Linkuri accesibilitate

”Autoritarismul se instaurează prin teroare cum și virusul, tot prin teroare, prin spectrul morții” (VIDEO)


Secretarul general ONU, Antonio Guterres, crede că lumea post-coronavirus va fi mult mai digitalizată şi cu mai multe riscuri, mai ales pentru libertățile fundamentale.

”Autoritarismul se instaurează prin teroare cum și virusul, tot prin teroare, prin spectrul morții”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:41 0:00
Link direct

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, crede că lumea post-coronavirus va fi mult mai digitalizată şi cu mai multe riscuri, mai ales pentru libertățile fundamentale. Motiv pentru care a pledat pentru crearea unor mecanisme de control social, astfel încât măsurile drastice luate de guverne pentru a combate pandemia să nu favorizeze dictaturile. Națiunile Unite au lansat un raport privind efectele socio-economice ale pandemiei, ocazie cu care Guterres avertiza că lumea s-ar putea confrunta cu cea mai profundă recesiune de la Al Doilea Război Mondial. Cum se descurcă moldovenii pe timp de pandemie? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Probabil că nu este om în lume care să nu fi auzit de coronavirus. Şi probabil că sunt puţini, tot mai puţini, cei cărora acest COVID-19 să nu le fi afectat în vreun fel viaţa. Închiderea şcolilor, bisericilor, pieţelor, gării auto şi localurilor publice, dezinfecţii în sedii şi reducerea programului cu publicul, acestea sunt exemple de măsuri luate de autoritățile locale din municipiul Ungheni. Dar localnicii sunt revoltaţi că trebuie să cumpere măşti şi mănuşi oricât de mult le-au scumpit furnizorii, iar în magazinele alimentare şi la supermarket preţurile au luat-o razna. Am adunat mai multe voci care spun cum trăiește orașul în condiții de pandemie și cum se descurcă localnicii.

– „Igiena, mâini spălate, măști, mănuși, n-avem de acestea, uite, vedeți în cazul meu. Masca am cusut-o singură din cauză că în farmacii nu există, mănuși mi-am luat de gospodărie și dedesubt am de celelalte, că în acelea transpir și e foarte incomod, în cazul meu, asta-i.”

Europa Liberă: Autoritățile fac tot ce e în puterile lor ca să depășească populația cu bine această criză?

– „Pe zi, la noi, la Ungheni, se spală de trei-patru ori străzile, mașina de poliție merge cam de trei-cinci ori pe aici, pe la gară, și ne avertizează că să păstrăm distanța de un metru, mai puțin de trei persoane să fie, să fim precauți, cu măști.”

Europa Liberă: La ce vă gândiți cel mai mult în aceste timpuri?

– „Sincer, la sănătatea copiilor, primul lucru. Părinții retrăiesc ce o să se întâmple când o să se termine tot. În primul rând, mi-e frică de prețuri să nu se mărească, ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor și școlile, copiii ce o să facă, învățământul acesta online, sincer, muncim acasă triplu. Unele obiecte, de exemplu cum ar fi fizica, profesorul trebuie să le arate un experiment și ea numai vorbește, doamna profesoară, și copilul nu are idee, experimentul la fizică dacă-l vezi sau la chimie – e un lucru, dacă ți-l zice prin telefon – asta e o dificultate, adică…”

Europa Liberă: Dvs. sunteți, bănuiesc, un agent economic, dacă v-am surprins aici, în apropierea afacerii Dvs.?

– „Da, dar am copii, doi, care învață…

Europa Liberă: Cât de greu le va fi agenților economici în aceste condiții?

