Linkuri accesibilitate

Ştiri

Andrew Cuomo: atacul de sâmbătă seara din casa unui rabin din Monsey a fost „terorism domestic”

Thomas Grafton, princiopalul suspect al atacului de sâmbătă

Guvernatorul statului american New York Andrew Cuomo a numit „terorism domestic” atacul de sâmbătă seara din casa unui rabin din Monsey în timpul sărbătorii Hanuka, unde atacator a înjunghiat cel puțin cinci oameni cu o macetă. Compărut duminică în fața tribunalului, suspectul, un bărbat de 37 de ani, Grafton Thomas, a respins acuzațiile de tentativă de omucidere. Două din persoanele rănite, membre ale unui consiliu al comunității evreiești, se află în stare gravă. „Acesta este terorism, terorism domestic”, a declarat guvernatorul Cuomo jurnaliștilor. Președintele american Donald Trump a făcut apel într-o postare pe Twitter duminică la „eradicarea flagelului antisemitismului”.

Vezi ultimele știri ale zilei

Limba rusă - pasibilă de eliminarea din Constituția kârgâză

Limba rusă și-ar putea pierde statutul de limbă oficială în Kârgâzstan. O propunere privind excluderea din Constituția kârgâză a normei care prevede că limba rusă este limbă de stat în această țară a fost înaintată de unul din membrii Consiliului Constituțional de la Bișkek, Sadirdin Toraliev, în cadrul ședinței de joi a consiliului, informează Radio Azzatyk, serviciul kârgâz al Europei Libere.

„Kârgâzii nu vor învăța propria lor limba, dacă nu au nevoie de ea”, a spus Toraliev, potrivit căruia a venit timpul când Constituția trebuie să-i rezerve statul de limbă de stat în exclusivitate limbii kârgâze.

„Suntem obișnuiți cu limba rusă și ne-am atașat de ea ca un câine legat. Nu ar trebui să fie așa. Ne putem pierde limba. Asta e natura omului, până nu-l obligi - nu va învăța nimic”, a mai declarat Toraliev, citat de publicația „AKIpress”, care nu prezintă însă și reacția altor participanți la întâlnire.

Conform Constituții actuale, limba rusă este limbă oficială în Kârgâzstan. Propunerea de a priva rusa de acest statut a fost formulată anterior de noua coaliție politică, formată în 2019, care a sprijinit inițierea unei reforme constituționale.

În octombrie curent, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul rus, președintele în exercițiu, Sadîr Japarov, a spus însă că problema în cauză nu mai reprezintă o prioritate.

Proiectul noii Constituții a Kârgâzstanului a fost supus dezbaterilor publice pe 17 noiembrie curent. Documentul extinde semnificativ rolul și atribuțiile președintelui. Astfel, în cazul în care amendamentele vor fi adoptate, Kârgâzstanul se va transforma de facto dintr-o republică parlamentară într-una prezidențială. Se discută de asemenea despre crearea unui nou „organ suprem consultativ și coordonator”, care va fi convocat de președinte.

România: măștile ce nu protejează de COVID s-ar putea numi „acoperitoare facială”

În România, ministrul economiei Virgil Popescu a anunțat, joi, că raportul cu neregulile constatate în privința măștilor de protecție, întocmit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a ajuns la Parchetul General.

Cu zi în urmă, ministrul spunea că jumătate din măştile aflate pe piaţă nu protejează împotriva Covid, iar Ministerul Economiei va emite un ordin pentru a obliga comercianţii să precizeze acest lucru în cazul produselor neconforme, transmite hotnews.ro.

„Vom emite un ordin care să spună clar că aceste măşti nu asigură protecţie împotriva Covid, ca oamenii să ştie când cumpără că, dacă acel produs este pe raft şi i se spune mască, el nu este o mască care protejează”, a mai spus ministrul.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a propus joi utilizarea denumirii „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate” pentru măştile care nu sunt nici dispozitive medicale şi nici echipamente individuale de protecţie. Potrivit proiectului de decizie, citat de Agerpres, operatorii economici vor fi obligaţi să afişeze pe ambalaj și la locul de comercializare această denumire.

Proiectul a fost elaborat în urma controalelor pe piaţa de măşti din România, care au arătat că mai mult de jumătate din aceste produse prezintă diverse neconformităţi, cantitatea ajungând la aproximativ 20 de milioane de bucăţi, care au şi fost retrase de pe piaţă.

Ungaria și Polonia fac front comun în disputa asupra bugetului UE

Viktor Orban și Mateusz Morawiecki

Șefii guvernelor din Ungaria și Polonia au semnat o declarație comună prin care-și reafirmă decizia de a bloca viitorul buget al Uniunii Europene și fondurile masive pentru depășirea crizei pandemice, în cazul în care mecanismul de accesare a finanțării va fi condiţionat de situaţia statului de drept. Viktor Orban și Mateusz Morawiecki au spus, după întrevederea lor la Budapesta, joi, pe 26 noiembrie, că acest mecanism riscă să deraieze blocul comunitar. Potrivit declarației celor doi prim-miniștri, mecanismul condiționat „foloseşte definiții vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare pentru justificarea sancţiunilor”.

Atât Ungaria, cât și Polonia sunt investigate de UE pentru subminarea independenței justiției, mass-media și a organizaţiilor neguvernamentale și riscă să piardă accesul la zeci de miliarde de euro. În declarația comună se spune că Polonia și Ungaria nu vor accepta nicio propunere care nu este acceptabilă pentru una din țări. Săptămâna trecută, cele două țări au blocat prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru următorii șase ani și planul de redresare economică post-Covid, în valoare de 1,8 trilioane de euro.

337 de persoane au fost condamnate la închisoare pe viață în Turcia, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan

Un tribunal din Turcia a condamnat la închisoare pe viață 337 de inculpați, inclusiv comandanți de armată și piloți, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan. Început în 2017, procesul s-a concentrat pe cele întâmplate la baza aeriană Akinci din Ankara, de unde ar fi fost coordonat complotul. Audierile finale au avut loc la un tribunal din capitala turcă în condițiile unor puternice măsuri de securitate.

În total, 475 de persoane, inclusiv 365 aflate în detenție, au fost judecate pentru organizarea loviturii eșuate și pentru bombardarea unor clădiri oficiale, ca sediul parlamentului, palatul prezidențial și sediul poliției din Ankara. Guvernul președintelui Erdogan spune că în spatele loviturii de stat eșuate, care s-a soldat cu peste 250 de morți, s-ar afla suporterii clericului șiit Fethullah Gulen, acesta fiind judecat în absență. În vârstă de 79 de ani, clericul aflat în Statele Unite respinge acuzațiile. 19 inculpați au fost găsiți vinovați de omucidere, tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și tentativă de asasinare a președintelui turc.

La condamnarea la închisoare pe viață, care este cea mai aspre pedeapsă în Turcia, li s-au aplicat circumstanțe agravante, însemnând că nu există posibilitatea grațierii. Printre aceștia se numără piloții militari care au executat atacuri, precum și patru presupuși autori ai complotului, numiți de tribunal „imami civili” datorită legăturilor cu rețeaua lui Gulen. Un regim sever al stări de urgență introdus în Turcia după lovitura de stat eșuată a făcut posibile mii de arestări și îndepărtarea din funcții a 100 de mii de persoane, inclusiv funcționari publici, judecători, și polițiști.

Azerbaidjanul cere înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk

Imagini din timpul conflictului din Nagorno-Karabah

Parlamentul Azerbaidjanului a cerut, joi, înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk care mediază căutarea unei soluții în conflictul din Nagorno-Karabah. Votul parlamentului azer a avut loc după ce senatul francez a sprijinit cererea de independență a regiunii secesioniste, care este situată pe teritoriul recunoscut internațional al Azerbaidjanului, dar este populată preponderent de etnici armeni.

Într-o rezoluție fără consecințe juridice pe care au adoptat-o pe 25 noiembrie, senatorii francezi au spus că Franța trebuie să recunoască regiunea disputată drept stat independent. În răspunsul lor din 26 noiembrie, parlamentarii azeri spun că guvernul de la Baku trebuie să revizuiască „relațiile politice (...) și economice” cu Parisul” și să ceară Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să excludă Franța din grupul mediatorilor, care mai include Rusia și Statele Unite.

