O veste a venit zilele astea către mine şi m-a făcut să stau minute bune cu ochii în gol. Iată vestea: În cinci rezervații naturale – Pădurea Domnească, Plaiul Fagului, Codri, Hârbovăț și Prutul de Jos – va fi permisă vânătoarea a peste o sută de mistreți, vulpi și șacali. Apoi, peste o vreme, m-am lovit cu mîna peste frunte: Pădurea Domnească! Asta e sintagma care m-a făcut să cad pe gînduri şi să mă simt tulburat!
Mi-am amintit dintr-odată de vînătoarea cinovnicilor şi judecătorilor din Pădurea Domnească de acum 7 ani, vînătoare soldată cu moartea unui tînăr om de afaceri. S-a vorbit mult atunci despre impertinenţa cinovnicilor şi judecătorilor, un soi de castă privilegiată, s-a vorbit mult atunci despre faptul că moartea unui om ar trebui să ducă la nişte pedepse severe. Apoi, ca de obicei, s-a aşternut liniştea, toată lumea a uitat de acea vînătoare şi nu se mai ştie cine a fost pedepsit.
Iese că în Pădurea Domnească vînătorile se ţin lanţ, nu? Sunt curios să ştiu: cinovnicii şi judecătorii care au fost acum 7 ani martorii morţii lui Sorin Paciu mai merg la vînătoare? Nu au visuri urîte? Nu au cumva nişte remuşcări sau ezitări? Sau poate li se face milă de bietele animale?
De fapt, cine sunt oamenii care merg la vînătoare în Pădurea Domnească? Eu unul nu ştiu simpli muritori care să faca asta. Nu aş merge acolo chiar dacă mi s-ar da o armă şi mi s-ar plăti un onorariu gras. Cine sunt acei oameni care intră în Pădurea Domnească şi încep a împuşca mistreţii şi şacalii? Sunt aceiaşi cinovnici şi judecători? Frumoasă viaţă au aceşti concetăţeni! Sper că vînătorile astea îi ajută măcar să muncească mai serios spre binele patriei!
