inițiativa se află medicul pediatru Mihai Stratulat și studentul Petru Socolan.

Potrivit IPN între iulie 2015 - noiembrie 2017, Ruslan Codreanu a fost consilier municipal din partea Partidului Popular European, iar în noiembrie 2017 a fost numit viceprimar al municipiului Chișinău pe domeniul social. În aprilie 2018-iulie 2019, a exercitat funcția de primar interimar al municipiului Chișinău.

Renato Usatîi spune că Dodon și Plahotniuc vor să evite alegerile parlamentare anticipate

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, consideră că scopul de bază al lui Igor Dodon și cel al lui Vlad Plahotniuc este de a evita alegerile parlamentare anticipate și de a o discredita pe actualul președinte, Maia Sandu, informeaza agentia IPN, citind o declarație a politicianului făcuta la Jurnal TV.

Potrivit lui Usatîi, deputații socialiști și ai fracțiunii Șor ar acționa acum în tandem, mimând dorința de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

„Strategia lui Dodon în parteneriat cu Șor este ca toate problemele pandemice, sociale și economice să fie puse pe seama Maiei Sandu. Ei înțeleg că parteneriatul lor și majoritatea neoficială pe care o au acum, nu vor mai fi posibile în viitorul Parlament, din acest motiv ei nu-și doresc alegeri parlamentare anticipate”, a mai spus Usatîi.

Renato Usatîi se autopropune să fie desemnat de președinta Maia Sandu în calitate de prim-ministru, dând asigurări că nu va obține numărul necesar de voturi în Parlament.

Președinta Maia Sandu a transmis felicitări cu ocazia învestirii în funcție a președintelui Joe Biden

Președinta Moldovei, Maia Sandu, și Dereck Hogan, ambasadorul Statelor Unite

Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan și a transmis astfel felicitări cu ocazia învestirii în funcție a președintelui Joe Biden. Potrivit unui comunicat al președintiei, doamna Maia Sandu a spus că „Statele Unite sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova ” și că Moldova dorește aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii. In comunicat se mai spune că a fost discutata situația politică și economică din Moldova, criza din domeniul sănătății și nevoia finanțărilor externe pentru Moldova.

Maia Sandu i-a adresat și un mesaj personal de felicitare președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

Legea care oferea statut special limbii ruse, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care oferea statut special limbii ruse. Legea a fost votată de partidul Socialiștilor și de Partidul Șor

Curtea a admis sesizările în acest sens depuse de deputații Dinu Plângău, Maria Ciobanu și Octavian Țâcu.

Într-o declarație citata de site-urile de știri din Moldova , Partidul Socialiștilor condamnă cu fermitate decizia Curții Constituționale considerând-o „motivată politic” și că nu ar corespunde „cu spiritul statului de drept”. În justificarea deciziei Curtii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole a spus că „Menționarea limbii ruse în Constituție are un caracter exemplificativ și nu conferă acestei limbi un statut deosebit de cel al altor limbi minoritare, vorbite pe teritoriul R.Moldova”.

Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

În Moldova au fost confirmate 670 cazuri noi de infectare cu COVID-19

In Moldova au fost confirmate astăzi 670 cazuri noi de infectare cu COVID-19 , dintre care 5 sunt din import. Numărul cazurilor totale din Moldova este de 154 788.

Numărul deceselor înregistrate la pacienții cu Covid 19 în Moldova este de 3315.

Presiuni polițienești pentru prevenirea protestelor în urma arestării lui Alexei Navalnîi

Activita Siubov Sobol avocata Fundației Anticorupție a lui Alexei Navalnîi

Liubov Sobol, avocată a Fundației Anticorupție a lui Alexei Navalnîi, a postat un material video în direct în care arăta că astăzi au venit la ușa ei trei bărbați, dintre care unul era în uniformă de poliție. Acesta s-a prezentat în calitate de ofițer de poliție de district, încercând să îi transmită un avertisment scris de la Procuratura Moscovei despre protestul planificat.

https://www.pscp.tv/w/1nAJELbYaWyGL

Sobol a vorbit cu bărbații printr-o ușă de sticlă, pe care ea a refuzat să o deschidă. De asemenea, a refuzat să accepte scrisoarea, punând sub semnul întrebării legalitatea acesteia.

