Linkuri accesibilitate

Ucraina și consecințele victoriei lui Zelenski: ambiguitate și impredictibilitate (Dorin Popescu/contributors.ro)


Ziare de la București

„Zelenski va avea mari dificultăţi în a-şi asigura sprijinul Parlamentului”, care îi va fi „extrem de ostil” (G4Media).

Interes major, în continuare, pentru evoluțiile din Ucraina după alegerea ca președinte a actorului Volodimir Zelenski. Pentru G4Media, Dan Tăpălagă scrie consultând și analiști ucraineni. Rezultă același set de îngrijorări despre care am citit deja și în comentariile de ieri: cum va face față acest om lipsit de orice exeriență politică și care nu dovedește sociabilitate față provocărilor cu care se va confrunta foarte rapid, în special cele financiare. „Cu trei zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, scrie Dan Tăpălagă, justiţia a anulat salvarea, la sfârşitul lui 2016, a primei bănci ucrainene, PrivatBank, unde sunt depozitate o parte deloc de neglijat a economiilor ucrainenilor. Finanţatorii Kievului au transmis că urmăresc îndeaproape acest dosar-cheie pentru asanarea finanţelor ţării”. Zelenski a avut deja prezența de spirit să își apropie ca ministru de finanțe o persoană foarte respectată. Politologul Mikola Davidiuk, citat în articol, spune că „primul risc, şi cel mai important, nu este legat de armată şi nici de război, ci de formarea echipei lui Zelenski”. Anatoli Oktisiuk, de la centrul de analiză Democracy House este și el citat de Tăpălagă: „Zelenski va avea mari dificultăţi în a-şi asigura sprijinul parlamentului”, G4Mediacare îi va fi „extrem de ostil”.

Redactorii de la ziare.com formulează explicații pentru modul în care au votat ucrainenii. Una este votul negativ, împotriva clasei politice pur și simplu, și ea nu e valabilă numai pentru Ucraina.

Radu Carp scrie pe blogurile Adevărul că „Revoluţia Maidan a răsturnat de la putere un regim politic corupt dar nu a pus în loc un alt lider sau un alt partid puternic” (…) Petro Poroșenko a fost singurul rezultat notabil al schimbării din 2014, dar acesta era deja identificat ca un membru al elitei politice şi economice care preexista Maidan-ului. În Ucraina nu s-a putut naşte, ca în Polonia anilor 1980, o mişcare precum Solidaritatea care să se transforme în partid politic şi care să preia puterea prin alegeri libere. Paradoxal, abia după aceste alegeri prezidenţiale se vor crea premise pentru apariţia unei astfel de mişcări”. Carp îi reproșează noului președinte că practică noul tip de populism care se exprimă pe rețelele de socializare – o fază încă mai nocivă, crede acest comentator.

Pe contributors.ro, Dorin Popescu se oprește la riscul de context al profilului politic al noului președinte de la Kiev. Este „exprimat plenar prin ambiguitate și impredictibilitate, se produce într-un context geopolitic exploziv. În acest context, este posibil ca alegerea sa în funcția de președinte să genereze cutremure geopolitice în regiune în următorii ani”. E posibil ca tânărul șef de stat să meargă des pe la Moscova, pentru că este un pro-european, dar a promis un acord cu Putin privind Donbasul. Totul e însă relativ, pentru că, scrie Popescu, „nu este deloc exclus ca, în spatele unei retorici anti-rusești, vehiculate parazitar de către Zelenski în ultimele luni, să se afle un lider zonal al unui nou fan-club putinist”. Deocamdată, un lucru e considerat clar: pacea externă, dacă Zelenski o va obține, conține „riscul unui război intern”.

XS
SM
MD
LG