Linkuri accesibilitate

Absentă la negocierile Poloniei, Lituaniei și Ucrainei, România primește doar un rol regional secundar (Ștefan Popescu/22)


Ziare de la București

Revista presei de la București.

G4Media preia din sursă de presă moldovenească știrea punerii sub sechestru a bunurilor Victoriabank – autoturisme, bunuri imobile, valori mobiliare de stat și valori nominale ale acestora în suma totală de circa 2,3 miliarde de lei. Cu precizarea că Victoriabank este controlată de Banca Transilvania și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, G4Media mai spune că problemele băncii au început odată cu eliberarea în 15 iunie a omului de afaceri Veaceslav Platon, inițial „condamnat la 18 ani de închisoare pentru corupție și care a fost eliberat în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de procurorul general Alexandr Stoianoglo, numit în funcție în 2019 de președintele pro-rus Igor Dodon”. Stoianoglu a afirmat la vremea respectivă că dosarul lui Platon ar fi fost integral „fabricat” și că întreaga vină i-ar aparține lui Vladimir Plahotniuc.

Ștefan Popescu deplânge în revista 22 absența României din formatul multilateral intitulat „Triunghiul de la Lublin”, care s-a reunit la sfârșitul lui iulie prin reprezentanții a trei state din nord-est : Polonia, Lituania și Ucraina. Lipsa României, care nu a fost invitată, „aduce o notă de dezechilibru în plus între flancul nord-estic și cel sud-estic al NATO. De asemenea, această absență arată Kievului, dar și altor state ale Parteneriatului Estic, că Bucureștiul poate fi ocolit, neavând un rol motor în cooperarea cu statele din spațiul ex-sovietic și neavând capacitatea de a influența decizia europeană și euro-atlantică la nivel regional”, scrie analistul. „Uniunea Europeană, continuă Ștefan Popescu, se îndreaptă spre o formă cu geometrii variabile, așa cum s-a observat și la Consiliul European extraordinar de la Bruxelles din 17-21 iulie”. Acolo au putut fi sesizate, pe lângă cuplul franco-german, deja consacrat și instituționalizat, grupul nordic (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Finlanda) și Grupul de la Visegrád. „Capacitatea de a influența decizia într-o structură multilaterală este dată tocmai de participarea la asemenea formate de cooperare (…) A nu lua parte la (ele) denotă și o profundă neînțelegere a momentului istoric al locului lăsat liber de Marea Britanie și al reașezărilor pe care acest fapt le pune în mișcare”.

Andrei Ursu și Roland Thomasson în colaborare cu Mădălin Hodor au publicat la sfârșitul anului trecut, la Editura Polirom, volumul Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989. Într-un comentariu publicat de Gabriel Andreescu pe contributors.ro, cartea e considerată cea mai importantă apariție a anului 2019. Volumul contrapune valului de mistificări legate de revoluție argumente obținute din cercetarea arhivelor de la CNSAS, și nu numai. „La însângerarea revoltei de la Timișoara, scrie Andreescu, a contribuit și Armata, ai cărei soldați au fost convinși că merg să lupte contra unei invazii de agenți străini. Însă în centrul acțiunilor represive s-a aflat, și acolo, Securitatea, (…)care nu a predat armele și muniția din dotarea unităților și direcțiilor ei pe 22 decembrie, ci, eșalonat, până (cel puțin) pe 4 ianuarie 1990. Multe dintre ele aveau praf de pușcă pe țeavă. Armele folosite de «teroriști» în zilele de decembrie, de calibru 5,6 mm, puștile cu laser pentru acțiuni pe timpul nopții și puștile mitralieră cu pat rabatabil, armele cu amortizor de zgomot, grenadele toxice erau exclusiv în dotarea Securității. Depunerea armelor de către ofițerii de securitate la ordinul lui Iulian Vlad este una dintre tezele repetate obsesiv de către militanții exonerării Securității. Falsă”.

XS
SM
MD
LG