Sobol i-a cerut unui alt ărbat din grupul celor trei - îmbrăcat în civil și care aparent înregistra conversația pe telefonul său, să-și decline identitatea. Ofițerul de poliție a spus că bărbatul provine din direcția anti-extremism a Ministerului de Interne, cunoscută sub numele de Centrul E.

Sobol le-a spus bărbaților că nici Centrul E nu are nimic de-a face cu Parchetul din Moscova și a repetat că ea consideră întreaga situație drept ilegală.

Curaj împotriva fărădelegilor. Navalnîi a fost arestat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:28 0:00

Secretarul de presă al liderului opoziției Alexei Navalnîi, Kira Yarmîș și Nikolai Liaskin, un angajat al Fundației Anticorupție a lui Navalnîi au anunțat de asemenea, încercări similare ale oficialilor din serviciile de securitate împotriva lor.

Aleksei Navalnîii , cel mai proeminent critic al președintelui Vladimir Putin, a fost reținut la 17 ianuarie și ulterior închis în arest preventiv după ce a sosit în Rusia din Germania, după un tratament îndelungat cauzat de otravirea sa cu un agent Noviciok în luna august.

Navalnîi îl acuză pe Putin că este cel care a ordonat asasinarea sa și a cerut rușilor să „iasă în stradă” pentru a protesta împotriva detenției sale. Susținătorii săi au oamenilor să protesteze la nivel național simbata, 23 ianuarie.

Kremlinul neagă orice rol în otrăvirea lui Navalnîi și autoritățile ruse au început să lanseze avertismente că participarea la mitinguri neaprobate va fi pedepsită.

Roskomnadzor, agenția federala care reglementeaza telecomunicații din Rusia, a cerut astăzi rețelelor de socializare, rețelei chinezești TikTok, să oprească răspândirea postărilor de către utilizatori care solicită tinerilor ruși să participe la adunări publice „ilegale”, precum protestul planificat de la Navalnîi .

Ministrul adjunct de interne, Aleksandr Gorovoi, a avertizat și el că „toate unitățile teritoriale [de poliție] din Rusia se pregătesc să apere ordinea publică în timpul evenimentelor programate sâmbătă, deoarece unii cvasi-politicieni au anunțat evenimente neautorizate în toată țara prin structurile lor. "

Cel puțin 35 de persoane au fost ucise în atentate sinucigașe în Bagdad

Bagdad - O bombă a explodat într-o zonă unde se vindeau haine vechi, 21 ianuarie 2021

Cel puțin 35 de persoane au fost ucise în atentate sinucigașe gemene într-o piață centrală din Bagdad în cel mai dur atac din ultimii doi ani din capitala irakiană. Potrivit oficialităților, alte 100 de persoane au fost rănite. Piața fusese plină de oameni după aproape un an de restricții impuse din cauza pandemiei. Un prim atacator sinucigaș a pretins că se simte rău, atrăgând oamenii spre el înainte de a-și detona explozibilii, se arată într-o declarație a Ministerului de Interne de la Bagdad. În timp ce mulțimea căuta să îi ajute pe cei răniți în prima explozie, un alt atacator sinucigaș a detonat explozibilul pe care îl avea asupra sa, se mai scrie în comunicat. Surse medicale au declarat că se tem că numărul morților ar putea să fie mai mare. Atacul a fost cel mai sângeros incident din Bagdad din ianuarie 2018, când un atentator sinucigaș din Piața Tayaran a ucis mai mult de 30 de persoane. Atentatele sinucigașe au fost frecvente în Bagdad în timpul violențelor sectare care au urmat intervenției armate americane din 2003.

Maia Sandu a câștigat în prima instanță procesul intentat lui Ilan Șor

Președinta Maia Sandu a anunțat că a câștigat în prima instanță în procesul intentat acum doi ani împotriva lui Ilan Șor, care declara atunci că ea ar fi primit bani în plic de la fostul prim-ministru Vlad Filat. Maia Sandu l-a acționat în judecată pe fostul primar de Orhei pentru minciună și defăimare. În declarații publicate de presa din Moldova, Ilan Șor sugerează că hotărârea instanței ar fi fost influențată de actuala funcție a Maiei Sandu și a anunțat că va contesta hotărârea instanței. Mai mult, Ilan Șor o amenință pe Maia Sandu cu „dovezi când va veni momentul”.