Aceste evoluții au loc după ce Armenia a acceptat un acord de pace mediat de Moscova după șase săptămâni de lupte grele în Nagorno-Karabah și raioanele limitrofe. Prin acest acord, forțele etnicilor armeni au fost nevoite să se retragă din mai multe regiuni pe care le-au controlat timp de decenii, retrocedându-le azerilor, care au obținut avansuri importante pe câmpul de luptă.

Serghei Lavrov și Aleksandr Lukașenka acuză Occidentul de amestec în R. Belarus

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov și președintele Belarus Aleksandr Lukașenka,

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a întâlnit, joi, cu Aleksandr Lukașenka, la Minsk, acuzând Occidentul de amestec în Republica Belarus. Fiind un nou semnal al sprijinului din partea Moscovei pentru Lukașenka, întâlnirea a avut loc la peste patru luni de când acesta se confruntă cu proteste fără precedent ale opoziției belaruse, în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august august.

Opoziția îl acuză pe Lukașenka de fraudarea alegerilor pentru a-și prelungi aflarea la putere, după 26 de ani. Vorbind la o conferință de presă cu omologul său belarus, Uladzimer Makey, Lavrov a acuzat Statele Unite și câteva țări membre ale Uniunii Europene de „amestec grosolan” în afacerile interne ale Belarusului prin „metode murdare ale așa numitelor revoluții colorate”.

Guvernele occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka la alegerile din august și i-au impus atât lui, cât și membrilor regimului său sancțiuni pentru persecutarea brutală a opoziției și violențe împotriva protestatarilor.

Procuratura Generală dă asigurări că va oferi detalii despre ancheta privind frauda bancară

Procuratura Generală și-a exprimat rezervele față de o audiere a procurorului general Alexandr Stoianoglo în parlament în legătură cu dosarul fraudei bancare din 2014, dar a spus că va aduce la cunoștință „întregii societăți” rezultatele anchetei, „în timpul cel mai apropiat”.

Audierea în parlament a lui Stoianoglo, care spune că elucidarea furtului miliardului este una din prioritățile sale, a fost cerută, joi, de facțiunea Platformei DA. Într-un răspuns publicat pe site-ul său, procuratura spune că ancheta a „avansat esențial”, în ciuda unor blocaje. Acest fapt i-ar fi „deranjat atât pe cei implicați în mușamalizarea anterioară a dosarului, cât și pe beneficiarii fraudei, care recurg la orice metodă pentru a-l înlătura pe actualul procuror general”.

Audieri parlamentare înainte de finalizarea anchetei ar mai oferi „muniție” celor vizați, pentru a se apăra mai bine în justiție, mai spune Procuratura Generală. Cerând audierea procurorului general, vicepreședintele parlamentului Alexandr Slusari a sugerat că este îngrijorat de rolul proeminent pe care îl joacă în anchetă controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon.

Acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicare în devalizarea fostei Bănci de Economii, dar a fost eliberat în luna iunie curent, după numai patru ani de detenție, în urma unui demers a lui Stoianoglo de suspendare a pedepsei. Procurorul general a scris în demers că dosarul lui Platon ar fi fost „falsificat în totalitate” în perioada guvernării conduse de Partidul Democrat și fostul lider al acestuia, Vald Plahotniuc.

Mii de oameni își iau rămas bun de la fotbalistul argentinian Diego Maradona

Mii de oameni au venit, joi, să-și ia rămas bun de la marele fotbalist argentinian Diego Maradona, al cărui corp neînsuflețit a fost expus la reședința prezidențială Casa Rosada din capitala Argentinei, Buenos Aires. Unii fani au intrat în altercații cu poliția care încerca să mențină ordinea, în timpul unor scene emoționante. Maradona care a condus Argentina spre victorie la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, în 1986, a murit miercuri, 25 noiembrie, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac.

După ani de probleme cauzate de consumul de droguri și alcool, Maradona a decedat într-o casă din apropierea capitalei argentiniene, unde se afla în recuperare după o operație pe creier suportată cu trei săptămâni mai devreme din cauza unui hematom. Președintele argentinian Alberto Fernandez a anunțat trei zile de doliu în care corpul neînsuflețit al marelui fotbalist se va afla la palatul prezidențial.

COVID-19 în R. Moldova: 1 691 de noi cazuri

Un număr record de 1 691 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova, joi. Datele ministerului sănătății arată că a fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Recordul precedent de 1607 cazuri noi a fost înregistrat pe 18 noiembrie. Joi, a crescut cu încă 20 numărul deceselor, ajungând la 2 229.

Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 102 894, inclusiv 10 180 de cazuri active. Cu două zile mai devreme, Partidul Democrat care a guvernat alături de socialiști timp de un an de zile, retrăgându-se de la guvernare între cele două tururi ale recentelor alegeri prezidențiale, a acuzat Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.

Parlamentul evaluează crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ

Parlamentul a acceptat, joi, să examineze crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ, prin corespondență sau prin internet, pe fundalul presiunii create de participarea masivă a alegătorilor din străinătate la recentele alegeri prezidențiale. O majoritate a deputaților a acceptat ca această propunere să fie examinată săptămâna aceasta. Autorul ei, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a spus că toate fracțiunile au fost de acord, în discuții cu el, să-și delege reprezentanți într-o asemenea comisie pentru elaborarea de amendamente la Codul Electoral. La cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din 1 și 15 noiembrie a participat la vot un număr record de alegători din diaspora, mulți fiind nevoiți să parcurgă sute de kilometri și să aștepte multe ore la secții de votare din străinătate, în condițiile pandemii de coronavirus, iar unii nu au putut vota din cauza aglomerației sau epuizării buletinelor de vot. Alegătorii din diaspora au aplicat o lovitură președintelui în exercițiu, Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

În R. Moldova televiziunea și radioul sunt în declin, iar mediile online au devenit mai populare

Un nou sondaj de opinie despre sursele de informare în R. Moldova sugerează că televiziunea și radioul și-au continuat declinul în ultimii doi ani, în timp ce mediile online au devenit mult mai populare și de încredere. Sondajul companiei Magenta Consulting finanțat de guvernele american și britanic, precum și de Uniunea Europeană arată că televiziunea a rămas principala sursă de informare zilnică pentru 58% din respondenți în 2020, față de 68% - în 2018, iar radioul mai este, în 2020, principala sursă de informare zilnică pentru numai 19 % din respondenți, față de 24% în 2018. Prin contrast, rețelele de socializare online sunt în ascensiune, reprezentând principala sursă de informare zilnică pentru 42% din respondenți în 2020, față de 34% – în 2018. Site-urile de știri au scăzut la 20%, în 2020, față de 21% cu doi ani în urmă. Se atestă o tendință asemănătoare în ce privește încrederea publicului în sursele de informare, aceasta scăzând în cazul celor tradiționale și crescând în cazul new media, în special în cazul rețelelor de socializare online.

Președintele României spune că nu are „nicio intenție de lockdown după alegeri”

Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a dat asigurări că nu intenționează să instituie carantină la nivel național după alegerile parlamentare din 6 decembrie, deoarece măsurile de carantină locală ar da rezultate.

„Să fie clar, nu există nicio intenție de lockdown după alegeri”, a spus președintele într-o conferință de presă, citat de Digi24. „Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional”, a adăugat Iohannis.

Președintele a avut marți o întâlnire cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și cu secretarul de stat Raed Arafat pe tema evoluției COVID-19. „Am analizat măsurile privind carantina zonală (...) Datele arată că, începând cu 20 noiembrie, se observă o tendinţă de scădere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2. Acest lucru se reflectă în numărul de cazuri săptămânale, cât şi în media zilnică a numărului de cazuri şi a ratei de pozitivare a probelor”, a mai spus Klaus Iohannis.

Miercuri, 25 noiembrie, în România erau înregistrate peste 9 700 de cazuri noi de COVID-19 și 168 de decese asociate infecției. În secțiile ATI (anestezie și terapie intensivă) erau internați 1205 pacienți COVID. De la începutul pandemiei, în România au fost confirmate 440 344 de cazuri de COVID, iar 10 541 de oameni diagnosticați cu noul coronavirus au decedat.

Biden îndeamnă americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu pandemia

Joe Biden

Președintele ales al SUA, Joe Biden, a îndemnat americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu noul coronavirus, într-o adresare făcută în ajunul Zilei Recunoștinței, rugându-i totodată să se abțină de la întrunirile tradiționale asociate cu această sărbătoare. Biden a spus că știe că țara „a obosit de această luptă”, dar americanii trebuie să-și amintească faptul că „suntem în război cu virusul, nu între noi”.

Specialiști în medicină au avertizat că adunările de familie și călătoriile făcute cu ocazia sărbătorii ar putea contribui la răspândirea epidemiei de COVID-19. SUA se confruntă cu o creștere a numărului de infecții, miercuri, 25 noiembrie, fiind înregistrate peste 172 de mii de cazuri - o cifră record, la fel ca și cea a pacienților care se află în prezent în spitale – peste 90 de mii, potrivit COVID Tracking Project.

Biden și-a reiterat planurile sale de combatere a pandemiei după ce va fi învestit pe 20 ianuarie, promițând să aplice „ample împuterniciri” ale guvernului federal pentru a „schimba cursul bolii”. Dar a adăugat că pentru aceasta americanii trebuie să acționeze în interesul propriei securități.

Președintele Donald Trump l-a grațiat pe fostul său consilier, generalul Michael Flynn

Fostul consilier prezidențiale pentru securitate naționlală, generalul Michael Flynn, la o nouă audiere în tribunal, Washington, 18 decembrie 2018

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a grațiat pe fostul său consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, care a pledat vinovat în 2017 că a mințit FBI-ul în privința contactelor sale cu Rusia. Trump și-a anunțat decizia într-o postare pe Twitter, miercuri, 25 noiembrie, spunând că îi revine „marea onoare să anunțe că generalulului Michael T. Flynn i-a fost acordată grațierea”. Discuțiile confidențiale ale lui Flynn cu ambasadorul rus la Washington, în decembrie 2016, au constituit punctul central al anchetei privind amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Trump l-a concediat pe Flynn în februarie 2017, dar președintele a spus că investigația este „o vânătoare de vrăjitoare”, urmărind scopuri politice, şi că Flynn este un om de încredere.

Generalul de armată în retragere, Flynn a recunoscut de două ori că a mințit FBI-ul despre interacțiunea sa cu ambasadorul, dar a încercat să-și retragă mărturia, spunând că procurorii i-au încălcat drepturile și l-au înșelat atunci când a acceptat să-și asume vinovăția. În luna mai, ministerul justiției şi-a retras capetele de acuzare împotriva lui Flynn, spunând că presupusele declaraţii mincinoase nu erau semnificative. Între timp, un judecător federal a cerut revizuirea dosarului. Dar grațierea acordată de Trump scoate cazul lui Flynn din competența tribunalelor.

Diego Maradona a murit la vârsta de 60 de ani

Legenda fotbalului argentinian Diego Maradona a murit miercuri în urma unui atac de cord, a anunțat avocatul său.

Maradona, în vârstă de 60 de ani, s-a luptat recent cu probleme grave de sănătate și a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru un hematom subdural în urmă cu câteva săptămâni.

Talent precoce, Maradona a primit porecla „El Pibe de Oro” (Băiatul de Aur), care i-a rămas de-a lungul carierei.

Maradona a condus Argentina la victorie în Cupa Mondială din Mexic din 1986.

Într-unul din sferturile de finală, Maradona a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-1 asupra Angliei, care a intrat în istoria fotbalului din două motive opuse.

Primul său gol a fost o greșeală de manevră nepenalizată, cunoscută sub numele de „Mâna lui Dumnezeu” - o expresie folosită de Maradona pentru a descrie golul, în timp ce al doilea gol a urmat unui dribling de 60 de metri în urmă cu cinci jucători din Anglia, votat „Golul secolului” de către alegătorii FIFA.com în 2002.

Ridicându-se spre glorie dintr-o mahala din Buenos Aires, Maradona a fost o poveste adevarată în Argentina, o țară pasionată de fotbal .

Ani de abuz de droguri, supraalimentare și alcoolism au întrerupt o carieră excepțională și i-au schimbat aspectul de la un atlet slab la un dependent supraponderal care aproape a murit de insuficiență cardiacă indusă de cocaină în 2000.

Împreună cu legendarul jucător brazilian Pele, Maradona a fost unul dintre cei doi câștigători ai premiului FIFA Player of the 20th Century.

Republica Moldova: Au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 21 de decese

În Republica Moldova au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, șase sunt de import. Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a depășit suta de mii, fiind de 101 203. Din numărul total de cazuri, 96 sunt lucrători medicali: 33 medici, 48 de asistenți medicali și 15 personal auxiliar.

