Linkuri accesibilitate

În Azerbaidjan au avut loc alegeri parlamentare anticipate


Secţie de votare la Baku. 9 februarie 2020

În Azerbaidjan au avut loc alegeri parlamentare anticipate, decise în decembrie 2019 când președintele Ilhan Aliev a dizolvat parlamentul. Analiștii sunt de părere că scopul președintelui este de a asigura o majoritate de două treimi pentru partidul său ca ulterior să poată schimba constituția pentru a asigura succesiune la conducerea țării.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cu două ore înainte de închiderea centrelor de votare, participarea era de aproape 45%.

În acest moment, partidul lui Aliev, YAP, are 65 de mandate în parlamentul unicameral cu 125 de locuri și susține că alegerile anticipate erau necesare pentru a-i permite președintelui să-şi pună în practică programul de reforme. Schimbările au început la sfârșitul anului trecut, prin remanierea guvernului și numirea economistului Ali Asadov în funcția de premier.

Opoziția, pe de altă parte, susține că nu ar fi decât o manevră pentru a oferi partidului YAP majoritatea necesară pentru amendarea constituției și pentru a reglementa și succesiune, respectiv, eventuala venire la putere a soției lui Aliev, Mehriban Aliev, în acest moment vicepremier.

Ilham Aliev a venit la putere în 2003, când a preluat puterea de la tatăl său, fost șef al KGB-ului local și președinte al Azerbaidjanului de la proclamarea independenței fostei republici sovietice. A fost reales în 2008, 2013 și 2018. Printr-un referendum, în 2009, a fost eliminată limita de două mandate prezidențiale consecutive, iar prin alt referendum, în 2016, mandatul prezidențial a fost extins la șapte ani.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, peste 5 milioane au drept de vot. S-au semnalat și primele plângeri privind corectitudinea votului: OSCE a remarcat că este o diferență de aproximativ 2 milioane între numărul de alegători înscriși pe liste și cel al persoanelor cu drept de vot. Dar în Azerbaidjan persoanele care nu s-au înscris deja pe liste electorale o pot face înainte de a vota, dacă dovedesc că sunt rezidenți.

În cursă sunt înregistrați 1.300 de candidați, (inițial fuseseră peste 1.600), 272 sunt candidații a 19 partide – între care 123 de candidați din partea partidului prezidențial YAP. Peste două treimi dintre actualii parlamentari (81) candidează pentru un nou mandat.

Primele rezultate parțiale sunt așteptate luni, 10 februarie, în zorii zilei.

Pentru prima dată, un număr de candidați independenți (activiști civici, apărători ai drepturilor omului, tineri și foști politicieni) s-au unit în decembrie anul trecut într-o alianță numită „Mișcarea”. În opinia unor observatori, o alternativă reală la actuala putere.

XS
SM
MD
LG