Societatea civilă cere să se țină cont de ecosistemul Nistrului la negocierea sistemului hidroenergetic

Bacul peste Nistru între Tiraspol și Chițcani

Aproximativ 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic nistrean să fie făcută din perspectiva funcționării ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu din perspectiva producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului, se arată în declarația organizațiilor citată de agenția IPN.
Membrii societății civile consideră că protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține de securitatea ecologică regională, deoarece deservește cu apă peste opt milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina.
Autorii Declarației reamintesc că atât Republica Moldova, cât și Ucraina și-au asumat angajamente bilaterale, internaționale și în relația cu Uniunea Europeană, care vizează protecția resurselor de apă, protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru, evaluarea impactului asupra mediului, cu răspunderea de a respecta aceste angajamente.
În Declarație se mai solicită ca în procesul de negocieri să nu fie admisă darea în concesiune a cca 19,22 ha de teren aflat pe teritoriul Republicii Moldova, de-a lungul fluviului Nistru, în amonte de barajul de la Naslavcea, precum și să fie elucidate circumstanțe în care a fost lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea-Nahoreanîi.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va administra un registru unic cu bunurile sechestrate

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție din Moldova va administra un registru unic ce va conține informația generalizată pe țară a bunurilor infracționale sechestrate. Informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate va fi transmisă de către procurori, executori judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat și instanțele de judecată, informeaza agenția IPN

Atât conceptul tehnic, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 34/2020, cât și baza de date au fost elaborate și puse în practica cu suportul proiectului comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei.

Cea de-a cincea tranşă de vaccinuri anti-COVID va ajunge luni în România

Cea de-a cincea tranşă de vaccinuri anti-COVID de la Pfizer BioNTech, care constă în 87 750 de doze, va ajunge luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, informează agențiile de știri românești. Potrivit unui comunicat al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Romania se afla in faza a doua de vaccinare impotriva COVID 19, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii considerate esenţiale. În ultimele 24 de ore, au fost depistate 2878 de cazuri noi de COVID după efectuarea a 30 000 de teste. Au fost raportate 69 de decese. Numarul total al deceselor din România ca urmare a contaminării cu acest virus este de 17.554.

Navalnîi contestă decizia judecătorească de prelungire a arestării preventive

Vladimir Putin și Alexei Navalnîi la aeroportul Viukovo (colaj)

Aleksei Navalnîi a înaintat apel față de decizia judecătorească de prelungire a arestării sale preventive după ce a fost arestat pe un aeroport din Moscova, în timp ce se întorcea din Germania, unde a fost tratat după ce a fost ortăvit un un agent Noviciok, informează agenția Interfax, citându-l pe avocatul său Vadim Kobzev.

Pe 18 ianuarie, când Navalnîii a apărut în fața unei instanțe, într-un tribunal improvizat, a numit această ședință o „batjocură la adresa justiției”. Atunci un judecător a decis ca liderul opozitiei ruse să rămână în arest preventiv până pe 15 februarie, când se va decide mai departe soarta sa – dacă pedeapsa cu suspendare pe care a primit-o pentru o presupusa deturnare de fonduri va fi comutată în pedeapsă cu închisoarea. Navalnîi consideră cazul împotriva lui motivate politic.

Detenția lui Navalnîi a stârnit indignare la nivel mondial și au fost lansate apeluri internaționale pentru eliberarea sa necondiționată. Susținătorii săi au făcut un apel pentru proteste în întreaga Rusie pentru sâmbătă 23 ianuarie.