– „Astăzi abia o persoană a intrat în magazinul meu. Știți cum, salariile se vor achita, dar lumea totuna, vrei-nu vrei, dar o să pună ceva deoparte, pentru că nu știm ce o să fie pe urmă, dar nu uitați că lumea are și credite, și investiții în afacere, și un împrumut de nu știu unde, și de impozite nu ne-au scutit încă, noi trebuie să le achităm. Noi cerem autorităților să ia în vedere, până când au zis că e în discuție, când o să hotărască parlamentarii, nu știu mai cum. Da, suntem mai mult disperați. De ce? Pentru că nu este nicio soluție, mai ales întreprinderile mici, de acestea de tipul sau cazul nostru. Știți cum, alimente sunt, nu zic, dar, de exemplu, cum mi-a zis mama, de ce are frică ea: „Mă tem că să nu dăm un covor pe o pâine”. Că ea zicea: „Hai, Mariana, să facem rezerve, că nu știm ce se întâmplă mâine”. Și eu îi spuneam: „Mamă, magazinele vor fi deschise, alimentarele, producție este...”. Nu, „dar dacă dăm un covor pe-o pâine mâine?” Asta-i, frica la părinți, părinții și buneii ne obligă mai mult. Și cu vorba, că ne zic: „Măi, că asta nu e o glumă”. Trebuie responsabilitate din partea la toți.”

Europa Liberă a ajuns cu microfonul aici, la Ungheni, și întrebăm localnicii ce gânduri au acum, pe timp de pandemia COVID-19.

– „Trebuie să ne încurajăm unii pe alții și să respectăm regulile, pentru că suntem în timpuri grele și n-ar trebui poate să ne sperie atât de tare, cât să ne unim, să ne solidarizăm, că doar împreună putem trece peste probleme.”

Europa Liberă: Care sunt valorile adevărate pe care trebuie să pună accent acum cetățeanul?

– „Bunătatea, unirea, solidaritatea, empatia, lucruri care, nu știu cum, rămân în urmă, ne gonim nu știu după ce, fugim și, uite, ne-am oprit din mers și ne uităm în jur și, de fapt, conștientizăm că a fost frumos, că e frumos. Poate n-am pus preț pe ceea ce avem, ne oprim din fuga asta și ne gândim cine suntem, care e rostul nostru pe pământ?”

Europa Liberă: Unii spun că ar exista multă invidie și că invidia asta ar fi exact tot atât de periculoasă ca și virusul acesta care nu are hotar.

Cred că ar trebui să ne învățăm lecția, să fim mai buni

– „În fiecare din noi este sămânța asta, la unii este mai mare, la alții este mai mică, alții chiar vor s-o șteargă cu totul și împrăștie bunătate, se străduiesc să facă cât mai mult bine, că rău, Doamne, cât lumea este. Cred că ar trebui să ne învățăm lecția, să fim mai buni, să ne uităm nu numai alături de noi, dar dincolo, să privim planeta la general, s-o vedem și să ne vedem în raport cu planeta cine suntem noi, că suntem, de fapt, niște simplități care, uite, ne-a dăruit viață și noi nu prețuim ce avem. Relațiile acestea dintre oameni, pentru că noi, oamenii, nu știu cum, așa, fugim nu știu după ce, să adunăm averi, avioane, case, dar, de fapt, ele sunt o nimica toată în raport cu prezența omului pe pământ. Mult stau și mă gândesc, stând acasă mă gândesc la ceea ce fac eu, la relația mea cu cei din familie, la relația mea cu cei de la muncă, la relația mea cu vecinii și zic că este loc de mai bine, să nu lăsăm mai multă ură, mai multă răutate, mai multă minciună. Și aici e de lucru cu fiecare, mai mult să ne dezvoltăm personal, să ne uităm la noi înșine și să vedem ce facem. Ei, tare ușor vedem gunoiul din ochiul cuiva sau răutatea cuiva, dar eu la mine să mă uit, ș-apoi să văd ce fac alții rău că, dacă privirea mea va fi curată, gândurile mele curate, cred că așa va rămâne din urma mea. Și doar împreună să ne solidarizăm cu gânduri frumoase, gânduri curate, să facem o ordine la noi în gândurile noastre, în suflețelul nostru, acasă, și nu cu răutate să rezolvăm problemele, dar tacticos să ajungem la suflet. Clar că nu la toți ajungi, dar putem face multe. Dumnezeu ne-a dat rațiune, ne-a dat judecată, Doamne, folosește-o și fă Rai în relația cu oamenii, cu noi înșine.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Ungheni, și întrebăm localnicii ce cred ei despre această pandemie COVID-19. Vă văd protejată, cel puțin ați ieșit cu masca în stradă?

