Linkuri accesibilitate

Cei patru „D” ai noului ministru al economiei, Vadim Brânzan


Vadim Brânzan, noul ministru al economiei
Vadim Brânzan, noul ministru al economiei

Revenit la Chișinău cu o lungă experință americană, dar de mult timp implicat activ în viața politică din R. Moldova.

Noul ministru al economiei, Vadim Brânzan, aduce în guvernul Maiei Sandu peste 20 de ani de experiență profesională în Statele Unite, și o viziune despre dezvoltarea economiei R.Moldova, care pornește de la două premize: demonopolizare și „decospirarea” tranzacțiilor dubioase sau posibil dubioase. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu noul ministru al economiei:

Interviu cu noul ministru al economiei, Vadim Brânzan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:29 0:00
Link direct


Europa Liberă: Urmează să preluați un portofoliu destul de important – Ministerul Economiei. Ce vă propuneți să faceți, ajungând la cârma acestui minister?

Vadim Brânzan: „Economia se află într-o stare deplorabilă. Știm cu toții despre deficiențele structurale existente, cum ar fi monopolizarea, practic, a tuturor ramurilor economiei naționale; știm despre tranzacțiile dubioase care au avut loc pe parcursul multor ani, chiar înstrăinarea aeroportului, a diferitelor bănci, a altor active ale statului; știm despre corupția care există, practic, de sus până jos în economie. Ne aflăm într-o stare deplorabilă, mai jos deja cred că nu mai putem coborî și este o rușine atâția ani la rând să fim numiți cea mai săracă țară din Europa.”

Europa Liberă: Cum redresați situația și cum vedeți mai pe departe dezvoltarea economică a țării?

Vadim Brânzan: „Deci ce ne propunem, cum redresăm? Viziunea mea a fost expusă clar. Eu văd economia Republicii Moldova parte a economiei mondiale, economie modernă, bazată pe cunoștințe, construită astfel încât să utilizăm capacitatea capitalului intelectual pe care îl avem aici și poziția noastră geostrategică, aflându-ne la hotarul Uniunii Europene, fiind așa, un pod între Est și Vest. Deci, asta este viziunea pentru 10-20 de ani înainte. Însă cum ajungem noi acolo?”

Europa Liberă: Și mai ales cum clădiți relațiile și cu Estul, și cu Vestul, pentru că se insistă pe ideea că R. Moldova ar avea nevoie de ambele piețe?

Vadim Brânzan: „Evident. Noi suntem o țară mică și trebuie să beneficiem de faptul că ne aflăm între Est și Vest și ar trebui să ne învățăm să conlucrăm și să tranzacționăm pentru beneficiul nostru și beneficiul partenerilor noștri atât în Est, cât și în Vest.”

Europa Liberă: Dar economia a fost dominată mereu de politic?

Vadim Brânzan: „Economia a fost dominată, într-adevăr, de politic și din cauza asta avem ceea ce avem. Monopolizarea pe care am avut-o noi pe parcursul anilor în politică s-a transferat în monopolizarea diferitelor ramuri ale economiei naționale. Deci, cum văd eu lucrurile? Patru direcții principale de lucru, pe care le-aș numi patru D. Deci, prima este direcția de demonopolizare a diferitelor ramuri ale economiei naționale. Și iarăși trebuie să fim atenți aici cum lucrăm și ce facem, astfel încât să fim echilibrați în ceea ce facem, însă oricum ceea ce se întâmplă la momentul actual nu este normal, când avem, de exemplu, cel mai mare „Metalferos” sau avem, practic, un singur exportator de cereale care domină întreaga piață, astfel transformându-i pe agricultori într-un fel de țăran-sclavi, să spunem așa. Deci, acesta e primul D – demonopolizarea. Al doilea D este deconspirarea tranzacțiilor dubioase și a acelor tranzacții care au avut loc pe parcursul anilor care par a fi dubioase – hotelul Codru, Banca de Economii, aeroportul și lista crește. Nu sunt sigur că putem redresa tranzacțiile respective, însă oricum trebuie să încercăm să vedem dacă statul poate să recupereze ceva din frauda care probabil că a fost comisă, dar iarăși trebuie să investigăm cinstit, corect, deschis toate aceste lucruri. Deci asta este al doilea D, a doua direcție. Trei D este direcția de dezvoltare propriu-zisă. Aici noi trebuie să vedem care este avantajul nostru competitiv pe piața internațională și, precum am spus, capitalul uman pe care îl avem și, evident, agricultura pe care noi trebuie să o dezvoltăm și să o transformăm într-o agricultură intensivă, nu una extinsă. Și asta iarăși se bazează pe economia de cunoștințe, pe tehnologii noi, pe transferul de tehnologii noi etc., etc. Al doilea domeniu – capitalul uman, deci oamenii care îi avem aici, care știu să vorbească multe limbi, aflându-ne la hotarul ăsta near shore, cum se numește în Europa, putem să transferăm încoace, de exemplu, toată infrastructura care acum se află în India, în China, care deservește companiile mari europene s-o transferăm în Europa și europenilor le-ar fi mai convenabil că nu trebuie să zboare 8 ore, de exemplu, pentru a monitoriza ce se întâmplă în oficiile lor de outsourcing din India și suntem aici la poalele lor, aceeași cultură etc., etc.

Și asta iarăși trebuie de făcut investiții în infrastructură, în învățământ, în dezvoltarea capitalului uman, transferul de tehnologii atât informaționale, cât și tehnologii manageriale. Acestea-s trei și al patrulea D îl ținem rezervat pentru alte idei care au să apară atunci când preluăm, sper, în mod civilizat, puterea. Și știu că majoritatea absolută a celor care lucrează în cadrul Ministerului de Economie și diferitelor departamente subordonate ministerului sunt profesioniști, oameni care doresc bine țării lor și mizez foarte mult pe suportul lor.”

Europa Liberă: Lui Vadim Brânzan, venit din Occident, îi va fi foarte ușor să aibă un dialog pe picior de egalitate cu partenerii din Vest. Revin la relația pe care trebuie s-o aibă R. Moldova cu Estul și, mai cu seamă, cu Federația Rusă, de acolo de unde se importă resursele energetice. Știți că se vorbește de mult timp despre darea în exploatare a gazoductului Iași-Chișinău, așa și bate pasul pe loc interconectarea energetică cu România...

Vadim Brânzan: „Păi, vedeți, se vorbește și se tot vorbește. Se bate pasul pe loc, deoarece, probabil, există unele interese. Și asta ține de primul D

Știm că există tot felul de offshore-uri , prin care circulă mijloacele financiare

prima direcție ce ține de demonopolizarea și al doilea D – de tranzacții dubioase în sfera, de exemplu, energetică. Știm că există tot felul de offshore-uri , prin care circulă mijloacele financiare, care nu au niciun fel de scop economic în afară de a scoate o anumită supravaloare din buzunarele oamenilor în favoarea anumitor indivizi. Evident că aceste persoane nu au nevoie de diversificarea surselor de energie electrică. Ei au tranzacția lor, și-au creat schema lor, care lucrează și în fiecare zi, în fiecare lună câțiva lei din buzunarul omului pleacă în buzunarul lor și nu-i nicio problemă. Deci, nu era interes politic.”

Europa Liberă: Cum discutați cu partenerii ruși?

Vadim Brânzan: „Poziția mea e că la masa de negocieri trebuie să vedem poziția de forță, nu din poziția slabă. Noi tot timpul mergem la masa de negocieri aflându-ne în poziția slabă. Ne ducem să discutăm, de exemplu, cu Federația Rusă despre gaz, iar ei sunt unicii furnizori de gaz. Evident că ei au să ne spună cum s-ar spune în limba rusă: «не нравится цена, походите по рынку и узнайте» (dacă nu vă place prețul, mai căutați), adică informați-vă pe piață. Deci trebuie să avem o sursă alternativă, când avem o sursă alternativă, atunci putem negocia și cu unii, și cu alții. Eu nu spun că trebuie să abandonăm o sursă pentru alta. Nu! Trebuie să diversificăm sursele. Pentru asta trebuie interes politic, pentru asta trebuie și curaj, aceste scheme vechi trebuie nimicite, lichidate, oamenii responsabili pentru toate delapidările trebuie trași la răspundere, dar important este ca să fie dorința asta la nivel de prim-ministru și mai jos, care există, de a epura sistemul, de a curăța sistemul de aceste lucruri murdare, tranzacții dubioase și de a crea un sistem transparent care ar funcționa în baza economiei de piață.

Deci, diversificarea surselor energetice, atât gaz, cât și electricitate și demonopolizarea. Un alt D, altă direcție ar fi deetatizarea, cum ar fi privatizarea nu cea care a avut loc până acum când se făceau tot felul de mișmașuri prin diferite scheme, de exemplu, cu aeroportul. Cum au „invitat” ei alți parteneri – le-au trimis câte un fax care n-a ajuns până la destinatar și, chipurile, investitorii potențiali nu au reușit să depună cererea la timp. Adică, vă dați seama, pentru a participa la concurs, se inventează tot felul de motive copilărești, ca să mă exprim așa, care se sparg la prima critică. Deci, într-un proces absolut transparent, cu zero toleranță pentru corupție și când spun asta am în vedere nu doar corupție deschisă, dar tot felul de corupție, nu neapărat să vină cineva să aducă plicul sau geanta cu bani la ușă, orice felul de favoruri, zero toleranță pentru corupție, transparență totală de la începutul până la sfârșitul procesului și, da, în procesul de deetatizare trebuie să fim atenți ca întâmplător când deetatizăm sau, să spunem așa, privatizăm ceva să nu creăm iarăși vreun monopol. Trebuie să facem așa ca să se respecte interesele tuturor participanților pe piața respectivă.”

Europa Liberă: Așteptările cele mai mari ale cetățenilor sunt bunăstarea și, în primul rând, majorarea pensiilor, salariilor, iar pe de altă parte, se zice că haznaua statului ar fi săracă. În cât timp credeți că ar fi posibil ca aceste majorări să fie făcute și sesizabile pentru cetățeanul R. Moldova?

Vadim Brânzan: „Întrebarea este foarte bună și există două răspunsuri – răspunsul simplu și răspunsul puțin mai complex. Eu vreau să dau un răspuns puțin mai complex, vreau să spun că pensiile și salariile depind de nivelul defalcărilor la buget, deci câți bani statul poate să colecteze ca să plătească pensii și alte beneficii depinde de volumul tranzacțiilor în economie, de activitatea economică, cu alte cvinte, de impozitele pe care statul le colectează, deci astea-s impozite, tarife, accize, îs mai multe impozite... Deci cu cât e mai activă economia, cu atât statul poate să colecteze bani ca să plătească pensii și salarii. Ca economia să fie mai activă, ca antreprenorul să poată plăti un salariu mai mare, productivitatea muncii trebuie să crească radical. Noi avem una din cele mai joase

Pentru ca salariile să crească trebuie de mărit productivitatea muncii, iar pentru asta trebuie de făcut investiții capitale

productivități a muncii din lume. Și atunci, evident că dacă într-o unitate de timp lucrătorul nostru produce, de exemplu, o valoare de 3 mii de dolari pe an, pe când un lucrător american produce o valoare de 50 de mii de dolari pe an, vă dați seama că nici salariile noastre nu pot să fie comparabile, dar pentru ca salariile să crească trebuie de mărit productivitatea muncii, iar pentru asta trebuie de făcut investiții capitale în active care să înceapă a lucra. Și iarăși se reduce totul la corupție, iarăși se reduce la legislație. Pentru ca să vină capital, ca investitorul să vină să investească în economia R. Moldova, pentru asta trebuie să fie: a) stabilitate politică; b) stabilitate macroeconomică și fiscală, să se știe care sunt regulile jocului și că ele nu se schimbă peste noapte și, dacă îl lași pe antreprenor în pace, el singur se dezvoltă. Deci, ca să răspund așa, mai pe scurt: primul pas pe care trebuie să-l facem – să deschidem finanțarea macrofinanciară care venea din Occident. De ce ea ne trebuie? Pentru ca să trecem perioada asta de tranziție, noi avem nevoie de ceva timp, că este birocrație, este legislația în vigoare care trebuie respectată și ea poate să dureze jumătate de an, poate să dureze un an, un an și jumătate. Pentru a finanța aceste reforme, o să avem nevoie de suportul macrofinanciar din partea partenerilor, al Uniunii Europene și Statelor Unite.”

Europa Liberă: Dar suportul acesta vine dacă se îndeplinesc anumite condiții care tot sunt așteptate de ani buni de la R. Moldova?

Vadim Brânzan: „Exact. La momentul actual, acest suport este suspendat, partenerii noștri europeni și americani spun că „nu vă mai finanțăm, fiindcă banii pe care îi aducem încolo voi îi furați de la noi. Ați furat un miliard de dolari, practic, din banii contribuabililor europeni și americani. Noi mai mult nu vă mai dăm bani”, vorbind așa pe înțelesul tuturor. ”

Europa Liberă: Și acum ei vor mai deschide porțile pentru ca acești bani să ajungă în R. Moldova?

Vadim Brânzan: „Au să deschidă doar atunci când au să vadă un Guvern onest, cinstit, format din profesioniști care au venit aici nu ca să-și umple buzunarele, dar au venit ca să producă o valoare mare pentru economia țării, oameni cu care ei ar putea să lucreze, oameni pe care ei îi cunosc. Și dacă ne uităm la Guvernul dnei prim-ministru Maia Sandu, o să vedem că ei absolut toți sunt profesioniști, au studii foarte bune, au experiență de muncă foarte bogată peste hotare și în R. Moldova. Este un Guvern cum n-a mai fost până acum în istoria modernă a R. Moldova și eu cred că noi vom fi în stare foarte repede să deschidem macrofinanțarea din partea partenerilor noștri europeni ca să putem mai departe să acoperim toate cheltuielile legate

Rubiconul a fost trecut, calea întoarsă nu este nici pentru noi, nici pentru ei.

de pensii și de alte beneficii. Asta se va întâmpla atunci când noi în mod pașnic și civilizat vom prelua puterea de la actualii guvernanți, care, din păcate, încă n-au înțeles că trenul lor a plecat și cel mai bine pentru ei acum este să-și găsească o modalitate de a pleca sau în opoziție sau dacă vor să plece peste hotare, să plece peste hotare, însă trenul lor a plecat, Rubiconul a fost trecut, calea întoarsă nu este nici pentru noi, nici pentru ei. Asta ei trebuie să înțeleagă foarte bine și deoarece suntem o țară europeană, Guvernul Filip și conducerea Partidului Democrat, nu tot partidul, pentru că și în partidul acela sunt oameni normali, dar conducerea lor trebuie să înțeleagă că trenul lor a plecat și în mod civilizat să predea puterea Guvernului Sandu.”

Europa Liberă: Cât de hotărât ați fost atunci când vi s-a propus acest portofoliu de ministru al Economiei, ținând cont că această guvernare este reprezentată de pro-europenii Blocului ACUM și socialiștii pro-ruși?

Vadim Brânzan: „Când mi-a venit această propunere, eu am acceptat-o cu mare drag și sunt recunoscător dnei prim-ministru pentru încrederea acordată. Referitor la Guvern, păi, ce să faci, e Guvern de coaliție, nu? O parte din cetățenii R. Moldova au votat pentru Partidul Socialiștilor, o parte au votat pentru Blocul ACUM, nu-i coaliție, este o înțelegere temporară, să spunem așa, însă acest Guvern este un Guvern legitim, care a fost învestit în conformitate cu prevederile Constituției R. Moldova. Guvernul Sandu este un Guvern legitim, recunoscut pe plan internațional. Acest Guvern reprezintă majoritatea cetățenilor R. Moldova, acest Guvern este format, cel puțin din partea Blocului ACUM, din oameni profesioniști, onești și sunt sigur că și colegii noștri de la Partidul Socialiștilor sunt oameni cu spirit bun și cu intenții bune pentru țară și sunt sigur că noi vom putea lucra împreună.”

Europa Liberă: Sunteți conștient că mandatul acestei guvernări, al Guvernului Maia Sandu poate fi foarte scurt?

Vadim Brânzan: „Eu îmi doresc ca actualul Guvern să aibă o viață cât mai lung posibilă pentru ca să demarăm reformele, pentru ca să deschidem finanțarea externă și pentru ca să creăm temelia unei economii de piață și a unui sistem în general care n-ar mai permite niciodată nimănui să captureze instituțiile statului nici acum, nici în viitorul apropiat și nici în viitorul îndepărtat.”

XS
SM
MD
LG