Linkuri accesibilitate

Ştiri

Britis Petrouleum a intentat proces împontriva a două companii asociate, urmare a catastrofei ecologice din Golful Mexic din 2010

Compania British Petroleum a marcat un an de la deversarea de ţiţei în Golful Mexic acţionând în judecată alte două firme pe motiv că neglijenţa de care ar fi dat dovadă ar fi una din cauzele catastrofei ecologice. BP a dat în judecată miercuri firma Transocean, proprietara instalaţiei de extragere a petrolului care a explodat pe 20 aprilie 2010. Compania britanică solicită despăgubiri de 40 de miliarde de dolari pe motiv că sistemele de securitate ale instalaţiei nu au funcţionat. În a două chemare în judecată, BP cere despăgubiri firmei Cameron International, care a construit sistemele.
Explozia de anul trecut a ucis 11 oameni şi a cauzat cea mai gravă catastrofă ecologică maritimă în istoria Statelor Unite, în apele oceanului deversându-se aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol dintr-un puţ de pe fundul oceanului.

Vezi ultimele știri ale zilei

R. Moldova: creșe constant numărul de noi infecții cu Codiv-19

Cantemir.

Cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale de duminică. în R. Moldova se înregistrează o creștere constantă a numărul de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar pentru moment, spre deosebire de alte țări europene, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice.

Joi s-au înregistrat 912 noi cazuri de infectare, față de puțin peste 300 câte erau la începutul săptămânii. Tot ieri s-au anunțat și 18 noi decese legate de Covid-19, ridicând totalul la 1.747.

Mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale

Președintele francez Emmanue Macron anunțînd la televizor miercuri 28 octombrie noile măsuri de securitate sanitară din Franța.

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri. Cancelarul german Angela Merkel le-a spus joi legislatorilor germani că Germania este pusă în fața unei „situații dramatice”, din cauza înmulțirii cazurilor de infectare cu boala Covid-19 în întreaga țară, și că de luni luni 2 noiembrie, în Germania se va închide aproape tot.

Numărul de noi infectări zilnice este însă în scădere în Cehia, unde autoritățile au impus o carantină totală - peste 10.000 joi, față de peste 15.000 miercuri. În Republica Moldova s-au înregistrat joi 912 cazuri noi în ultimele 24 de ore, iar în România peste 6.000

Emmanuel Macron: Franța nu va renunța la valorile sale

Președintele Emmanuel Macron și primarul Nisei Christian Estrosi la locul crimei de la catedrala Notre Dame de la Nisa, 29 octombrie 2020.

Președintele Franței Emmanuel Macron a promis că Franța nu va renunța la valorile sale, după ce un atacator a ucis cu un cuțit trei persoane joi la bazilica Notre Dame de la Nisa.

Macron le-a cerut de asemenea franceziloor de toate confesiunile să „nu se lase pradă spiritului diviziunii”, după crima din 29 octombrie.

Vorbind la locul atacului de joi de la Nisa, Macron a spus că Franța a fost atacată din cauza valorilor ei, din cauza gustului pentru libertate al francezilor, și din cauza capacității francezilor de a avea libertate de credință pe pământul lor.

„Și o spun cu toată claritatea: nu vom ceda!”, a mai afirmat președintele francez.

Atacatorul a intrat în catedrală, l-a înjunghiat pe paznic, a decapitat o femeie în vîrstă și a rănit grav o altă femeie, care a decedat ulterior într-o cafenea învecinată.

Nu e deocamdată clar care a fost motivul acestui atac, dar primarul Nisei Christan Estrosi a spus că în momentul în care era arestat, după ce fusese rănit de poliție, atacatorul striga „Allah Aqbar” (Dumnezeu e cel mai mare).

Estrosi a comparat atacul de la Nisa cu decapitarea în 16 octombrie a profesorului Samuel Paty, pentru că le-a arătat elevilor săi caricaturi ale profestului Mahomed la o lecție despre libertatea de expresie.

După asasinarea lui Paty, autoritățile franceze au dat din nou voie să se afișeze caricaturile lui Mahomed, acțiune considerată blasfemie în lumea islamică, fapt care a generat reacții adverse în țările musulmane.

Emmanuel Macron a primit condoleanțe de la secretarul general al Națiunilor Unite, și de la președinții Statelor Unite și Rusiei, care au condamnat atacul de la Nisa.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a condamnat și ea crima de la Nisa, incident calificat de primarul Nisei drept de sorginte „islamo-fascistă”.

Numind atacul brutal și odios, van der Leyen a spus că întreaga Europă e solidară cu Franța și rămîne unită și hotărîtă în fața „barbariei și fanatismului”.

În 2016, Nisa a fost scena unuia din cele mai sângeroase atacuri teroriste din Franța, după ce un tânăr originar din Tunis a intrat cu camionul în mulțimea ce sărbătorea Ziua Națională a Franței, ucigând 86 de persoane.

Vladimir Putin: Rusia e gata să conlucreze cu orice președinte american

Vladimir Putin, Moscova 29 octombrie 2020.

Președintele rus Vladimir Putin spune că țara sa e gata să conlucreze orice președinte american, indiferent de cine va cîștiga alegerile prezidențiale de săptămâna viitoare.

„Analizăm toate evoluțiile. Vom accepta orice decizie a poporului american și vom lucra cu orice administrație. Sper ca decizia să fie bine cântărită,” a declarat Putin la o sesiune plenară a VTB Capital Forum „Russia Calls” la Moscova

Președintele rus a refuzat să aprofundeze subiectul alegerilor prezidențiale americane, notînd doar că orice ar spune el partenerii americani ai Rusiei vor încerca probabil să se agațe de imaginarul amestec al rușilor în procesul electoral din Statele Unite.

Agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Moscova s-a amestecat în scrutinul prezidențial din 2016, cu scopul de a-l sprijini pe Donald Trump, inclusiv prin piratarea campaniei de atunci a rivalei lui Trump, Hilary Clinton. Moscova a negat acuzația.

În septembrie 2020 au existat noi semne legate de hackeri ruși, odată cu punerea sub acuzare a unui rus pentru furt de identități americane, ca parte a amestecului în alegeri, și impunerea de sancțiuni unui politician cu legături rusești pentru răspîndirea de dezinfomări.

Donald Trump concurează cu Joe Biden în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, iar Rusia a negat că ar încerca să se amestece în campanie.

Covid-19: Angela Merkel spune că Germania e pusă în fața unei „situații dramatice”

Angela Merkel, Berlin, 29 octombrie 2020.

Cancelarul german Angela Merkel le-a spus joi legislatorilor germani că Germania este pusă în fața unei „situații dramatice”, din cauza înmulțirii cazurilor de infectare cu boala Covid-10 în întreaga țară.

Într-un discurs ținut joi în fața Bundestagului, la o zi după ce a stabilit cu premierii celor 16 landuri germane înăsprirea restricțiilor, Merkel a spus că numărul de infectări a crescut vertiginos și că „o asemenea dinamică va împovăra instituțiile spitalicești în doar cîteva săptămâni.

„Ne afectează pe toți, fără excepție. Institutului pentru controlul bolilor Robert Koch a anunțat joi că Germania a înregistrat un număr de 17.774 de noi infectări în ultimele 24 de ore, cea mai înaltă cifră de la începutul pandemiei.

De luni 2 noiembrie, în Germania se vor închide barfurile, restaurantele, instituțiile culturale și locurile de distracție, studiourile de masaj, saloanele de cosmetică, sălile de gimnastice și bazinele de înot.

Meciurile de fotbal din Bundesliga vor avea loc fără spectatori, iau adunările publice vor fi limitate la membrii ai cel mult două gospodării, maximm 10 persoane.

Șefii executivi de la Facebook, Twitter și Google au avut un dialog în contradictoriu cu senatorii americani

Social media, imagine generică,

Șefii executivi de la Facebook, Twitter și Google au avut un dialog în contradictoriu cu senatorii americani la o audiere despre cenzură și rețelele de socializare care s-a transformat într-o dispută politică, cu doar cîteva zile înainte de alegerile americane din 3 noiembrie.

Audierea din Comisia pentru comerț din senatul american a fost convocată pentru a discuta reformularea legii comunicațiilor care protejează companiile social media împotriva litigiior legate de ce anume postează utilizatorii.

Discuțiile au devenit aprinse după ce legiutorii au pus în discuție puterea companiilor asupra diseminării știrilor și opoziția lor la reformă. Executivii celor trei companii social media și-au apărat poziția, au negat că fac cenzură și au avertizat împotriva eliminării așa-numitei Secțiuni 230, spunînx că asta ar afecta semnificativ modul cum comunică oamenii online.

Președintele american Donald Trump a cerut abrogarea Secțiunii 230, afirmînd că ea permite rețelelor de socializare să pună în practic politici ce le permit să modereze conținut cu care nu sînt de acord.

Biserica din lemn Sf. Mihail de la Praga a fost distrusă aproape în întregime într-un incendiu

Imagine de arhivă

Biserica din lemn Sfântul Mihail de la Praga a fost distrusă aproape în întregime într-un incendiu miercuri. Nu se cunoaște cauza incendiului și nu au fost victime.

Purtătorul de cuvînt al primăriei pragheze Vit Hofman a anunțat că se va organiza o chetă publică pentru restaurarea bisericii, unul din monumentele importante ale Pragăi.

Situată în grădina pragheză Kinsky, ca parte a Muzeului etnografic, în biserică se țieau slujbe și era frecventată de credincioși ortodocși români și moldoveni stabiliți la Praga.

Monumentul, construit în secolul 17, provine din satul Velké Loučky, acum în Ucraina, dar care a făcut parte din Cehoslovacia înainte de al Doilea Război Mondial. În 1929, a fost desfăcută bucată cu bucată, și reconstruită la Praga.

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) a cerut poliției ungare să nu mai hărțuiască doi jurnaliști

Sigla Comitetului pentru protecția jurnaliștilor

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) a cerut poliției ungare să nu mai hărțuiască doi jurnaliști chemați să dea declarații după ce au scris articole în care erau publicate imagini care arătaau vehicule militare parcate pe proprietatea unui prieten al premierului Viktor Orbán.

Potrivit CPJ, Gabriela Horn de la site-ul de investigații Atlatszo și Balazs Gulyas de la website-ul independent de știri Magyar Hang au fost interogați în legătură cu imaginile luate cu drona în care se dveau două vehicule militare parcate pe terenul unei companii al omului de afaceri și politicianului Lőrinc Mészáros, un prieten din copilărie al lui Orbán.

Horn și Gulyas au spus că poliția i-a audiat în calitate de martori într-o anchetă penală privind o presupusă adunare ilegală de informații, care dacă e dovedită poate fi pedepsită cu închiosoare de pînă la trei ani.

Poliția i-a întrebat care au fost sursele lor, de ce au crezut că vehicolele respective erau demne de a fi subiect de presă, și cine a autorizat publicarea articolelor scrise de ei.

CPJ numește ancheta poliției hărțuire, și spune că cei doi jurnaliști au dat dezvăluit infirmații de interes public. Unul din polițiști a declarat într-un e-mal către CPJ că ancheta poliției respectă legea.

Nisa: trei persoane ucise într-un atac bănuit „terorist”

Notre-Dames din Nisa, scena atacului cu cuțit, Franța, 29 octombrie 2020

În Franța, la Nisa, trei persoane au fost ucise într-un atac cu cuțitul, a anunțat poliția iar primarul orașului a declarat că totul indică „un atac terorist”, cu rădăcini „islamofasciste”.

Bilanțul final al atacului: trei morți, dintre care doi în interiorul bisericii (unul fiind chiar paznicul catedralei). A treia persoană a murit într-un bar unde fugise după ce fusese atacată catedrală, rănile dovedindu-se fatale, relatează cotidianul Nice Matin, preluat de G4media.

Ce este «separatismul islamic» al lui Macron și de unde a pornit disputa cu Erdogan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:14 0:00
Link direct

Suspectul a fost arestat imediat după atac iar procuratura anti-teroristă a deschis o anchetă penală.

În 2016, Nisa a fost scena unuia din cele mai grave atacuri teroriste din Franța când un tânăr originar din Tunis a intrat cu camionul în mulțime care sărbătorea Ziua Națională a Franței, ucigând 86 de persoane.

Interdicție de circulație pe timpul nopții la Philadelphia după două zile de proteste violente

Ciocniri între protestatari și poliție la Philadelphia, 27 octombrie 2020.

Oraşul american Philadelphia, zguduit de două nopţi de confruntări violente şi jafuri declanşate de moartea unui bărbat de culoare împuşcat de poliţie, a anunţat miercuri o interdicție de circulație pe timpul nopții. Totodată, primarul orașului a spus că va aduce Garda Națională ca să pună capăt jafurilor.

Philadelphia este cel mai mare oraș din statul Pennsylvania, unul din statele indecise care ar putea decide câștigătorul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Cu o săptămână până la alegeri, preşedintele republican Donald Trump a subliniat miercuri responsabilitatea primăriei democrate pentru aceste violenţe.

„Ceea ce văd este teribil şi, sincer, primarul sau oricine le permite oamenilor să protesteze şi să jefuiască fără să-i oprească este teribil'', a spus preşedintele în cursul unui miting electoral la Las Vegas.

„Am mai pierdut un negru american” a deplâns, pe de altă parte, contracandidatul democrat Joe Biden incidentul de luni, atrăgând însă atenția că violența și jafurile sunt inacceptabile, indiferent de nedreptatea comisă.

Protestele au izbucnit luni după ce un tânăr negru, de 27 de ani, a fost ucis de poliție în plină zi. Tânărul, înarmat cu un cuțit, refuzase să asculte ordinele poliției dar ulterior familia a precizat că acesta era psihic labil.

Peste 170 de persoane au fost deja reținute și circa 50 de polițiști au fost răniți în ciocnirile violente cu protestatarii. Manifestațiile au început pașnic luni dar au degenerat în violență și jafuri când protestatarii au atacat un centru comercial și mai multe magazine.

Între timp, protestele antirasiale s-au extins la Washington, New York și Portland, statul Oregon.

Ca și în mai, când a fost ucis George Floyd într-o altercație cu poliția, și de această dată protestele pentru egalitatea rasială se îndreaptă împotriva ușurinței cu care poliția recurge la violență în cazurile în care sunt implicate persoane de culoare. Administrația Trump a fost acuzată de opoziția democrată și organizații civice că ar alimenta rasismul latent din societatea americană.

Final: negocierile privind condiționarea fondurilor europene de respectarea domniei legii

Cancelara germană Angela Merkel și premierul ungar Viktor Orban la summitul UE de la Bruxelles, 1 octombrie 2020.

Parlamentari europeni și reprezentanții președinției germane a UE discută din nou joi un acord care va lega accesul la fondurile europene de respectarea principiilor domniei legii, deschizând astfel și calea adoptării bugetului multianual al Uniunii, care include ajutoarele speciale pentru economiile lovite de efectele pandemiei de coronavirus. Un compromis „este fezabil”, au declarat surse diplomatice europene pentru EUObserver.

Inițiativa, de la bun început, s-a lovit de opoziția Poloniei și Ungariei, care se află deja în procesul de monitorizare, din cauza unor încălcări ale valorilor democratice fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi independența justiție.

Totul depinde de măsura în care Germania (în numele guvernelor europene) va accepta stabilirea unui calendar clar al procesului de sancționare a țărilor care nu respectă principiile domniei legii, așa cum cer parlamentarii grupurilor Renew Europe (condus de partidul prezidențial francez) și al Verzilor.

Ucraina: Curtea Constituțională respinge unele prevederi ale legislației anti-corupție

Curtea Constituțională a Ucrainei, Kiev, mai 2019.

Curtea Constituţională din Ucraina a declarat neconstituţională o parte din legislaţia anticorupţie şi consideră că sancţionarea publicării de informaţii false în declaraţiile de avere ale oficialilor este excesivă.

Accesul public liber la declaraţiile de avere ale oficialilor a fost declarat de asemenea ilegal.

Activiştii anticorupţie au spus că decizia este un regres în lupta împotriva corupţiei. Totodată ar putea fi afectate reformele prevăzute de un acord cu Fondul Monetar Internaţional în valoare de cinci miliarde de dolari.

FMI a oprit o parte din bani din cauza îngrijorărilor privind performanţa Ucrainei în combaterea corupţiei şi implementarea reformelor.

Covid-19: Ucraina prelungește starea de urgență, Bulgaria închide școlile/universitățile

Kiev, octombrie 2020.

Guvernul ucrainean a prelungit miercuri până la 31 decembrie starea de urgenţă impusă în luna martie pentru a face faţă epidemiei de COVID-19, a anunţat premierul Denis Şmigal. Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai pentru a permite redresarea economiei. De atunci este prelungită periodic starea de urgenţă, denumită şi „carantina flexibilă'', procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice.

Ucraina, cu circa 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 363.075 de cazuri de COVID-19, dintre care 6.755 de decese, miercuri fiind confirmate 7.474 de noi îmbolnăviri şi 165 de decese.

Autorităţile bulgare au dispus începând de joi închiderea universităţilor şi a învăţământului secundar, printre alte măsuri antiepidemice luate după mai multe zile cu recorduri succesive de cazuri de COVID-19. Pentru ultimele 24 de ore, Ministerul Sănătăţii bulgar a raportat 2.569 de noi cazuri. Autorităţile avertizează că numărul tot mai mare al pacienţilor spitalizaţi şi de asemenea creşterea numărului cadrelor medicale infectate riscă să provoace un colaps al sistemului sanitar.

Anterior, autorităţile medicale de la Sofia au impus obligativitatea măştii atât în spaţiile publice închise, cât şi în cele deschise.

Franța intră în „lockdown”, Germania în carantină parțială

Cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron anunță noi măsuri drastice de limitare a contactelor sociale, 28 octombrie 2020

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, o serie de guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri în timp ce Germania va aplica o serie de măsuri drastice de limitarea a contactelor sociale cu începere de luni, 2 noiembrie – evitând pentru moment carantina națională.

„Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional", a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată. Oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia cumpărăturilor de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Pe cât posibil se va lucra de acasă. Pentru a ieși pe stradă va fi nevoie, din nou, de o declarație pe proprie răspundere.

Noul "lockdown" va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie. Președintele Macron a precizat însă că dacă în două săptămâni situaţia sanitară se va îmbunătăţi atunci guvernul va evalua posibilitatea de a redeschide anumite magazine considerate neesenţiale.

Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

În Germania s-a înregistrat un nou număr record de noi infectări miercuri cu Covid-19, și anume aproape 17 mii. Cancelara germană Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu premierii landurilor instituirea de noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească răspândirea pandemiei, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile.

Cancelara a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

România: crește numărul de noi infectări dar nu se preconizează o carantină națională

București: metrou sau autobuz, unde este mai sigur?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

În România, s-au înregistrat miercuri noi recorduri negative, fiind anunțate peste 5.300 de noi cazuri de infectate cu coronavirus și 107 decese. A crescut și numărul persoanelor internate pe secții de terapie intensivă, la 861.

Mai multe: romania.europalibera.org

În acest context, premierul Ludovic Orban a declarant că obiectivul guvernului trebuie să fie oprirea creșterii numărului de cazuri de Covid-19, dar fără ca activitatea economică să fie afectată. Președintele Klaus Iohannis a apelat și el la populație să respecte regulile sanitare, ca să se evite necesitatea unei carantine naționale. În România, la începutul lunii decembrie, au loc alegeri generale.

UE vrea o coordonare a măsurilor antiepidemice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Joi are loc un summit online al Uniunii Europene, la care se va discuta despre evoluția pandemiei de coronavirus dar mai ales despre coordonarea măsurilor sanitare astfel încât să se evite o nouă limitare a libertății de circulație în Europa.

Miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. Michel atrage atenția că ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste rapide pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Tot miercuri, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sunt compatibile la nivelul Uniunii.

„Nu este momentul să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen – de profesie medic - cerându-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

Guvernul suplimentează despăgubirile pentru agricultori

Cimișlia în vară, 2020.

Cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale, guvernul a decis să aloce suplimentar 24 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor agricultorilor care au înregistrat pagube din cauza secetei din acest an.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a recunoscut în ședința de miercuri a Executivului că din anumite motive, mai mulți agricultori, care au avut pierderi la recolta din acest an, nu au putut beneficia de compensații. Anterior, Guvernul a alocat 300 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor pentru pierderile înregistrate de agricultori din cauza calamităților naturale, relatează Radio Chișinău.

Cu trei zile înainte de alegeri, crește numărul cazurilor de Covid-19

Cantemir.

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri 861 de cazuri noi de infecție cu COVID-19, aproape de trei ori mai multe față de luni, 26 octombrie, când se anunțaseră 308 cazuri noi. Astfel bilanțul total al infectărilor se ridica la 73 de mii 321.

Cele mai multe persoane testate pozitiv sunt din municipiul Chișinău – 331 de persoane și regiunea transnistreană – 133.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Constantin Rîmiș, a declarat la o conferință de presă, că se constată o majorare a cazurilor de infecție în raionale de nord a țării.

Pentru moment, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice, în ajunul alegerilor prezidențiale de duminică, 1 noiembrie 2020.

Se intensifică eforturile diplomatice de a aplana conflictul din Nagorno-Karabah

Imagine de arhivă

Eforturile diplomatice pentru a opri conflictul armat din Nagorno-Karabah s-au intensificat, după ce Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui acord de încetare a focului mediat de Statele Unite.

Secretarul de stat american Mike Pompeo le-a cerut celor două tabere să caute o soluție diplomatică și să respecte armistițiul, care a eșuat în 26 octombrie. Între timp, ministerul azer al apărării a spus că 14 civili au fost uciși și alți 40 răniți într-un atac cu rachete asupra orașului Barda, și că payri civili au fost uciși în același oraș într-un atac din ziua precedentă. Autoritățile de la Erevan au negat informația, spunînd că declarația ministerului azer al apărării e neîntemeiată și falsă.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a stat de vorbă la telefon cu omologul său turc Recep Erdogan, punîndu-l la curent cu discuțiile pe care le-a avut cu conducerea azeră și cea armeană și cu pașii făcuți pentru ajungerea cît mai repede la un armistițiu și la de-escaladarea crizei, se pune într-o declarație de la Kremlin.

Polonia: noi proteste împotriva îngrădirii drastice a avorturilor

Gdansk, 28 octombrie 2020.

Poliția poloneză va lua măsuri drastice împotriva protestatarilor care contestînd limitarea avorturilor atacă din nou bisericile, a anunțat miercuri ministerul polonez de interne.

Polonia e zguduită de ample proteste, majoritatea pașnice, după ce săptămâna trecută Curtea Supremă a decis că avorturile datorate afecțiunilor congenitale ale foetușilor nu sînt constituționale, o decizie care face ca Polonia, țară predominant catolică, să aibă una din cele mai restrictive legislații ale avortului din Europa.

Demonstranții au întrerupt serviciile religioase la cîteva biserici din Varșovia, Poznan și Katowice. La Katowice o mulțime de cîteva mii de persoane, în majoritate femei, s-au adunat în fața catedralei din oraș, strigînd lozinci de genul „Acesta e război!” și „Vreme lege omenească, nu ecleziastică”.

Angajatele și angajații mai multor instituții publice locale, primării, școli, dar și de la întreprinderi private din mai multe orașe poloneze, și-au luat o zi liberă miercuri în semn de solidaritate cu protestele împotriva deciziei Curții Supreme.

Ursula von der Leyen: „Nu știm dacă acesta este ultimul val”

Ursula von der Leyen , imagine de arhivă.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sînt compatibile la nivelul Uniunii, relatează DPA.

„Nu este vremea să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen, cerîndu-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

„Nu știm dacă acesta este ultimul val”, a mai spus șefa Comisiei Europene la o conferință de presă la Bruxelles, adăugînd că strategiile de relaxare adoptate în lunile de vară au fost parțial grăbite.

„Crăciunul acesta va fi un Crăciun diferit”, a mai declarat șefa executivului Uniunii Europene la o conferință de presă la Bruxelles

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri

Imagine generică

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri, urmînd burselor europene, din cauza temerilor legate de o nouă carantină totală pe continetul european, pentru a reduce numărul infectărilor cu boala Covid-19, relatează France Presse.

În Franța, se așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să anunțe restricții drastice, după ce medicii au avertizat că multe spitale vor fi în cîteva zile depășite de numărul pacienților. În Germania, se așteaptă ca șefa guvernului cancelarul Angela Merkel să anunțe și ea măsuri similare.

France Presse relatează că în afară de noul val pandemic bursele sînt efectate și de sondajele legate de alegerile prezidențiale din Statele Unite, ale căror rezultate arată o cursă strînsă în Florida și în alte state indecise, iar asta a crescut temerile legate de o posibilă contestare a rezultatului scrutinului prezidențial din 3 noiembrie.

Gabriel Attal: Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic

Imaginea lui Samuel Paty pe scările Adunării Naționale de la Paris, 20 octombrie 2020.

Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic, și nu va ceda „încercărilor de destabilizare și de intimidare, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernului francez Gabriel Attal, citat de France Presse.

Vorbind după ședința de miercuri a executivului de la Paris, Attal a mai spus că Franța nu va renunța niciodată la principiile și valorile sale, subliind puternica unitate europeană în sprijinul poziției autorităților franceze împotriva violenței islamice, în urma asasinării unui profesor francez în 16 octombrie.

Samuel Paty a fost ucis de un extremist islamist din cauză că le-a arătat elevilor săi caricaturi cu profetul Mohamed la o lecție despre libertatea de exprimare. Omagiindu-l pe profesorul ucis, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că Franța nu va ceda în fața Islamului radical.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri.

A urmat un șir de reacții adverse din partea mai multor țări musulmane, iar președintele Turciei Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze produsele franțuzești.

Ministrul de externe Oleg Țulea vrea să revină ambasador în Ungaria

Budapesta.

Oleg Țulea, renunță la Ministerul de Externe pentru a se întoarce ambasador în Ungaria. Comisia parlamentară de politică externă a avizat, în ședința de miercuri, candidatura sa, care trebuie acum înaintată guvernului și ulterior, aprobată de președintele țării.

Oleg Țulea a mai deținut funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria, acreditat prin cumul în Bosnia și Herțegovina, Slovenia, Croația și Comisia Dunării în perioada 2016 – 2020, înainte de a deveni Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Președintele Consiliului European pledează pentru o „Uniune a testelor și vaccinurilor”

Președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. În pregătirea summit-ului online al liderilor europeni, de joi, Michel atrage atenți ca ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. „Pare complicat, din cauza multiplelor straturi politice și administrative dar până la urmă, problema poate fi simplu rezolvată dacă este voință politică” a argumentat Michel care avertizează liderii europeni să evite haosul din primăvară și repetarea unor situații absurde cum a fost „goana după măști”.

În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG