E publicată pe G4Media informația că numărul de infectări cu coronavirus este foarte mare în Republica Moldova: în ultimele 24 de ore, 600 de cazuri, adică un sfert din testele procesate. Școala a început, iar „autoritățile de la Chișinău au raportat că 125 de profesori sunt infectați cu noul tip de coronavirus, iar alte 250 de cadre didactice se află în izolare”. În Ministerul Afacerilor Interne sunt în prezent peste 150 de angajați infectați și 774 în total de la începutul pandemiei: patru au decedat. În capitala țării s-au înregistrat peste 40 % din cazurile depistate în întreaga țară.
Cazul Alexei Navalnîi este pe cale să producă o poziție concertată a statelor Uniunii Europene și a Statelor Unite, arată Cristian Câmpeanu pe blogurile Adevărul. Deocamdată, nu s-a trecut de nivelul declarațiilor de condamnare a încercării de asasinat asupra opozantului Aleksei Navalnîi, adversar vechi al lui Vladimir Putin, dar se discută deja de instituirea de sancțiuni. E de văzut, scrie Unteanu, dacă acestea vor fi dispuse de state separate sau la nivelul uni organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.
Turcia reprezintă și ea un focar de tensiune care poate antrena o bună parte din comunitatea internațională...
Pe acest subiect scrie Valentin Naumescu pe spotmedia.ro. Această situație era cumva inevitabilă, arată analistul, pentru că „Turcia încorporează în ADN-ul ei esenţele a două mari modele civilizaţionale, a căror tensiune internă nu va înceta niciodată”. După ce a solicitat și chiar a sperat să fie primită în Uniunea Europeană, începând din 2015-2016, relațiile Ankarei cu restul Europei s-au tot deteriorat. În vara lui 2016 a avut loc așa-zisa lovitură de stat împotriva lui Tayyp Regep Erdogan, președintele turc. Au fost considerați imediat vinovați suporterii din armată ai clericului Fetullah Güllen, refugiat în Statele Unite. Erdogan a găsit un moment foarte prielnic pentru „mimarea” (e ceea ce sugerează Naumescu) unui complot împotriva sa. „Îndrăzneala lui Erdoğan împotriva Vestului (constând în adoptarea unei constituții care îi conferă cam toată puterea în stat, ignorarea amenințărilor cu sancțiunile, amenințarea Greciei cu războiul etc) vine din convingerea lui solidă că UE şi NATO nu vor putea lua decizii ferme împotriva Turciei, pentru simplul motiv că mecanismul decizional şi de acţiune al Occidentului este defect şi blocat de neînţelegerile dintre Europa de Vest şi SUA”. Liderul de la Ankara se bazează mult pe Trump, că va opri orice represalii doresc să-i aplice Franța și Uniunea Europeană, dar dacă Trump nu va mai fi ales, lucrurile s-ar putea schimba.
Doi comentatori, Dan Tăpălagă (G4Media) Ioana Ene-Dogioiu (spotmedia.ro) remarcă și comentează conferința de presă suținută miercuri seara de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost asaltat de întrebări incomode, la care guvernul Ludovic Orban ar fi trebuit răspundă. Tăpălagă e de părere că președintele a acceptat să încaseze în locul guvernului liberal pentru că nu mai are de luptat pentru un nou mandat, dar și pentru că a ținut să concentreze mai multă putere de decizie în mâinile sale. Totuși, nu are cum să-și fi propus să devină ridicol negăsind răspuns convenabil la o întrebare sensibilă cum e aceea privind racolarea de pesediști în Partidul Național Liberal sau responsabilitatea ministrului transporturilor Lucian Bode în accidentul produs de mașina de serviciu, condusă de un șofer din SPP.