Peste 10 mii de lucrători medicali au fost diagnosticați cu COVID 19 până astăzi.

Au fost înregistrate și 21 de decese in ultimele 24 de ore, iar numărul total a ajuns la 2 209.

Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria în alegeri

Președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria sa din alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Potrivit informației publicată de presa de stat din China, în mesajul său adresat lui președintele Xi și-a exprimat speranța că legăturile dintre cele doua tari „se vor dezvolta în continuare pentru a se servi intereselor celor două națiuni și așteptărilor generale ale comunității internaționale”.

Mesajul președintelui Chinei comuniste a venit după ce președintele în exercițiu Donald Trump a început să accepte transferul formal al puterii către președintele ales, Joe Biden.

În timp ce Trump încă nu a recunoscut înfrângerea sa electorală, administrația sa a autorizat de luni oficial trecerea la o administrație Biden, deschizând calea pentru președintele ales să primească informări și să aibă acces la fonduri, spații de birouri și posibilitatea de a se întâlni cu oficiali federali.

Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile

Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile, anunță ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu. Potrivit ministrei, în contextul situației epidemiologice nefavorabile, autoritățile identifică soluții pentru a activa paturi și în alte spitale,.

Potrivit ministrei Dumbrăveanu, în această săptămână, au fost procurate și distribuite șase unități de radiologie mobilă instituțiilor municipale, extrem de necesare în cazul pacienților COVID în stare gravă.

Până în prezent, în Republica Moldova s-au înregistrat peste 99 600 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bilanțul deceselor a ajuns la 2188.

Viorica Dumbrăveanu: În primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie

Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

„Doar în primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie, un fenomen mult prea dureros care afectează întreaga societate și fiecare cetățean în parte, dacă nu direct, atunci indirect prin impactul costurilor morale și social-economice” a declarat ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, la deschiderea campaniei naționale 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen. In acest proiect victimele sunt încurajate să raporteze cazurile de violența la o linie fierbinte care este disponibila 24 de ore din 24 , dar să anunțe aceste cazuri și autorităților competente.

Viaţa Mariei
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:15:02 0:00

„Împreună putem opri acest fenomen, împreună putem construi o societate sănătoasă” – a spus doamna Dumbrăveanu.

Victimă-agresor. Istoria unei femei condamnate pentru moartea soţului violent
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:28 0:00

Spania propune noi măsuri antiepidemice în ajunul sărbătorilor de iarnă

Primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat miercuri că guvernul său are în vedere să limiteze prezența la sărbătorile de Crăciun într-un singur spațiu interior, la șase persoane, în efortul de a reduce răspândirea coronavirusului.

„Este un număr pe care profesioniștii din domeniul sănătății, oamenii de știință ne-au spus că este suficient de riguros și restrictiv pentru a preveni un alt val de infecții”, a spus el, într-o conferință de presă cu omologul său italian Giuseppe Conte la Mallorca.

Restricțiile vor fi negociate cu autoritățile regionale, ceea ce înseamnă că ar putea fi introduse unele modificări.

Unii lideri regionali din domeniul sănătății, inclusiv în Catalonia și Madrid, pledează pentru o limită mai puțin strictă de 10 persoane pentru întrunirile de sărbători.

În timp ce rata infecției în Spania a încetinit în ultima lună, numărul total de aproape 1,6 milioane de cazuri este al doilea cel mai mare din vestul Europei după Franța. Marți, numărul deceseșpor de Covid a crescut cu 537 ajungind la 43.668, marcând cea mai mare creștere zilnică în acest al doilea val al pandemiei, imnformeaza agenția Reuters.

Ministrul francez de externe: Este în interesul Poloniei și Ungariei să susțină bugetul UE

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat miercuri, 25 noiembrie, că face eforturi pentru a convinge Polonia și Ungaria că este în interesul lor să susțină bugetul Uniunii Europene.

„Cred că trebuie să depășim acest obstacol”, a declarat el într-o audiere a Comisiei de afaceri externe a parlamentului francez, adăugând că speră că se poate ajunge la un compromis cu privire la situație la o reuniune a Consiliului European din decembrie, informeaza agenția Reuters.

Polonia și Ungaria au blocat planul UE de 1,8 trilioane de euro pentru susținerea economiilor europene marcate de pandemia COVID-19, deoarece banii sunt condiționați de respectarea statului de drept.

Directorul spitalului „Sfânta Treime” susține că sistemul medical este la limită din cauza COVID-19

Spitalele COVID-19 sunt la limită, în special, spitalul clinic municipal „Sfânta Treime”, acolo unde numărul de persoane internate îl depășește pe cel prevăzut oficial. Directorul centrului COVID -19 Chișinău, dar și director al spitalului Sfânta Treime”, Oleg Crudu, afirmă că în ultimele zile se înregistrează un deficit de locuri pe teritoriul capitalei, informeaza agenția IPN.

„Dacă la început spitalul activa cu 170 de paturi COVID, la ziua de astăzi avem 220 de paturi și 238 de pacienți, dintre care 29 se află în stare gravă și extrem de gravă și sunt dependenți de ventilator”, a declarat Oleg Crudu.

Potrivit medicului, situația în municipiul Chișinău este destul de gravă, iar sistemul medical este la limită. Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, susține că incidența de îmbolnăvire este extrem de mare: la 100 de mii de locuitori, peste 750 contaminați cu cornavirusul de tip nou.

„În fiecare zi vedem ascensiunea cazurilor de COVID. Din păcate, avem și foarte multe decese atestate. Situația la nivel de posibilitate și capacitate în sensul spitalizării este tot mai mică, de aceea, acuma chiar e cazul ca toată lumea să conștientizeze și să respecte acele măsuri care sunt recomandate de autorități, dar în primul rând de medici”, a declarat doamna Cutasevici.

Potrivit datelor furnizate în prezent, în capitală există 9696 de cazuri active de COVID-19, sunt spitalizate circa 800 de persoane, iar în tratament la domiciliu cu forme ușoare sunt 27 400 de persoane. Totodată, de la începutul pandemiei, pe teritoriul orașului Chișinău au fost înregistrate 723 de decese.

Platforma DA propune ca în facturile consumatorilor să nu fie incluse pierderile de apă din sistemul public

Deputații Partidului Platforma DA au prezentat un proiect de lege care, potrivit lor, vine cu recomandări, astfel încât consumatorii să plătească volumul de apă consumat efectiv, fără a achita și pierderile pe rețele, informeaza agenția IPN.

Se va interzice includerea în facturile consumatorilor a pierderilor de apă apărute în sistemul public de alimentare cu apă, cu excepția pierderilor tehnologice stabilite și aprobate.

Autorul proiectului, deputatul Vasile Năstase, precizează că modificările propuse vor asigura respectarea drepturilor consumatorilor (persoane fizice) și vor diminua eventualele abuzuri ale administratorilor blocurilor locative, care, în anumite cazuri, includ în factura pentru plata serviciilor de apă și canalizare pierderi de până la 53%.

Deputați PSRM cer în Parlament reducerea volumului de conţinut audiovizual în limba română

Deputaţii Partidului Socialiștilor, Andrian Lebedinschi, Vasile Bolea şi Bogdan Ţîrdea au înregistrat un proiect de lege în Parlament prin care cer ca volumul de conţinut audiovizual în limba română să fie redus.

Totodată, prin modificarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, socialiştii cer anularea aşa-numitei legi „anti-propagandă”, adoptată în 2018.

Socialiştii propun micşorarea proporţiei de conţinut mediatic în limba română de la 80% la 60%. Ei cer si reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale transmise de televiziuni.

Parlamentarii PSRM mai propun excluderea din Codul audiovizualului a prevederilor care se referă la provenienţa programelor audiovizuale achiziţionate de peste hotare.

Este vorba de o prevedere a „legii anti-propagandă” care presupune excluderea normei care obligă ca serviciile de televiziune, programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră.

Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru R. Moldova

Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Anunţul a fost făcut de preşedinta aleasă Maia Sandu.

„Veste bună pentru ţara noastră! Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru decizia de astăzi de a aloca 50 de milioane de Euro pentru Republica Moldova. Aceste resurse financiare de peste 1 miliard de lei sunt extrem de necesare pentru a ajuta economia naţională. Este important ca ajutorul financiar să fie alocat către domeniile-cheie şi să fie gestionat cu bună credinţă.”, a scris Maia Sandu pe o retea de socializare.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG