O dezbatere care vizeaza antisemitismul este in centrul atentiei in America. Ce a declansat-o si incotro se indreapta? O relatare de la corespondentul Europei Libere la Washington.
Dezbaterea nu este noua. In 2017, incidentele antisemite in America au crescut cu 60% fata de anul precedent. Dar actuala discutie publica a fost declansata de afirmatii ale deputatei democrate de Minnesota, Ilhan Omar – una dintre cele doua femei musulmane, alese in Congres in 2018 – care se incadreaza in ceea, din perspectiva istorica poate fi considerat expresie antisemita.
In esenta, ceea ce Omar a lasat sa se inteleaga acum, dar a mai afirmat si anterior este ca grupuri de influenta evreiesti ar pune interesele Israelului mai presus de cele americane si sint influente, gratie fortei lor financiare. Un refren care s-a mai facut auzit pe diverse meridiane, fiind considerat – pe buna dreptate - cel putin un indiciu de antisemitism.
Ceea ce Omar, care a venit in America ca refugiată somaleză, sustine este ca afirmatiile ei nu au nimic de-a face cu antisemitismul, ci sint critici la adresa politicilor guvernului de dreapta din Israel si sustinatorilor acestuia, fiind deptul ei de a exprima opinii.
Dar ceea ce a amplificat dezbaterea nu e neaparat retorica deputatei ci reactiile politice la ea. Inca de la inceput, voci din spectrul politic le-au cerut democratilor, care controleaza Camera Reprezentantilor sa reactioneze. S-a cerut criticarea publica a lui Omar si chiar excluderea ei din Comisia pentru Relatii Externe, din care face parte. Premiza era ca daca democratii critica Casa Alba si pe republicani pentru afirmatii si metafore similare, folosite in trecut si de presedintele Trump, atunci ei trebuie sa de dovada de fermitate, cind cineva din rindurile lor este suspectat de astfel de sentimente, exprimate public.
Doar ca atunci cind liderii din Camera au initiat discutia in partid despre o astfel de rezolutie, multi membrii ai grupului parlamentar democrat si in special noi membrii, clasa cea mai diversa etnic din istoria americana, s-au opus ideii de a face din Omar, care intre timp si-a cerut scuze, tap ispasitor. Si asa a prins contur o alta rezolutie, adoptata intre timp, care critica toate formele de ura, pe mai multe criterii si expresii police ale acesteia. Lideri democrati spun ca rezolutia este chiar mai utila, pentru ca problema este complexa si ampla, in America zilelor noastre. In plus – adauga ei – de ce sa fie singularizata Ilhan Omar, o musulmana de culoare, a carei istorie personala foarte speciala ii modeleaza perceptiile si nu si alte expresii recente ale urii, de la presedinte, pina la alti membrii in Congres sau americani obisnuiti?
Altii - republicani, dar si unii democrati - sustin insa ca rezolutia adoptata nu face dreptate cazului specific de antisemitism, care reprezinta un fenomen in crestere in America si a dus anul trecut la un atentat de terorism intern grav, la Pittsburgh. Presedintele Trump a profitat de ocazie si potentialul de dezbinare a opozitiei, acuzindu-i pe democrati ca ar fi devenit un partid „anti-Israel” si „anti-evreiesc” semnalind ca va folosi aceste argumente nenuantate in campania politica pentru realegere, ceea ce are potentialul de a inflama si mai multe emotii si a mentine tema, cu riscuri de a degenera, in actualitate.
