Linkuri accesibilitate

14 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)


Membri și simpatizanți ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) într-o caravană prin R. Moldova

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este noua denumire a Partidului Liberal Reformator condus de Ion Hadârcă, altfel spus aripa răzvrătită a liberalilor care a părăsit PL în 2013, cerând schimbarea liderului Mihai Ghimpu. În august 2019 această formațiune și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Românesc, iar conducerea a fost preluată de fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu, purtătorul de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti. Țurcanu a abandonat formațiunea, aderând la PUN-ul lui Octavian Țîcu, între timp renunțând în general la politică.

În ajunul scrutinului, partidul a devenit Alianța pentru Unirea Românilor, vehiculându-se suspiciunea că noii lideri ar fi „cumpărat” partidul, acuzație respinsă de AUR.

La această mișcare a aderat ex-ministrul liberal al mediului Valeriu Munteanu cu tot cu partidul său – „Uniunea Salvați Basarabia”. La fel pe lista de candidați se regăsește Partidul Liberal condus de ex-primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă. În primele zece poziții, șase nume sunt cunoscute alegătorilor, candidând și la alte scrutine în calitatea lor de liberali. În ciuda acestui fapt, liderul filialei locale AUR, Vlad Bilețchi, vorbește despre o nouă generație de unioniști care și-au asumat sarcina să „ridice nivelul clasei politice de la Chișinău”.

Foștii liberali Corina Fusu și Valeriu Munteanu în echipa AUR
Foștii liberali Corina Fusu și Valeriu Munteanu în echipa AUR

Unii pretendenți la funcția de deputat se identifică drept tineri unioniști, care s-au antrenat pentru scena politică la marșurile lui George Simion. Migrarea membrilor Alianței pentru Unirea Românilor de la București în stânga Prutului au readus în dezbatere temerile că idealul unirii ar putea fi folosit doar în calitate de trambulină pentru accederea în parlament, după scenariul aplicat altă dată, spun unii analiști, de Iurie Roșca, dar și Mihai Ghimpu. De asemenea, flamura unionistă ar urma prin ricoșeu să inflameze cealaltă tabără a stataliștilor, mai exact a principalilor pretendenți de stânga, de exemplu, duetul Igor Dodon-Vladimir Voronin. Prin urmare unioniștilor li s-ar rezerva de fapt rolul de detonator, afirmă unii analiști.

Lista de candidați este deschisă de Victoria Grosu Vremeș din Lozova, Strășeni, stabilită în Italia. Prin acest gest noua grupare își anunță intenția de a convinge cât mai mulți votanți din diaspora, exact după calapodul partidului AUR din România, care a reușit să acceadă în parlamentul de la București în toamna anului trecut cu un scor de 9%. AUR a înregistrat 25% în secțiile din afara României și un scor de 9% în R. Moldova, potrivit datelor prezentate de partid. Pornind de la acest rezultat, mai mulți lideri AUR s-au declarat optimiști privind scorul pe care îl vor acumula la alegerile parlamentare din R. Moldova.

În prim-plan liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, Vlad Bilețchi
În prim-plan liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, Vlad Bilețchi

În România, Alianța pentru Unirea Românilor atât până a deveni partid parlamentar, cât și după asta nu a putut scăpa de reputația unei formațiuni anti-sistem, populiste, xenofobe, extremiste, anti-UE și anti-NATO. Partidul a devenit popular pe fundalul pandemiei și a campaniei virulente împotriva restricțiilor și a vaccinării, bucurându-se de sprijinul unor înalți ierarhi bisericești.

Tot mai mulți critici îi suspectează pe liderii formațiunii că, dincolo de flamura patriotismului, promovează euroscepticismul și xenofobia, mesaje ce convin lui Vladimir Putin, este constatarea jurnalistei Codruța Simina, care a urmărit cum se promovează AUR pe rețele sociale. La aceste campanii pe social media au pus umărul mai mulți tineri dintre Prut și Nistru, mai observă jurnaliști români de investigație.

Președintele partidului AUR de la Chișinău, Vlad Bilețchi, spune că formațiunea este una pro-europeană, „doar că nu acceptă tot ce se propune; totul trebui să fie negociat, în primul rând, în interesul națiunii române”.

Un alt reproș la adresa AUR e că deși se laudă că au șase români din R. Moldova în parlamentul de la București, în prima jumătate de an de activitate, vocea lor aproape că nu a fost auzită, iar formațiunea nu a venit cu nimic concludent în materie de proiecte ce ar apropia cele două țări.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG