Problemele din coaliția de guvernare de la București se înmulțesc și se acutizează. Editorialistul revistei 22, Andrei Cornea, constată cu amărăciune că „coaliția de centru-dreapta nu reușește nici să învețe din trecut, nici să fie la înălțimea sarcinilor prezentului – ce-i drept, enorme”. Partidele aliate la guvernare acționează în continuare pe liniile de fisură preexistente, mai și săpând la ele.
După episodul evacuării în timpul nopții a pacienților ortopedici de la Spitalul Foișor, pentru a face loc cazurilor grave de COVID-19, în vizorul tuturor criticilor se află ministrul sănătății Vlad Voiculescu. Dan Tăpălagă explică pe G4Media de ce e și nedrept, și absurd să fie făcut el țap ispășitor : când a început pandemia, doctorul Vasile Rafila propunea ca toate spitalele să treacă în subordinea ministerului, ca să poată fi coordonate măsurile. În Parlament însă majoritatea dominată de PSD le-a lăsat acolo unde erau, adică în subordinea autorităților locale. Spitalul Foișor e așadar în subordinea primarului general al capitalei, Nicușor Dan. Nu ministrul, ci primarul general avea puterea să-i impună managerului „feudal” de la Foișor să se supună măsurilor de evacuare, anunțate cu trei săptămâni înainte.
Sunt capitole la care dl Voiculescu pare să nu exceleze
În editorialul la care ne-am referit la început, Cornea îl apără și el pe Vlad Voiculescu, ținând seama de circumstanțe : „Omul (căruia i se cere insistent demisia) nu e nici un geniu, nici un idiot. Ce-i drept, în situația sanitară grea în care suntem, era necesar un foarte bun administrator și cineva cu capacitate de a coopera. Sunt capitole la care dl Voiculescu pare să nu exceleze”. În orice caz, alții sunt cei care trebuiau să „iasă la înaintare” în criza pandemică : nici Voiculescu, nici Raed Arafat, nici medicul militar Valeriu Gheorghița ci, consideră Andrei Cornea, președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu. Și nu doar în situația de la Foișor, ci mai ales legat de campania de vaccinare. In Franța, în Germania, șefii de stat și de guvern au comunicat deciziile cele mai spinoase. În România e pe dos, drept care „premierul nu-i deloc calificat să vorbească despre onoare, așteptând vreo demisie”.
Tot în 22, Andreea Pora e îngrijorată că PNL devine tot mai mult frâna oricărei încercări de reformă, în ciuda a tot ce a promis în programul de guvernare. Pora se ocupă mai ales de cazul ministrului liberal al justiției, Stelian Ion, care a înaintat legile justiției în forma reformistă, ceea ce i-a deranjat pe șefii de partid. Mărul discordiei : prevederea care stabilește cine are controlul informațiilor din dosare. Stelian Ion vede trecută poliția judiciară la parchete, cum ar fi normal, liberalii cei mari se opun.
Și Cristian Câmpeanu observă în 22 cum se tricotează în coaliție piedici puse reformei. El urmărește cazul conducerilor de la TVR și SRR. Actualii președinți-directori generali vor fi destituiți curând. Expert Forum, societatea civilă deci, a propus ca cele două funcții să se despartă, iar directorul general să fie angajat prin concurs, cu proiect detaliat. Coaliția a preluat ideea separării, dar a făcut uitat concursul. Așa că, scrie Câmpeanu „în loc de două funcții numite politic, vom avea patru – două la TVR și două la Radio România”. Iar ceea ce va urma ar putea fi chiar mai rău decât ce este acum la aceste două instituții-cheie ale statului român.