Liderii internaționali salută revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris și OMS

Focuri de artificii la Washington după inaugurarea noii administrații Biden, 20 ianuarie 2021.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a cerut miercuri preşedintelui american Joe Biden să propună o „nouă contribuţie naţională" ambiţioasă pentru următorii zece ani în lupta împotriva încălzirii globale, salutând totodată reangajarea americană în relaţia cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans şi Josep Borrell, șeful diplomației europene au salutat și ei, într-o declaraţie comună, decizia preşedintelui american Joe Biden de a iniţia procedura de revenire a Statelor Unite în acordul de la Paris, din 2015, privind schimbările climatice.

Inițiativă salutată și de președintele francez Emmanuel Macron, într-un mesaj pe Twitter adresat, în engleză, președintelui Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris.

Cancelara germană Angela Merkel a declarat tot miercuri că este nerăbdătoare să deschidă "un nou capitol" în relaţiile dintre Germania şi SUA în timp ce Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că instalarea lui Joe Biden la Casa Albă reprezintă „începutul unui nou capitol" şi a evidenţiat că doreşte să menţină o cooperare strânsă cu noul preşedinte american.

„O Alianță Nord-atlantică puternică este bună atât pentru America de Nord, cât şi pentru Europa, dat fiind că niciunul dintre noi nu poate aborda singur dificultăţile cu care ne confruntăm” se mai spus Stoltenberg.

ONG-uri cer protejarea ecosistemelor râului Nistru

Bacul peste Nistru între Tiraspol și Chițcani, decembrie 2020.

Circa 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută ținând cont și de funcționarea ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu numai din perspectiva eficienței î producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului.

Apelul a fost făcut public la o conferință de presă la IPN și vine ca urmare a întâlnirii de nivel înalt între președinții Republicii Moldova și Ucrainei, unde au fost discutate și aspectele legate de protecția fluviului Nistru și hidroenergia.

Membrii societății civile consideră că protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține de securitatea ecologică regională, deoarece deservește cu apă peste opt milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina.

Ana Revenco, noul consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională

Ana Revenco, directorarea executivă a organizației „La Strada” (foto arhivă, 2018)

Președinta Maia Sandu a numit-o joi, pe Ana Revenco în funcția de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Ana Revenco este directorul executiv al organizației „La Strada”, iar anterior a condus Centrul pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne. Ea a fost decorată de fostul președinte Nicole Timofti cu ordinul „Meritul Civic”, precizează Radio Chișinău.

Administrația de la Tiraspol prelungește carantina până pe 1 aprilie, dar elimină posturile

Tiraspol, decembrie 2020.

Administrația de la Tiraspol a decis prelungirea cu încă o lună a carantinei în regiunea transnistreană. Astfel, măsurile restrictive se vor menține până pe data de 1 aprilie. Tiraspolul a impus restricții în legătură cu pandemia de coronavirus din 17 martie 2020. Din luna iunie locuitorii din stânga Nistrului nu au voie să plece din regiune decât cu o aprobare speciale din partea administrației separatiste, iar la revenire trebuie să stea izolați timp de 14 zile.

În paralel cu decizia de prelungire a carantinei, Tiraspolul a decis deschiderea cinematografelor, reluarea de la începutul lunii februarie a repetițiilor trupelor de teatru și deschiderea caselor de cultură.

Pe de altă parte, administrația de la Tiraspol a decis să elimine posturile de control pe care le numește „de carantină” și care au fost instalate unilateral la hotarul administrativ sub pretextul măsurilor epidemiologice în contextul răspândirii noului coronavirus, transmite IPN.

Autoritățile transnistrene precizează că inițial au fost instalate în jur de 30 de posturi, ulterior numărul lor a fost redus la 11. Decizia de a le elimina vine în contextul în care rata de infectare în dreapta și în stânga Nistrului este similară. Tiraspolul menționează că acțiunile ulterioare vor depinde de situația pandemică din regiune.

Chişinăul a cerut de mai multe ori Tiraspolului să ridice interdicțiile de circulație, impuse la frontiera administrativă sub pretextul pandemiei, subliniind că acest lucru încalcă drepturile omului și face imposibil accesul cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului inclusiv la serviciile medicale oferite de sistemul de sănătate al Republicii Moldova.

De la începutul pandemiei în regiunea transnistreană, cu o populație de aproximativ 300 de mii de locuitori, au fost raportate oficial peste 28 de mii de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, iar 570 de oameni decedat.

Maia Sandu a ales calea spre anticipate: respingerea repetată a unui nou guvern

Președinta Maia Sandu, Chișinău, decembrie 2020.

Președinta Maia Sandu a declarat că va amîna până săptămâna viitoare desemnarea unui candidat la funcția de premier, așteptând până atunci ca deputații să-și ia un angajament public că nu-l vor vota pe cel numit, relatează IPN.

Pentru declanșarea de alegeri anticipate este necesar ca Parlamentul să respingă repetat guvernul propus de candidatul numit de președintele țării. O altă soluția ar fi ca Parlamentul să fie inactiv timp de trei luni, ceea ce nu se va întâmpla pentru că miercuri, președinta legislativului, socialista Zinaida Greceanîi a convocat prima ședință a Parlamentului pentru 1 februarie.

„Voi veni cu soluția pe care o consider potrivită pentru această situație săptămâna viitoare, să vedem dacă până atunci obținem un angajament public de a declanșa alegerile anticipate pe această cale, prin nevotarea de 2 ori în Parlament a candidatului la funcția de prim-ministru”, a declarat președintele Maia Sandu în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.


Președinta, care susține organizarea rapidă de alegeri anticipate, spune că ideea unui guvern anticriză nu este o soluție, întrucât fără sprijin politic în Parlament, executivul nu-și va putea onora angajamentele asumate în fața cetățenilor.

CC analizează legea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova

Curtea Constituțională examinează sesizările unor deputați care contestă Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, modificată la ultima ședință a Parlamentului, din 16 decembrie anul trecut.

Semnatarii sesizării susțin că legea este una neconstituțională și a fost votată cu numeroase încălcări.

Deputatul Octavian Țîcu, a subliniat în cadrul ședinței că Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat și că în Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică, relatează Radio Chișinău. Deputatul a susținut că această lege, votată de majoritatea PSRM-Șor în luna decembrie, este un atentat la suveranitatea și independența RM, prin promovarea limbii ruse la nivel de limbă oficială.

Radio Chișinău relatează că două grupuri de cetățeni protestează în fața Curții Constituționale. O parte dintre manifestanți susțin anularea legii și scandează: „Jos ocupanții”. Ceilalți protestatari susțin însă menținerea legii privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Letonia a marcat 30 de ani de la atacul trupelor OMON asupra baricadelor

Baricada de la Statuia Libertății din Riga, 20 ianuarie 1991.

Letonia a comemorat miercuri cea de-a 30-a aniversare a atacului forţelor sovietice asupra baricadelor ridicate şi apărate de sute de protestatari care cereau independenţa ţării.

Premierul Krisjanis Karins a depus flori la monumentul dedicat „Baricadelor”, dar ceremoniile de comemorare au fost limitate din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

În timpul asaltului forţelor sovietice din Letonia în ianuarie 1991, la câteva zile după o intervenţie similară în Lituania, au fost ucişi șase militanţi, inclusiv doi membri ai forţelor de securitate pro-democraţie şi doi cameramani de televiziune.

Cele mai multe victime au fost împușcate în timpul atacului sovietic asupra Ministerului de Interne din Riga pe 20 ianuarie 1991. Un total de 15.611 persoane s-au înregistrat ca fiind participanți la Baricade, dar alte date sugerează că au participat mai mult de 32 000 de letoni.

Uniunea Sovietică a recunoscut oficial independenţa ţărilor baltice pe 6 septembrie 1991.

Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Țihnovskaia, care trăiește în exil în Letonia învecinată, a declarat miercuri că lupta pentru independenţă în fostele republici sovietice Estonia, Lituania şi Letonia ar putea fi un exemplu pentru belaruşii care luptă acum împotriva regimului preşedintelui Alexander Lukaşenko. „Belaruşii parcurg astăzi această cale iar vecinii noştri baltici ne inspiră", a spus ea.

Lidera opoziţiei din Belarus s-a refugiat în august anul trecut în Lituania după ce a candidat împotriva preşedintelui Lukaşenko la scrutinul prezidenţial considerat fraudulos şi contestat de opoziţie.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG