Linkuri accesibilitate

Cetățenii au nevoie de autorități puternice, nu de minciuni împachetate în staniol (Dan Tăpălagă/G4Media)


Presa România generic
Presa România generic

COVID-19. Se folosește deja mai mult numele de cod al bolii și mai puțin cel al cauzei ei, care este noul coronavirus.

Revista presei românești, 19 martie 2020
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:20 0:00



Dan Tăpălagă reproșează guvernului, într-un text publicat pe G4Media, insistența cu care spune că numărul mic de infectări înregistrat în România se datorează măsurilor luate de autorități. Nu e așa. Comentatorul constată că „Țările care raportează mii sau zeci de mii de cazuri au realizat zeci de mii de teste”, în timp ce România a făcut de abia vreo patru mii și ceva. Există, desigur, motive obiective - numărul insuficient de specialiști în primul rând, dar, spune Tăpălagă, „cetățenii au nevoie în aceste vremuri grele de autorități puternice și credibile, nu de minciuni frumos împachetate în staniol”.

Cum să facem ca după eradicarea virusului să începem să trăim altfel

În Dilema Veche, Matei Vișniec observă ce iute s-a oprit, din pricina unui virus, mașinăria ce părea imposibil de temperat în accelerando-ul ei infernal, adică lumea așa cum există ea azi, cu tot cu globalizare. Și, mai spune Vișniec, „Dacă tot a reuşit epidemia de COVID-19 să pună în carantină principalele puteri economice ale lumii, acest timp ar merita investit cu folos. Există deja numeroase apeluri în acest sens. Ele sună cam aşa: să ne gândim în aceste zile şi în aceste săptămâni cum să facem ca după eradicarea virusului să începem să trăim altfel”. Deja președintele Franței a ținut un discurs în care se vede că a renunțat cu totul la viziunea sa economică bazată pe globalizare : fie și faptul că 80-85% din substanțele folosite în industria farmaceutică provin din China a fost un motiv suficient pentru o asemenea reflecție. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a deblocat o sumă colosală pnetru sprijinirea economiei țării, ca atare a renunțat cu totul la exigența deficitului zero. „În Europa, mai scrie Vișniec, timp de multe decenii conceptul de naţiune a fost supus tuturor criticilor şi considerat uneori sursa tuturor dezastrelor. Acum, însă, acest termen îşi recapătă brusc titlul de nobleţe. În faţa expansiunii virusului, naţiunea şi-a redobîndit calitatea de spaţiu protector. Oamenii s-au repliat în apartamentele lor şi în spatele unor frontiere reactivate, dar nu oricum, ci motivaţi de un elan de solidaritate pe care numai ideea de familie şi de naţiune îl pot insufla. (…) În momente dificile, cum este cazul acum, frontiera, suveranitatea şi naţiunea formează un trio benefic”.

...un inventar al lucrurilor deja pierdute

Tot în Dilema Veche, Teodor Tiță face un inventar al lucrurilor deja pierdute odată cu această criză: empatia (vezi ura față de diasporeni), instinctele democratice (brusc, toată lumea visează la măsuri în forță!), simțul ridicolului (odată cu teoriile abracadabrante care circulă). S-a pierdut încrederea în autorități și apetitul pentru planuri pe termen lung, dar și „snobismul doctrinar” – ceea ce e mai degrabă bine.

Liviu Avram scrie pe blogurile Adevărul și face dreptate celor din diaspora, reamintind că, în România, nu ei au adus coronavirusul, ci „un superb exemplar de român rămas în ţară – şi rămas tocmai pentru că el n-avea niciun motiv să emigreze în Occident: fost miliţian, fost poliţist, beneficiar de pensie specială, apoi angajat la stat, la Primăria Sectorului 4. O treime dintre cei declaraţi infectaţi la această oră i se datorează – un record care mă îndoiesc că va fi egalat prea curând”.

XS
SM
MD
LG