– „Noi toți ne protejăm, în toată țara, nu numai la Chișinău, dar și la Ungheni. Ne protejăm din cauză că asta-i o pandemie foarte grea, care pleacă multe persoane. Știți, virusul acesta, da, e o boală care s-a răspândit în toată lumea, dar noi trebuie să fim optimiști. Știți, e și rău cu boala asta, dar mă uit chiar la vecinii mei, chiar m-am dus la magazin și spaima asta, lumea începe a deveni mai bună, chiar din vecinii care erau agresivi, acum tot își cer iertare, poate a da Dumnezeu și lumea s-a schimba și vom înțelege că nu banii aduc fericire, nu bogăția, dar, în primul rând, omenia.”

Europa Liberă: Se zicea că a crescut mare distanța asta dintre pătura săracă și pătura bogată. Credeți că acum cei bogați-bogați se vor uita altfel la cei săraci?

– „Mă gândesc că da, eu am dintre acei bogați și dintre acei săraci, din ambele pături. Știți că de-acum acești bogați nu mai vor așa bogăție, numai se roagă să se termine și pe familia lor, și pe neamurile lor să nu-i afecteze. Și ei de-acum renunță, principalul să avem de mâncare și să se ridice economia cumva în țară. Și de-acum renunță, asta trebuia să fie fără coronavirus, trebuia să ajungă la fiecare, la mentalitatea fiecăruia și, știți, speranța asta de a crede, poate Dumnezeu ne va ajuta și vom trece și peste asta. Și eu îs cu speranța aceasta și le spun și la copiii mei, poate a da Dumnezeu și va trece aceasta și lumea va deveni mai bună.”

Europa Liberă: Dar credeți că acest COVID-19 poate ucide invidia, pentru că asta se spune, că invidia și-a făcut loc și cuib în mințile, în sufletele oamenilor?

– „Care e învățat, care e înrădăcinat de a fi bogat, de a acapara poate acela încă cu totul n-are să refuze el deodată și..., dar cu timpul lumea se va schimba, va fi mai bună și acela tot s-a mai da după lume.”

Europa Liberă: Sunteți profesoară, ați educat multe generații.

– „Patruzeci de ani am lucrat în școală.”

Europa Liberă: Câți?

– „Patruzeci...”

Europa Liberă: Credeți că trebuie schimbate accentele și în procesul de educație?

– „Da, numaidecât.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Sănătate mie și la toți oamenii, să dea Dumnezeu să trecem de pandemia asta și să devină lumea mai bună, să sară în ajutor. Până în ziua de azi, dacă cădea jos, poate cineva îl apuca inima, el trecea, nici nu se uita, să treacă indiferența asta și să devenim mai buni, să fim atenți la suferința, la durerea altuia și să avem o guvernare mai bună și un prezident mai bun. Prezidentul nostru nu face nimic pentru popor, că iese la televizor și ne spune și mai tare ne enervează, el ne spune de parcă el ar fi medic. El să ajute poporul, dacă aici se arată, la noi în medicină nu este nimeni, chiar și sunt medici buni, drept, dacă n-au lucrurile necesare în spitale, dar d-lui iese la televizor și ne spune că-i totul bine, spune că prețurile nu se ridică. Am fost ieri la market la noi, ceva strașnic, dacă lămâile erau până acum 30 de lei, 28 de lei, acum îs 70. S-au mărit prețurile de două ori și jumătate, de trei ori, dacă te duci în magazin, dacă nu-ți convine – nu lua, dar omul e nevoit să ia. Dl Dodon de ce nu trimite el să controleze ce se face în țară, dar să ieși la televizor, e foarte ușor de a vorbi. Voi stați acasă, dar noi vom lucra. Ce lucrează d-lui? El e pus prezidentul țării, el e tata țării, el trebuie să aibă grijă de popor.”

Europa Liberă a poposit aici, la Ungheni. În această perioadă unii spun că de grea cumpănă, de mare încercare pentru cetățean, pentru autoritățile statului, pentru toată lumea. Ce gânduri vă frământă acum cel mai mult?

– „Situația care este legată de coronavirus. Pe mine mă preocupă într-adevăr starea de spirit a oamenilor, moralul lor. Eu cred că moralul încă nu este la pământ. Mă bucur că cei care sunt în prima linie, mai ales lucrătorii medicali, polițiștii, vameșii nu fac panică, nu scriu cerere de eliberare de la serviciu și se pregătesc pentru ceva mai rău, că mai rău posibil că o să fie și presupun că lucrul acesta va fi undeva pe la sărbătorile de Paști, la Paștele Blajinilor. Cred că, cu avioanele acestea charter o să mai vină conaționalii de-ai noștri care posibil că sunt mai slăbiți, dar prin carantină cred că o să reușim să nu facem contacte mai multe, trebuie de limitat contactele.”

Europa Liberă: Se vorbește că virusul este importat, dar acești cetățeni ai Republicii Moldova ani la rând au trimis remitențe, au ținut pe linie de plutire statul, acum să le reproșezi că ei poartă vină că se întorc acasă?

Dacă ei solicită să se întoarcă, noi trebuie să facem tot posibilul să îi aducem acasă

– „Nici într-un caz, ei sunt cetățenii noștri, aceștia sunt conaționalii noștri, ei sunt născuți aici, au rădăcini aici, ei n-au pierdut legătura cu Republica Moldova și dacă ei solicită să se întoarcă, noi trebuie să facem tot posibilul să îi aducem acasă. Chiar dacă cineva zice, „dar ce au trebuit ei să se ducă încolo?”, dar ei nu s-au dus de bunăvoie, ei au plecat de nevoie. Remitențele care veneau de peste hotare ne-au salvat și dacă ei au adus contribuția lor în buget, înseamnă că și noi trebuie să-i primim pe dânșii, chiar dacă este și un risc oarecare, dar nu putem să-i lăsăm la voia sorții. Care dorește să vină acasă – el trebuie să fie repatriat.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți doctor, v-ați gândit să treceți testul?

– „Nu m-am gândit, pentru că mai sunt niște simptome care te însoțesc când ești bolnav, chiar m-am uitat la statistică și, într-adevăr, lumea dacă dorește – da, dar trebuie să ai simptome, cred că nu asta e principal, principalul trebuie profilactica de făcut acum ca să nu te îmbolnăvești, să nu capeți virusul de la cineva. Ca să nu-l capeți, vorbește la distanță.”

Europa Liberă: Ce credeți despre acest virus COVID-19, bagă frică în oameni? Se va depăși această situație și lumea trebuie să prindă la curaj, cum e?

– „Mă stărui să respect ce spun și doctorii, și mai puțin să umblu, măcar că eu trebuie la aer să umblu mai mult, dar zic mai bine lasă că rabd, deschid și eu fereastra și șed la aer oleacă, și mă uit…”

Europa Liberă: Dar, în general, vă sperie virusul acesta?

– „Da’ n-aș spune că chiar așa mă sperie, eu nu comunic cu nimeni, dacă-s pensionară, mai mult îs prin casă...”

Europa Liberă: Dar v-am surprins aici, în imediata apropiere a unei alimentare, prețurile sunt pe potriva buzunarului Dvs.?

– „Lasă că vom mai slăbi oleacă...”

Europa Liberă: Dar cine vă vine în ajutor în această situație grea?

– „Eu, iaca, singură îmi aduc să mănânc.”

Europa Liberă: Lumea devine mai bună?

– „Cum mai bună? Ne-am înstrăinat tare noi acum, știți, foarte. Am fost tare mulți prieteni, dar am rămas jumătate de-acum, iaca și la mine băieții tot îs plecați. Zic: ce mai ședeți voi acolo în străinătate? S-o dus în Norvegia, le-am spus: veniți acasă.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „La toți le doresc sănătate, fără sănătate nu faci nimic.”

Europa Liberă: Vă surprind pe stradă, nu vă este frică să ieșiți din casă?

– „Nu, deloc nu-mi este frică, fiindcă eu am picat într-o greutate foarte mare și n-am niciun ajutor de la nimeni, nimic, și umblu și eu, iaca, cu cerșitul, care-mi dă o pâine, care-mi dă de-o pâine, vreo doi-trei lei acolo.”

Europa Liberă: Ați auzit despre pandemia asta coronavirus?

– „Am auzit...”

Europa Liberă: Vă este frică?

– „Eu de această boală nu mă tem, că eu singur sunt bolnav și boală cu boală, pur și simplu, dacă ele îs diferite sunt dușmani, dar eu nu mă tem de boala asta, fiindcă eu știu că cândva totdeauna o să mor și boala asta care acum a apărut este păcatul oamenilor, fiindcă lumea este necredincioasă. Dar din partea invidiei, ce vreau să vă spun, invidia este o boală încă mai grea, asta-i cea mai grea boală de pe fața pământului, că în boala aceasta – invidia - sunt toate răutățile de pe fața pământului.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Să am acoperiș deasupra capului și să am unde mă hodini. Cum mi-a spus mie directorul de la casa de bătrâni de la Sculeni, a spus că „nemulțumitorului i se ia darul” și așa am și pățit, mi s-a luat darul, mi-a fost bine acolo.”

Europa Liberă: Și v-ați pomenit acum că sunteți omul străzii?

– „Da, acum eu îs omul străzii și dorm și eu prin podiezde (scări de bloc), pe la case, pe scară. Și am o bucată de carton și mi-l aștern acolo și dorm pe cartonul acela. Și-i mulțumesc la o nevastă că mi-a dat de așternut, mi-a mai dat acolo și de mâncare și bogdaproste, Dumnezeu să-i dea multă sănătate. Și matale multă sănătate, Dumnezeu să te întărească și să te miluiască! Dar, cum am spus, în boala asta - invidia - intră toate răutățile de pe fața pământului, începând cu băutura, fumatul, tâlhăria, minciuna și toate celelalte, asta-i cea mai grea boală de pe fața pământului - invidia.”

Europa Liberă: Dar virusul acesta, cum credeți, o să treacă virusul?

– „Virusul acesta o să treacă, el o să treacă, dar tot trebuie o bucată de timp și aici multă profilactică văd că fac prin oraș, spală străzile, fac dezinfecție, asta drumurile, dar sunt oameni bolnavi, iaca, cum eu, eu nu zic că-s om sănătos, că eu am uitat când m-am spălat ultima dată.”

Europa Liberă: Cine ar putea să vă ajute acum?

– „Da’ cine poate să mă ajute? Acum nu mă ajută nimeni, decât bunul și milostivul Dumnezeu și Sfântul Duh, care lucrează prin oamenii cei buni și milostivi.”

– „Eu privesc altfel lucrurile. Oameni buni, este un virus, trebuie să știm restricțiile care sunt și a respecta regulile de igienă...”

Stimați cetățeni, atenție! Anunț important: rămâneți acasă! Rugăm să fiți responsabili, împreună putem opri răspândirea infecției” - îndemn verbal la megafon.

Europa Liberă: Îndemnul acesta – stăm acasă, rămânem acasă prinde?

– „Prinde foarte bine, deoarece este o pandemie mondială, noi trebuie să respectăm un regim de carantină, noi trebuie să stăm acasă.”

Europa Liberă: Cât de des ieșiți din casă?

– „Săptămâna aceasta am ieșit de trei ori, pentru că a trebuit să merg la farmacie și a trebuit să merg după produse alimentare, dar respect, chiar de am studii medicale, stau cu dezinfectantul în buzunar, masca, distanța nu de un metru, dar aș spune de doi metri este necesară.”

Europa Liberă: Care sunt sursele care-l informează cel mai corect pe cetățean acum pe timp de pandemie?

– „Posturile TV, atunci când, să zicem, ascultăm comunicatele prim-ministrului, autorităților, ale ministrei sănătății, altă sursă ar fi ziarele, pentru că astăzi presa scrisă este o sursă credibilă.”

Europa Liberă: Dar este greu pentru cetățean să știe unde e adevăr, unde e manipulare, pentru că foarte multă informație apare în spațiul public?

– „Este foarte complicat, pentru că observăm că chiar oamenii care sunt mai informați, mai școliți și de la un timp deja se pierd în atâtea informații, contradictorii, uneori. Ce să mai vorbim, dacă președintele Dodon iese cu o informație și la câteva minute iese prim-ministrul care vorbește în contradictoriu, cu totul altceva?”

Europa Liberă: Cât e de ușor pentru cetățean astăzi să depășească această stare și pe ce ar trebui să pună accent, pe ce valori ar trebui să pună acum accentul?

– „O parte din cetățenii noștri, din păcate, încă nu au înțeles totuși gravitatea situației, o parte nu sunt responsabili, iar cei care sunt informați, cei responsabili probabil nu sunt foarte fericiți, este destul de complicat să depășești această situație, știind care este situația în alte părți, vorbim despre Italia, în primul rând, Spania și alte țări.”

Europa Liberă: În Republica Moldova aproape fiecare gospodărie are pe cineva din familie plecat peste hotare și autoritățile au vorbit despre diasporă și într-un fel cu temere că acei de peste hotare ar putea să aducă în Republica Moldova, să fie importat acest virus. Cum este înțeles acest mesaj care vine din partea guvernanților?

– „Este trist ceea ce se întâmplă și, mai ales, declarațiile președintelui Dodon, ale celorlalți. Lumea trebuie să vină acasă. Este altceva ca autoritățile ar trebui să se gândească cum să-i întâmpine. Avem atâtea tabere de odihnă, avem sanatorii... Poate ar trebui de organizat cumva ca acești oameni care vin să stea în carantină 14 zile, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, după care să meargă în localitățile lor, la familiile lor? S-ar putea, dacă ar fi dorință și voință politică, mai ales că acești oameni atunci când au plecat, nu au plecat de bine și timp de zeci de ani, iată, aproape 30 de ani, au trimis acasă bani și-au susținut familiile și, indirect, au susținut economia Republicii Moldova. Adică atâția ani, atâta ne-am mândrit, remitențe-remitențe, bugetul format din remitențe, ca acum să-i lăsăm într-o parte, mai că nu ne temem, nu cumva să vină peste noi, nu știu, se formează un fel de isterie, un fel de ură, în loc să fim mai uniți – declarațiile autorităților dezbină societatea încă mult mai mult și provoacă dezamăgire.”

* * *

Păreri despre pandemia COVID-19 adunate în municipiul Ungheni. Deja s-a trecut de un milion de persoane infectate cu noul coronavirus în lume și merită, cred, să ne întoarcem spre literatură, o altă sursă de înţelepciune datorită privirii nuanţate pe care scriitorii o aruncă asupra omului şi a contradicţiilor sale. L-am întrebat pe cunoscutul prozator, eseist, publicist şi traducător Vladimir Beşleagă, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova: Ce știu scriitorii despre epidemii?

Vladimir Beșleagă
Vladimir Beșleagă

Vladimir Beșleagă: „Dacă e să ne referim nu numai la 100 de ani, dar la 1.000 sau la 2.000 de ani, atunci găsim în literatură momente care vizează acest flagel, pornind tocmai de la Ovidiu. Și eu aș vrea să citesc din Ovidiu, cum un rege de atunci povestește cum i-au fost nimiciți supușii de molimă, zicea așa: „Pe al meu popor s-a abătut din mânia Iunonei cumplita ciumă. Atâta timp cât omenesc păru răul și nu știam de unde vine urgia, vătămarea, ne împotrivirăm prin leacuri știute, dar nenorocirea orice ajutor întrecea, biruindu-l”. Uite de aici vine acest flagel asupra oamenilor care îl atribuie divinității și îl atribuie pentru păcatele oamenilor. Și originea aceasta continuă și astăzi. Dumneata ai avut un dialog cu preotul de la Vărzărești, Sergiu Novac, care a spus că oamenii care sunt tari în credință nu se tem de flagel, pot să-l înfrunte, dar cei slabi și păcătoși – aceia sunt mai vulnerabili.”

Europa Liberă: Cum a schimbat ciuma cursul istoriei?

...lumea totdeauna aleargă după interese, după averi, după cariere

Vladimir Beșleagă: „Ciuma sau molimele, ele pot să schimbe, dar numai în parte sau numai ceva, pur și simplu să-i facă atenți pe oameni, să-i facă pregătiți, pentru că lumea totdeauna aleargă după interese, după averi, după cariere, după toate celea și nu se gândește că vine odată o nenorocire asupra lui și îl dărâmă complet. Dacă ne referim la operele care au apărut pe parcursul acelor 2.000 de ani și, iată acum, început de mileniul trei, se observă o caracteristică, că acest flagel, oricare ar fi el - fie ciumă, fie holeră, fie coronavirus - are două surse: că vine de la pedeapsa divinității, de la Dumnezeu, sau vine de la oameni, din natură. Apoi, uite, aici este explicația și particularitățile literaturii. Unii autori care au tratat această problemă au găsit explicația în divinitate, iar alții au găsit-o în natură, mai ales după ce a pornit perioada Renașterii și perioada Luminilor, toate lucrurile erau atribuite cauzelor și fenomenelor naturale, dar nu divinității, iar singurul care a procedat ca un cercetător, ca un savant și care a scris despre ciumă, este o carte a lui Daniel Defoe, marele autor al celebrului roman „Robinson Crusoe”, care ne-a încântat copilăria. El a făcut o cercetare documentară extraordinară pe bază de documente, mărturii și a scris acel „Jurnal din anul ciumei”, care a fost la 1665.”

Europa Liberă: Cineva spunea că cu 50 de ani înainte de coronavirus Eugen Ionescu a profețit dezastrul de acum.

Vladimir Beșleagă: „În opera lui Ionescu, „Rinocerii”, ține de un fel de molimă – rinocerita. Asta a fost inventată de el după cel de-al Doilea Război Mondial și a fost piesa lui care era un fel de alegorie, parabolă a psihozei nazismului și comunismului, adică făcea o paralelă între psihozele sociale și bolile endemice, asta era un fel de prezicere. Ionescu nu că a prezis, el a exprimat într-o formă alegorică, pentru că asta este simbolica și misiunea artei, nu vorbește direct prin teze, prin declarații, prin retorică, dar vorbește prin simboluri.”

Europa Liberă: Citez din ceea ce scria el: „Sub pretextul unei boli care bântuie printre noi - și toate pretextele sunt bune pentru conducătorii noștri - sub pretextul că ne feresc de boală, ne imobilizează, ne împiedică să acționăm. Cine are interes ca această boală să continue? Această moarte este politica, le facem jocul opresorilor noștri”.

Vladimir Beșleagă: „Valentina, ai atins un aspect foarte interesant. Se observă și astăzi și totdeauna că în perioadele de molimă, de pandemie politicul caută să exploateze și să folosească acest moment nu atât pentru a-l stopa, pentru a-l diminua, cât pentru a-și întări puterea, pentru a-și supune mai mult mulțimea, gloata și recurge la instaurări dictatoriale. Iată asta este ceea ce am auzit eu de la Uniunea Europeană, de la Bruxelles - chemare către țările Uniunii Europene să nu îngrădească drepturile omului sub pretextul că luptă contra pandemiei. Uite, asta este paralela între psihoză și manipulările politice și pandemie, când puterea sau stăpânirile, sau guvernările caută să folosească pentru a-și întări forța lor și dominația.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că drepturile fundamentale ar putea fi periclitate în lumea post-coronavirus?

Vladimir Beșleagă: „Se vede, chiar se face, se produce. Unde s-a mai văzut ca să scoată Dodon armata și tancurile în stradă ca să sperie lumea, unde s-a mai văzut ca Parlamentul Ungariei să-i acorde lui Viktor Orban drepturi de a conduce, de a guverna țara prin decrete? Astea sunt nu că încercări, dar sunt devieri evidente de a instaura dictatură, asta nu se face.”

Europa Liberă: Deci, autoritarismul ar fi și el un virus?

De ce virusul a lovit și a șocat Europa și pe urmă s-a propagat în America?

Vladimir Beșleagă: „Da, absolut, și ei sunt din aceeași zodie. Autoritarismul se instaurează prin frică, prin teroare cum și virusul, tot prin frică, prin teroare, prin spectrul morții. De aceea a și apărut în Evul Mediu acest termen celebru care este și astăzi cunoscut, care se numește dansul morții. De altfel, vreau să spun că noi avem o autoare care a pus sub coperta cărții ei, Claudia Partole, are o carte în titlul căreia figurează „Totentanz”, ceva cutremurător. Lucrurile astea sunt cunoscute de când lumea. Dna Valentina, poate că asta este ceva riscant și aberant, dar mie mi se năzare și mi se pare nu știu de ce că acest virus COVID-19 a pornit din China comunistă, din China comunistă unde a făcut el ce a făcut, pierderi, dar l-au stopat rapid și el a fost plantat și s-a răspândit în Europa, și s-a dus în America. E ceva care te pune pe gânduri. De ce virusul a lovit și a șocat Europa și pe urmă s-a propagat în America? De ce a avut de suferit Italia atât de puternic? De ce în Spania? De ce în America? Rusia este ocolită, dar și acolo se produce, pentru că sunt mulți chinezi pe acolo. În sfârșit este ceva care dă de gândit, pentru că, dacă chinezii au fost cei la care a apărut și au găsit modalități rapide de a izola și de a stopa ravagiile, iar europenii au fost găsiți nepregătiți, ce să mai vorbim despre Republica Moldova, unde crește numărul vertiginos, sărmanii medici, medicii, cei mai afectați sunt medicii... Cum spunea Daniel Defoe în cartea lui, că ciuma și bolile acestea contagioase sunt bolile care atacă, în primul rând, sărăcimea și mai multe pierderi și cazuri de contaminări sunt în țările sărace, nemaivorbind de biata Republică Moldova unde în fiecare 24 de ore crește numărul celor contagiați. Cazul că președintele Dodon cere 100 de mii sau nu știu ce teste din China nu este altceva care are ecou și implicații și politice...”

Europa Liberă: Oare ce romane vor apărea peste 10, 20, 50, 100 de ani despre pandemia COVID-19 din aceste timpuri?

Vladimir Beșleagă: „Nu știu dacă vor apărea, dar eu cred că, în genere, literatura actuală, aceasta a noastră care îi zicem și modernă, și postmodernistă nici nu se va gândi, nici nu se va apropia de acest flagel nici peste 50 de ani, nici peste 100 de ani. De ce? Pentru că o particularitate a acestei literaturi de astăzi este divertismentul, este amuzamentul, ea pedalează pe amuzamente, pe distracții, pe nu știu ce și nu-și pune problemele serioase, problemele fundamentale ale existenței și ale istoriei umane. Eu am îndoieli și nu cred că se vor apleca autorii noștri asupra acestui subiect, acestui flagel și acestei molime.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG