Linkuri accesibilitate

Ştiri

Noi proteste în mai multe orașe din Siria

Din Siria se relatează despre noi proteste astăzi în câteva oraşe din sudul ţării, la o zi după ce forţele de securitate ar fi deschis foc asupra demonstranţilor în mai multe oraşe, făcând victime.
Protestatarii au ieşit din nou în stradă în oraşul sudic Daraa, epicentrul demonstraţiilor antiguvernamentale izbucnite cu o săptămână în urmă şi soldate cu zeci de morţi în urma atacurilor forţelor de ordine.
Protestele din Siria continuă în ciuda unor concesii făcute de guvernul preşedintelui Bashar Assad, între care eliberarea a aproximativ 200 de prizonieri politici.

Vezi ultimele știri ale zilei

SUA: numărul de noi cazuri de coronavirus trece de 90 de mii pe zi

Pandemia de coronavirus a dus la o creștere subsanțială a numărului de voturi anticipate în alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie 2020.

În Statele Unite, numărul de noi cazuri de contaminare cu coronavirus a atins un nou record cu cel puțin 94 de mii în ultimele 24 de ore . În multe state se înregistrează o accelerare a noilor infecții, între care state considerate cheie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, în care președintele Donald Trump se confruntă cu democratul Joe Biden.

Numărul total al cazurilor raportate de contaminări trece de 9 milioane iar cel al deceselor legate de Covid-19 este de aproape 230 de mii, arată cifrele universității Johns Hopkins. Iar agenția Reuters relatează că luna aceasta, au fost zile cu peste o mie de decese legate de Covid-19. Președintele Donald Trump – în discursurile la diverse mitinguri electorale – a susținut că pandemia este pe cale de a „se atenua” iar numărul deceselor ar fi „mult în jos”, în descreștere.

Într-un interviu televizat, unul din princiaplii epidemiologi din America și membru al echipei speciale de la Casa Albă, doctoral Anthony Fauci avertiza însă că Statele Unite merg „în direcția greșită” cînd vine vorba de controlul epidemiei. Nu este prima dată că aprecierile doctorului Fauci le contrazic pe cele ale președintelui Trump.

Alegătorii din regiunea transnistreană pot veni la vot între orele 7:00 și 20:00

Autoritățile de la Tiraspol vor face duminică o excepție de la regulile sanitare impuse pentru a limita pandemia de coronavirus și vor permite duminică, 1 noiembrie, persoanelor cu cetățenie moldovenească să treacă pe malul drept pentru a participa la vot, între orele 07:00 și 20:00.

Cei care au votat trebuie să se întoarcă în regiune până la orele 22:00 și să demonstreze că au fost să voteze. Dacă vin mai târziu sau nu au o dovadă de la centrul de votare, vor fi obligate la două săptămâni de autoizolare, relatează Radio Chișinău.

Autoritățile de la Tiraspol au prelungit până în decembrie restricțiile de circulație,impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 42 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni.

Crește bilanțul morților după cutremurul de la Izmir

Imediat după cutremur, voluntari și forțe speciale ajută la îndepărtarea dărâmăturilor, Izmir, Turcia, 30 octombrie 2020.

În Turcia, bilanţul morţilor cutremurului de vineri în oraşul Izmir a urcat la 25, a anunţat sâmbătă agenţia oficială de presă Anadolu, citând autoritatea naţională de gestionare a dezastrelor AFAD. Un total de 804 persoane au fost rănite.

Cutremurul de vineri după amiază a fost urmat de aproape 200 de replici și a fost resimțit atât în insulele greceşti din Marea Egee, cât şi în oraşele turceşti din apropiere, inclusiv cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, la aproximativ 540 de kilometri spre nord, relatează mediile locale.

SUA: peste 86 de milioane de americani au votat deja anticipat

Președintele american Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden se confruntă în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020.

În Statele Unite continuă să se voteze masiv anticipat și prin corespondență în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, în care președintele republican Donald Trump se confruntă cu democratul Joe Biden.

Peste 86 de milioane de americani, din cei peste 230 de milioane de alegători înscriși pe liste, au votat anticipat. În statul Texas, unul din statele cheie în determinarea învingătorului, au votat deja 9 milioane de alegători, mai mult decât totalul celor care au votat la ultimele alegeri, în 2016.

Aceste cifre sunt puse de experți pe seama mizei foarte ridicate pe care americanii o văd în alegerile din acest an, și ca urmare a unei puternice polarizări a vieții politice. Un alt factor, la fel de important, este pandemia de coronavirus.

Statele Unite sunt una din țările cele mai afectate din lume cu aproape 230 de mii de decese legate de Covid-19 și peste 9 milioane de infectări. În ultimele zile, s-au înregistrat și numere record de noi infectări pe zi – joi erau peste 85 de mii.

Armenia cere sprijinul Rusiei în conflictul din Nagorno-Karabah

Shushi (Susa):clădire distrusă în cursul confruntării armeano-azeră din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, 29 octombrie 2020.

În regiunea separatistă Nagorno-Karabach din Azerbaidjan au continuat sâmbătă luptele, după ce Armenia primise asigurări din partea Rusiei că-i va acorda sprijinul „necesar”.

Premierul armean Nikol Pașinian îi ceruse sâmbătă preşedintelui Vladimir Putin să înceapă consultări „urgente'' cu privire la ajutorul pe care Rusia îl poate oferi pentru a asigura securitatea ţării sale.
Rusia are o bază militară în Armenia și este legată de Erevan printr-un tratat de apărare, dar a susţinut în trecut că acesta nu se extinde la regiunea separatistă Nagorno-Karabah.

În scrisoarea sa, Pașinian a declarat că luptele se apropie de graniţele armene şi a acuzat din nou Turcia că sprijină Azerbaidjanul.

Rusia este considerată cel mai important aliat al Armeniei în acest conflict, așa cum Turcia sprijină partea azeră dar Moscova a întreținut tot timpul relații politice și comerciale cu ambele țări, exportând arme și în Azerbaidjan.

Vineri, la Geneva avuseseră loc noi tratative privind un posibil acord de încetare a luptelor în Noagorno-Karabah, tratative la care au participat miniștrii de externe din cele două țări și mediatorii din așa-numitul Grup de la Minsk al OSCE: Rusia, Statele Unite și Franța. Negocierile nu au dus la un armistițiu dar Armenia și Azerbaidjan-ul căzuseră de acord să facă un schimb de morți pe câmpul de bătaie, să facă un schimb de lise cu numele prizonierilor de război și să se gândească la posibile mecanisme de verificare a unui eventual acord de încetare a luptelor.

Din 27 septembrie, forţele azere şi cele din Nagorno-Karabah susţinute de Erevan se confruntă din nou. Până acum, trei încercări de armistiţiu umanitar au fost spulberate.

Alegeri generale în Georgia după amendarea legii electorale

Georgia: Oligarhul Bidzina Ivanishvili, liderul partidului de guvernământ „Visul georgian” votează în alegerile generale, Tbilisi, 31 octombrie 2020.

În Georgia au loc alegeri parlamentare, care – indiferent de rezultat – se vor încheia cu o premieră: ori partidul de guvernământ „Visul georgian” va fi reales pentru a treia oară consecutiv să conducă țara, pentru prima dată în istoria post-sovietică a Georgiei, ori opoziția - unită în jurul partidului Mișcarea Națională Unită - va avea majoritatea, readucându-l la putere pe liderul Mișcării, fostul președinte georgian în exil Mihail Saakașvili.

Este și primul test al noilor amendamente la legea electorală. Sistemul rămâne unul mixt, dar ponderea listelor a crescut: acum, 120 de deputați (față de 77) vor fi aleși pe liste și numai 30 în circumscripții individuale, pentru parlamentul cu 150 de locuri. În cursă sunt 66 de partide și 490 de candidați pentru circumscripțiile directe.

Este de așteptat că în noul parlament vor intra mult mai multe partide, pentru că limita pentru a câștiga un loc este de numai 1% din voturi.

O nouă schimbare este și că un partid trebuie să câștige minim 40% din voturi pentru a forma singur guvernul, orice rezultat sub acest barem, cere formarea unei coaliții.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 4.00 GMT şi se vor închide la 16.00 GMT, când sunt aşteptate primele exit-poll-uri.

În opt ani la putere, popularitatea partidului „Visul georgian” s-a prăbuşit pe fondul stagnării economice şi acuzaţiilor de subminare a democraţiei. Liderul său, Bidzina Ivanişvili – cel mai bogat om în Georgia și fost premier -, este criticat că exercită presiuni asupra adversarilor şi favorizează corupţia.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul de guvernământ „Visul georgian” conduce în fața opoziției unite. Partidul este cotat cu orice între 26 până la 52 la sută din voturi, urmat de Mișcarea Națională Unită cu 16 până la 19 la sută din voturi. Al treilea cel mai popular partid, potrivit sondajelor, este Georgia europeană cu 5 - 8 la sută din intențiile de vot.

R. Moldova: continuă să crească numărul de noi cazuri de Covid-19

Campania prezidențială văzută pe internet
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:12 0:00

În R. Moldova continuă să crească numărul de noi infectări cu coronaviurs, vineri s-au înregistrat 968 de noi contaminări, față de 912 cu o zi înainte și numai puțin peste 300 la începutul săptămânii. Bilanțul persoanelor infectate a trecut de 72 de mii, cel al deceselor legate de Covid-19 este de 1.766.

Pentru alegerile prezidențiale de duminică, 1 noiembrie, s-au luat măsuri sanitare speciale.

Cutremur cu magnitudinea de 7 grade Richter în largul coastei turcești de la Marea Egee

Izmir, 30 octombrie, 2020.

Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter a avut loc în largul coastei turcești de la Marea Egee, la nord de insula grecească Samos, a anunțat Centrul de cercetări geologice din Statele Unite.

Cutremurul a avut epicentrul cam la 17 kilometri distanță de regiunea turceasă Izmir, și a fost simțit la Atena, Istanbul și Sofia.

Autoritățile turcești spuns că patru persoane și-au pierdut viața, și alte 120 au fost rănite în orașul Izmir, unde cutremurul a făcut importante pagube materiale.

Peter Stano: UE urmărește cu atenție procesul electoral din R. Moldova

Peter Stano, purtătorul de cuvînt al coordonatorului politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Josep Borrel, imagine de arhivă

Uniunea Europeană urmărește cu atenție procesul electoral din Republica Moldova, înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, a declarat vineri la o conferință de presă Peter Stano, purtătorul de cuvînt al coordonatorului politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Josep Borrel:

„Ne așteptăm ca aceste alegeri să se desfășoare într-o manieră credibilă și transparentă, cu respectarea statului de drept și a tututor standardelor democratice. Sprijinim la modul absolut și necondiționat dreptul poporului din Republica Moldova de a-și exprima voința într-un scrutin liber și corect. E foarte important”

Referindu-se la retragerea acuzațiilor formulate împotriva judecătorilor implicați în așa-numita afacere Laundromat - schema din 2010-2014 de a scoate între 20 și 80 de milioane de dolari din Rusia printr-o rețea internațională de bănci, multe din ele în Moldova, Stano a spus

„Decizia aceasta a procuraturii e o lovitură serioasă dată dorinței țării de a combate spălarea banilor, corupția și interesele ascunse. Credem de asemenea total nejustificat faptul că procedura juridică s-a desfășurat cu ușile închise cu totul fără motiv, negînd transparența necesară”, a declarat la Bruxelles purtătorul de cuvînt al coordonatorului politicii externe și de securitate a Uniunii Europene.

Oleg Țulea: toate cele 139 de secții de votare deschise în afara R. Moldova vor fi operaționale

Imagine generică

Toate cele 139 de secții de votare deschise în afara Republicii Moldova vor fi operaționale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, a anunțat ministrul moldovean de externe Oleg Țulea la o conferință de presă comună cu președintele CEC Dorin Cimil.

Țulea a mai spus că deși în unele țări au fost impuse restricții de deplasare, cetățenii moldoveni vor putea să-și exercite dreptul la vot, cu respectarea măsurilor sanitare.

Alegătorii, a precizat șeful diplomației moldovene trebuie să consulte paginile oficiale ale misiunilor diplomatice moldovenești, pentru că unele secții de votare și-au schimbat adresele, iar în unele țări trebuie prezentată o declarație pe propria răspundere sau o scrisoare de confirmare, disponibilă online

Ursula van der Leyen și Angela Merkel: granițele interne ale UE nu trebuie închise

Paris, Place de la Contrescarpe, 30 octombrie 2020.

Șefa Comisiei Europene Ursula van der Leyen și cancelarul german Angela Merkel spun că granițele interne ale Uniunii Europene nu trebuie închise pentru transportul de bunuri, în ciuda creșterii vertiginoase a numărului de infectări cu Covid-19 pe continentul european.

Vorbind după videoconferința cu liderii europeni de joi, van der Leyen a spus că închiderea granițelor în luna martie nu a oprit răspîndirea viruslui, dar a dăunat pieței comune prin restrîngerea circulației mărfurilor. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să-și limiteze deplasările la călătorii esențiale pentru moment, a mai spus șefa executivului Uniunii Europene.

Peste un milion 300 de mii de noi infectări au fost înregistrate în Europa numai săptămâna trecută, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Șefa guvernului german Angela Merkel le-a spus joi omologilor săi din Uniunea Europeană că granițele trebuie să rămână deschise pentru ca mărfurile să poate circula, o circulație economică funcțională fiind importantă pentru Germania ca țară aflată în mijlocul Europei.

Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania și Cehia au anunțat măsuri de izolare mai mult sau mai puțin severe după creșterea vertiginoasă a infectărilor.

Aleksandr Lukașenka a transmis un avertisment dur protestatarilor din Belarus

Aleksandr Lukașenka, Minsk, October 30, 2020

Contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka a transmis un avertisment dur protestatarilor din Belarus, după ce și-a consolidat puterea prin mai multe schimbări în eșaloanele superioare ale ministerului de interne de la Minsk, și prin închiderea parțială a granițelor.

Vorbind la ceremonia de învestire a noilor șefi ai ministerului de interne și poliției de la Minsk, Lukașenka a spus că forțele de ordine vor lua măsuri violente pe loc, în loc să opereze arestări în rîndul demonstranților. În Belarus au loc aproape zilnic împotriva lui Lukașenka, aflat la putere din 1994, după ce acesta s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august, alegeri despre care opoziția spune că au fost măsluite și cere repetarea loc cu observatori internaționali.

Deși protestele su fost pașnice, reprimarea lor de către poliție a fost brutală. Peste 10.000 de demonstranți au fost arestați, sute dintre ei fiind bătuți și torturați în arest.

Jurnaliștii care relatau despre demonstrații au fost și ei atacați de forțele de ordine. Majoritatea liderilor opoziției au fost arestați sau forțați să părăsăsească țara.

Autoritățile franceze au declarat starea de alertă maximă în 30 octombrie

Catedrala Notre Dame de la Nisa, 29 octombrie 2020.

Autoritățile franceze au declarat starea de alertă maximă în 30 octombrie, după ce trei persoane au fost ucise joi la Nisa de către un atacator cu un cuțit, atac pe care președintele Franței Emmanuel Macron l-a calificat drept „islamisto-terorist”. Catedrala Notre Dame din Nisa, unde a avut loc atacul din 29 octombrie, e înconjurată de un cordon de polițiști cu arme automate.

Primarul orașului Christan Estrosi a spus că în momentul în care era arestat, după ce fusese rănit de poliție, atacatorul striga „Allah Aqbar” (Dumnezeu e cel mai mare), edilul francez comparînd atacul de la Nisa cu decapitarea în 16 octombrie a profesorului Samuel Paty, pentru că le-a arătat elevilor săi caricaturi ale profestului Mahomed la o lecție despre libertatea de expresie.

După asasinarea lui Paty, autoritățile franceze au dat din nou voie să se afișeze caricaturile lui Mahomed, acțiune considerată blasfemie în lumea islamică, fapt care a generat reacții adverse în lumea musulmană.

Vorbind joi la locul crimei de la Nisa, Președintele Franței Emmanuel Macron a promis că Franța nu va renunța la valorile sale, și le-a cerut francezilor de toate confesiunile să nu se lase pradă diviziunii.

În Polonia continuă protestele împotriva unei decizii judecătorești ce înăsprește legea avorturilor

Imagine de arhivă.

În Polonia continuă amplele proteste împotriva unei decizii judecătorești care înăsprește legea avorturilor. Demonstranți din toată țara se adună vineri seara la Varșovia.

Protestele au loc zilnic după ce Tribunalul Constituțional a decis în 22 octombrie că avortul cauzat de defecte congenitale ireversibile ale fătului este ilegal, din cauză că încalcă prevedera constituțională ce garantează apărarea vieții fiecărui individ.

Decizia scoate practiv în afara legii avortul în Polonia. Defectele congenitale au stat la baza celor aproximativ 1.100 de avorturi legale efectuate în Polonia anul trecut.

Demonstrația de vineri începe din trei puncte ale capitalei poloneze, iar mânia demonstranțior e îndreptată împotriva Partidului Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare, și a liderului PiS Jaroslav Kaczynski.

Mulți spun că Tribunalul Cosntituțional este un organism politizat aflat sub influența lui Kaczynski

Pro Moldova mai pierde un deputat

Încă un deputat părăsește grupul Pro Moldova. Este vorba de Corneliu Padnevici. „De astăzi mă retrag din grupul parlamentar Pro Moldova și îmi voi continua activitatea în calitate de deputat neafiliat”. Pro Moldova a pierdut deja patru deputați: Sergiu Sârbu, Ruxanda Glavan, Eleona Graur și Grigore Repesciuc.

România: cinci ani de la drama din clubul „Colectiv”

Comemorarea incendiului de la clubul colectiv, anul trecut, la București, octombrie 2019.

La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei „Colectiv GTG 3010”, se declară dezamăgit că nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice, relatează G4media.

Jean Chelba: „Pentru mine n-au trecut trei ani, totul s-a întâmplat ieri”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:31 0:00

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis va semna astăzi legea prin care supraviețuitorii incendiului de la clubul „Colectiv” vor fi tratați gratuit toată viața.

În pofida pandemiei, volumul remitențelor a crescut cu peste 48% în septembrie

Volumul remitențelor, în septembrie, a crescut cu pe 48% față de aceeași lună a anului trecut, arată sit-ul Bizlaw, ajungând la aproape 150 de milioane de dolari.

Este vorba de banii transferați prin bănci, bani care provin în cea mai mare parte din Uniunea Europeană (47,3%), CSI (14,8%) și restul lumii (37,9%). Date care contrazic speculațiile că volumul remitențelor o să scadă mult din cauza crizei economice provocată de pandemia de coronavirus.

Potrivit Băncii Naționale, în primele 9 luni ale anului, volumul remitențelor a crescut cu 18,5 la sută, ajungând la puțin peste un miliard de dolari, relatează Radio Chișinău.

Belarus închide temporar granițele terestre

Belarus - protestul de solidaritate al studenților de la medicină, Minsk, 29 octombrie 2020.

Ministrul de interne din Belarus a fost îndepărtat din funcție după ce declarase în publică că poliția ar putea recurge la muniție de război împotriva manifestanților care contestă realegerea președintelui Alexandr Lukașenka, pentru că aceste prosteste ar fi luat „trăsături terotiste”.

Ministerul a fost preluat de fostul șef al poliției din Minsk, centrul protestelor anti-prezidențiale izbucnite imediat după scrutinul din 9 august. Fostul ministru de interne a devenit consilier prezidențial pentru regiunea Hrodna iar fostul său adjunct a devenit consilier prezidențial la Minsk. Totodată, fostul șef al KGB-ului a preluat funcția de consilier prezidențial în regiunea vestică Brest – toate numiri care par să indice o nouă strategie a președintelui Lukașenka de a-și întări controlul asupra provinciei, prin numirea unor apropiați în funcții cheie.

Pe de altă parte, autorităţile belaruse au anunţat joi închiderea temporară a frontierelor terestre cu Lituania, Letonia, Ucraina şi Polonia, invocând lupta împotriva pandemiei de coronavirus. Personalul diplomatic şi camioanele de transport internaţional de mărfuri nu vor fi afectate de aceste restricţii.

Aeroportul din Minsk rămâne deschis pentru zboruri internaţionale.

Lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania.
a apreciat că restricţiile anunţate joi demonstrează "slăbiciunea regimului" belarus, acuzând Minsk-ul că vrea "să izoleze" ţara.

De la alegerile din 9 august, zeci de mii de belaruși protestează fără întrerupere împotriva falsificării scrutinului, cer noi alegeri și eliberarea tuturor deținuților politici. Între timp, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat că nu recunsc rezultatul alegerilor prezidențiale, câștigate - potrivit rezultatelor oficiale - de Alexandr Lukașenka cu peste 80% din voturi.

Georgia: zeci de mii participă la ultimul miting electoral al opoziției

Tbilisi: participații la mitigul electoral al opoziției, înainte de alegerile generale din Geoorgia, joi, 29 octombrie 2020.

Zeci de mii de susţinători ai opoziţiei din Georgia s-au adunat la Tbilisi joi seară, cu două zile înaintea alegerilor legislative în care speră să îndepărteze de la putere partidul de guvernare, „Visul georgian”.

Georgienii votează sâmbătă într-un scrutin legislativ care ar putea vedea ori victoria, fără precedent, a aceluiași partid pentru a treia oară consecutiv (este vorba de partidul de guvernământ „Visul georgian”), ori revenirea la putere a fostului președinte în exil, Mikhail Saakașvili. Opoziția este condusă acum de partidul fostului președinte iar Mişcarea Naţională Unită (MNU), a promis că Saakașvili va fi numit prim-ministru dacă opoziţia va ieşi învingătoare.

Potrivit sondajelor însă, „Visul georgian” (partidul celui mai bogat om din Georgia și fost premier, Bidzina Ivanișvilli) are șanse de a câștiga pentru a treia oară consecutiv alegerile parlamentare de sâmbătă.

Este de așteptat ca în legislativ, anul acesta, să intre mai multe partide după amendarea legii electorale și trecerea la sistemul mixt, între liste de partid și deputați aleși direct în circumscripții. Mai mult, dacă un partid are mai puțin de 40% din voturi, este obligat să formeze un guvern de coaliție.

SUA: la cinci zile de alegerile prezidențiale, nou record de infectări cu Covid-19

Pe 3 noiembrie în Statele Unite au loc alegeri prezidențiale, dominate de pandemia de coronavirus.

În Statele Unite s-a stabilit un nou record de noi infectări cu coronavirus într-o zi: joi s-au raportat 86.600 de cazuri noi, față de 85 de mii, recordul negativ de vinerea trecută. În decursul săptămânii, media a fost de 75 de mii de noi cazuri pe zi, informează NYT.

Unul din efectele directe ale pandemiei este numărul extrem de mare de alegători care au votat anticipat în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, în care actualul președintele republican Donald Trump se confruntă cu fostul vicepreședinte democrat Joe Biden.

Numărul persoanelor care au votat anticipat a depăşit joi 80 de milioane, asta înseamnă că, înainte cu cinci zile de data scrutinului, au fost exprimate aproape 60% din totalul voturilor numărate la alegerile din 2016.

Donald Trump este în urma lui Joe Biden în sondajele naţionale, însă cursa este mai strânsă în unele state cheie, pe care candidaţii trebuie să le câştige pentru a ajunge la Casa Albă.

Covid-19: Franța intră de vineri în carantină națională

Parisul în prima noapte de carantină națională, vineri 30 octombrie 2020

În Europa crește, în ritm alarmant, numărul de noi infectări, guvernele fiind puse în situația de a recurge din nou la măsuri sanitare excepționale pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

În Franța, vineri, intră în vigoarea carantina generală, cu interdicție de circulație pe timpul nopții și limitarea circulației, ziua, la deplasările stric necesare, făcute cu declarații pe propria răspundere. Măsuri similare cu cele din primăvară, cu excepția faptul că de această dată, grădinițele și școlile rămân deschise.

În Germania, de luni, intră în vigoare o carantină parțială – restaurantele, barurile, teatrele și cinematografele se închid până la sfârșitul lunii, contactele sociale trebuie limitate la maxim, se recomandă din nou ca toată lumea care poate să lucreze de acasă.

Cancelara Angela Merkel a prezentat joi în parlament noile reguli, decise împreună cu premierii landur-ilor, unde au fost criticate de opoziția de extrema dreapta „Alternativa pentru Germania”. Este de așteptat ca în unele landuri, anumite restricții sanitare, mai ales cele care ating restaurantele și hotelurile, să fie contestate în justiție.

Joi, în Germania s-a înregistrat un nou record de infectări cu noul coronavirus, au fost raportate peste 16.700 de cazuri. A crescut mult și numărul de spitalizări, așa că în acest moment, peste două-treimi din paturile de la terapie intensivă sunt ocupate.

De la declanșarea pandemiei, s-au înregistrat aproape 500 de mii de cazuri de Covid-19. Numărul deceselor legate de Covid-19 este acum de peste 10 mii.

Parlamentul spaniol a prelungit starea de urgență până la începutul lunii mai a anului viitor, oferind regiunilor autoritatea legală de a institui măsuri de carantină la nivel local și impune restricții de călătorie pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Spania este una dintre cele mai afectate țări de coronavirus din Europa, înregistrând peste 3 milioane de infecții .

UE: vaccinurile anti-Covid vor fi distribuite „în același timp, și în aceleași condiții”

Președinta Comisiei Europena, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel, Bruxelles, 29octombrie 2020.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a declarat joi, că viitoarele vaccinuri anti-Covid-19 vor fi disponibile pentru toate statele „în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii", în funcţie de numărul populaţiei. Vorbind la o conferință de presă, după summitul online dedicat coordonării strategiei europene în lupta cu pandemia, von der Leyen a mai anunțat că se începe de acum pregătirea unei campanii de vaccinare masivă în toate țările UE. Comisia Europeană este în discuţii cu patru companii pentru a asigura potenţiale vaccinuri, după ce a încheiat deja înţelegeri privind oferte de furnizare cu alte trei companii (AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson).

Von der Leyen (de profesie medic) a mai anunțat că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele „trebuie să ofere date exacte şi în timp real" la nivel european „pentru o mai bună coordonare”. Se lucrează și pentru validarea în scurt timp, la nivelul Uniunii, a testelor rapide de Covid-19 în scopul de a proteja libera circulație în spațiul comunitar.

R. Moldova: crește constant numărul de noi infecții cu Covid-19

Cantemir.

Cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale de duminică. în R. Moldova se înregistrează o creștere constantă a numărul de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar pentru moment, spre deosebire de alte țări europene, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice.

Joi s-au înregistrat 912 noi cazuri de infectare, față de puțin peste 300 câte erau la începutul săptămânii. Tot ieri s-au anunțat și 18 noi decese legate de Covid-19, ridicând totalul la 1.747.

Mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale

Președintele francez Emmanue Macron anunțînd la televizor miercuri 28 octombrie noile măsuri de securitate sanitară din Franța.

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri. Cancelarul german Angela Merkel le-a spus joi legislatorilor germani că Germania este pusă în fața unei „situații dramatice”, din cauza înmulțirii cazurilor de infectare cu boala Covid-19 în întreaga țară, și că de luni luni 2 noiembrie, în Germania se va închide aproape tot.

Numărul de noi infectări zilnice este însă în scădere în Cehia, unde autoritățile au impus o carantină totală - peste 10.000 joi, față de peste 15.000 miercuri. În Republica Moldova s-au înregistrat joi 912 cazuri noi în ultimele 24 de ore, iar în România peste 6.000

Emmanuel Macron: Franța nu va renunța la valorile sale

Președintele Emmanuel Macron și primarul Nisei Christian Estrosi la locul crimei de la catedrala Notre Dame de la Nisa, 29 octombrie 2020.

Președintele Franței Emmanuel Macron a promis că Franța nu va renunța la valorile sale, după ce un atacator a ucis cu un cuțit trei persoane joi la bazilica Notre Dame de la Nisa.

Macron le-a cerut de asemenea franceziloor de toate confesiunile să „nu se lase pradă spiritului diviziunii”, după crima din 29 octombrie.

Vorbind la locul atacului de joi de la Nisa, Macron a spus că Franța a fost atacată din cauza valorilor ei, din cauza gustului pentru libertate al francezilor, și din cauza capacității francezilor de a avea libertate de credință pe pământul lor.

„Și o spun cu toată claritatea: nu vom ceda!”, a mai afirmat președintele francez.

Atacatorul a intrat în catedrală, l-a înjunghiat pe paznic, a decapitat o femeie în vîrstă și a rănit grav o altă femeie, care a decedat ulterior într-o cafenea învecinată.

Nu e deocamdată clar care a fost motivul acestui atac, dar primarul Nisei Christan Estrosi a spus că în momentul în care era arestat, după ce fusese rănit de poliție, atacatorul striga „Allah Aqbar” (Dumnezeu e cel mai mare).

Estrosi a comparat atacul de la Nisa cu decapitarea în 16 octombrie a profesorului Samuel Paty, pentru că le-a arătat elevilor săi caricaturi ale profestului Mahomed la o lecție despre libertatea de expresie.

După asasinarea lui Paty, autoritățile franceze au dat din nou voie să se afișeze caricaturile lui Mahomed, acțiune considerată blasfemie în lumea islamică, fapt care a generat reacții adverse în țările musulmane.

Emmanuel Macron a primit condoleanțe de la secretarul general al Națiunilor Unite, și de la președinții Statelor Unite și Rusiei, care au condamnat atacul de la Nisa.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a condamnat și ea crima de la Nisa, incident calificat de primarul Nisei drept de sorginte „islamo-fascistă”.

Numind atacul brutal și odios, van der Leyen a spus că întreaga Europă e solidară cu Franța și rămîne unită și hotărîtă în fața „barbariei și fanatismului”.

În 2016, Nisa a fost scena unuia din cele mai sângeroase atacuri teroriste din Franța, după ce un tânăr originar din Tunis a intrat cu camionul în mulțimea ce sărbătorea Ziua Națională a Franței, ucigând 86 de persoane.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG