Linkuri accesibilitate

Ştiri

Comisia Europeană: PIB-ul UE s-ar putea contracta din cauza pandemiei Covid-19

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrowski

Comisia Europeană estimează că produsul intern brut al economiei UE s-ar putea contracta în 2020 din cauza pandemiei Covid-19, a spus vineri un oficial de rang înalt de la Bruxelles, citat de DPA. „E foarte probabil... ca creșterea în zona euro și în UE în general să scadă sub zero anul acesta, poate chiar mult sub zero”, a declarat vicepreședintele CE Valdis Dombrowski, insistând însă că deocamdată nu sunt disponibile date pentru o prognoză oficială. Dombrowski a mai spus că executivul UE ar putea activa o clauză specială care ar suspenda regulile fiscale obișnuite pentru țările membre în cazul unei căderi economice severe. Activarea clauzei ar trebui aprobată de liderii UE, a mai precizat Dombrowski.

Vezi ultimele știri ale zilei

Primarul Chișinăului a amenințat un vlogger care l-a ironizat pentru călătoriile în străinătate

Primarul Chișinăului, Ion Ceban

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, se confruntă cu noi critici după ce l-a amenințat cu violența fizică pe vloggerul Andrei Bolocan, autorul emisiunii satirice Lumina. Potrivit unei conversații publicate de vlogger, Ceban i-a scris că o „să-i socotească toți dinții”, după ce Bolocan a ironizat călătoriile primarului la Moscova și în Egipt și angajarea soției acestuia la trustul de presă al unui lider socialist. Într-o postare publică pe Facebook, primarul a folosit cuvinte insultătoare la adresa lui Bolocan și i-a cerut să nu-i „atace familia”. În ediția din 20 ianuarie a unei emisiuni online, Bolocan a arătat că Ceban a plecat de sărbători la Moscova împreună cu alți politicieni socialiști iar apoi a mers în vacanță în Egipt, deși îi îndemnase pe ceilalți locuitori ai capitalei să rămână de sărbători în cercul restrâns al familiei pentru a nu răspândi infecția de coronavirus. Vloggerul a mai inclus imagini în care Ceban recunoaște că soția sa lucrează pentru trustul mediatic al lui Corneliu Furculiță, liderului fracțiunii parlamentare a socialiștilor.

Kremlinul acuză Statele Unite de amestec în afacerile interne ale Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

Kremlinul a acuzat Statele Unite de amestec în afacerile interne ale Rusiei după ce oficiali americani au criticat reprimarea violentă a protestelor de sâmbătă la care zeci de mii de ruși au cerut în stradă eliberarea din detenție a liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Declarațiile au fost făcute duminică de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce și ministerul rus de externe acuzase ambasada americană la Moscova de contribuție la instigarea protestelor. Înainte de demonstrații, ambasada a publicat posibilele locații ale acestora pentru a avertiza cetățenii americani în legătură cu riscurile din acele zone. Poliția rusă a intervenit în forță împotriva manifestanților în zeci de orașe, estimându-se că au fost reținuți aproape 3 500 de oameni. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a condamnat intervenția brutală a poliției, a cerut autorităților ruse eliberarea lui Navalnîi și „investigarea credibilă a otrăvirii sale”. Și alte guverne occidentale au criticat reprimarea protestelor ruse, Franța oferind sprijin protestatarilor și făcând apel la noi sancțiuni europene împotriva Moscovei. Miniștrii europeni de externe vor lua în discuție următorii pași față de Rusia în cadrul unei reuniuni care va avea loc luni, 25 ianuarie. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august.

Mii de protestatari care cereau eliberarea lui Navalnîi au fost reținuți de poliție în Rusia

Mii de oameni au fost reținuți de poliție în Rusia, sâmbătă, în timpul celor mai mari proteste din ultimii ani, la care rușii au ieșit în stradă pe ger pentru a cere eliberarea liderului opoziției, Alexei Navalnîi.

Proteste pro-Navalnîi în orientul îndepărtat din Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Protestele au cuprins zeci de orașe de pe toate cele 11 fusuri orare ale Rusiei. Imagini de la Vladivostok până la Moscova înfățișează scene violente în care poliția bate protestatarii în încercarea de a dispersa mulțimea. Într-un bilanț dat publicității duminică, organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, a spus că au fost reținuți aproape 3 300 de protestatari, inclusiv soția lui Navalnîi, Iulia, și activiști ai Fundației Anticorupție condusă de opozant. Un critic proeminent al Kremlinului, Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie la revenirea din Germania, unde s-a tratat în urma atacului cu gaz Noviciok asupra sa, din luna august. Recurgerea la violență împotriva protestatarilor a fost condamnată de Statele Unite și Uniunea Europeană. Ministerul rus de externe a acuzat Washington-ul de contribuție la instigarea protestelor.

Klaus Iohannis a omagiat memoria „unioniștilor generației pașoptiste”

Președintele român Klaus Iohannis a omagiat memoria „unioniștilor generației pașoptiste” cu ocazia marcării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, pe 24 ianuarie 1859, spunând că aceștia au realizat „primul pas important în făurirea României moderne”. „Mica unire” a avut loc prin dubla alegere lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859). Iohannis a spus într-un mesaj că „a fost un eveniment gândit cu iscusință” de „români devotați și prieteni străini”, care au „înfruntat forțele potrivnice” într-un climat european complicat. „Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României”, se spune în mesajul președintelui român.

China: Măsuri pentru izolarea unor focare de COVID-19 din nordul țării

China a anunțat luarea de măsuri pentru izolarea unor focare noi ale infecției de COVID-19 apărute în nordul țării, iar țări ca Brazilia și Norvegia au înăsprit restricțiile pentru a combate răspândirea unor versiuni noi ale coronavirusului. În orașul chinez Nangong din provincia Hebei a fost deschis un nou centru cu 2 600 de locuri pentru bolnavii de COVID-19, a relatat agenția oficială Xinhua, în timp ce zone vaste ale provinciei care se învecinează cu capitala Beijing se află deja în carantină. Măsuri restrictive au fost introduse în Brazilia unde a fost descoperită o tulpină nouă a coronavirusului. În Noua Zeelandă, a fost confirmat primul caz de infectare în peste două luni, fiind infectată o femeie revenită din Europa, iar autoritățile cred că ea are versiunea mutantă a coronavirusului descoperită inițial în Marea Britanie. Această versiune care se transmite mai ușor a dus deja la o explozie a cazurilor de infectare și a deceselor în Marea Britanie.

Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au discutat telefonic despre relațiile bilaterale

Președintele SUA, Joe Biden, în Biroul Oval

Noul președinte american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au purtat o convorbire telefonică, sâmbătă, promițând să aprofundeze relația bilaterală și să coopereze în vederea combaterii încălzirii climei. A fost prima lor convorbire de la învestirea lui Biden, pe 20 ianuarie. Într-un comunicat britanic se spune că cei doi lideri au abordat un potențial acord de comerț liber între țările lor. Marea Britanie și-a recăpătat luna aceasta controlul asupra politicii comerciale după încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, care a urmat ieșirii din Uniunea Europeană. Încheierea unui acord de comerț liber între Marea Britanie și Statele Unite este pentru Johnson mult mai importantă decât pentru Biden. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus că administrația Biden nu are vreun calendar pentru încheierea unei asemenea înțelegeri. Deși a fost un aliat al precedentului președinte american, Johnson a lăudat în discuția cu Biden anularea rapidă de către acesta a unor politici controversate ale lui Donald Trump.

Statele Unite au cerut Chinei să înceteze presiunile asupra Taiwanului

Statele Unite au cerut Chinei să înceteze presiunile asupra Taiwanului, după ce autoritățile taiwaneze au spus că avioane militare chineze au survolat zona sudică a spațiului aerian al țării insulare. Washington-ul cere Beijing-ului „să sisteze presiunile militare, diplomatice și economice” și să se angajeze „într-un dialog substanțial cu reprezentanții aleși democratic ai Taiwanului”, a spus sâmbătă un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Opt bombardiere chineze și patru avioane de vânătoare au pătruns pe 23 ianuarie în zona defensivă a Taiwanului, care a emis avertismente și și-a activat sistemele de rachete pentru monitorizarea incursiunii, a spus ministerul apărării de la Taipei. În ultimele luni, China a survolat aproape zilnic apele care despart Taiwan-ul de insulele Pratas controlate de Taiwan în Marea Chinei de Sud. Dar survolul de pe 23 ianuarie a fost cel mai masiv. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de tentativele Chinei de a-și intimida vecinii și că vor continua să „asiste Taiwanul în menținerea unei capacități de autoapărare suficiente”.

R. Moldova: 635 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 15 decese printre bolnavi

635 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, sâmbătă. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 15 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155 937, iar cel al deceselor – la 3 347.

Poliția rusă a reținut peste 1 300 de protestatari la amplele demonstrații din Rusia

Poliția rusă a reținut sâmbătă peste 1 300 de protestatari la amplele demonstrații din Rusia, unde zeci de mii de oameni au înfruntat gerul și au ieșit în stradă în zeci de orașe pentru a cere eliberarea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi. Estimarea numărului reținerilor a fost făcută de organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info. Reuters estimează că cel puțin 40 de mii de oameni au protestat la Moscova. Potrivit AFP, în capitala rusă au avut loc ciocniri violente între poliție și protestatari. Printre persoanele reținute se numără soția lui Navalnîi, Iulia. „Scuzați calitatea proastă, în duba poliției este lumină puțină”, a scris Iulia Navalnaia în comentariul care însoțește un selfie postat de ea pe Instagram. Un critic proeminent al Kremlinului, politicianul de 44 de ani a fost întemnițat pe 17 ianuarie la revenirea sa din Germania, unde s-a tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Navalnîi s-a întors în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă. Opozantul crede că liderul rus Vladimir Putin a cerut să fie asasinat. Kremlinul a respins implicarea în incidentul din august.

S-a stabilit ce criterii trebuie să îndeplinească membrii numiți de președinte în CSS

Președinta Maia Sandu a stabilit prin decret condițiile pe care trebuie să le întrunească membrii numiți de șeful statului în Consiliul Suprem de Securitate, un instrument de bază prin care președintele poate analiza activitatea guvernului și altor stricturi în domeniul securității naționale. Potrivit decretului publicat sâmbătă în Monitorul Oficial, aceste persoane trebuie să dețină cetățenia R. Moldova, să cunoască limba română, să nu aibă antecedente penale nestinse și să se bucure de o reputație ireproșabilă. Odată numite, ele vor putea primi acces la secretul de stat, se mai spune în decret. Consiliul mai are și membri din oficiu, ca președintele parlamentului, primul ministru, directorul Serviciului de Informații și Securitate sau procurorul general.

Învestită în funcție cu aproape o lună în urmă, președinta Sandu a spus că una din principalele amenințări la adresa securității naționale a R. Moldova este corupția. Ea a moștenit însă un Consiliu Suprem de Securitate ai cărui membri din oficiu i-au fost în majoritatea cazurilor rivali.

În Rusia, poliția a intervenit în forță împotriva protestatarilor care cer eliberarea lui Alexei Navalnîi

În Rusia, poliția a intervenit sâmbătă împotriva miilor de protestatari care au ieșit în stradă în zeci de orașe pe un ger crâncen pentru a cere eliberarea lui Aleksei Navalnîi, opozantul arestat luni, care riscă ani de detenție. Se relatează despre sute de persoane reținute și altercații. Organizația neguvernamentală pentru monitorizarea protestelor, OVD-Info, spune că au fost reținute cel puțin 60 de persoane la Moscova și peste 50 în Sankt Petersburg, în timp ce numărul celor reținuți în orașele din estul Rusiei s-ar apropia de 300. În orașul siberian Iakutsk, sute de oameni au ieșit la protest pe un ger de – 50 de grade Celsius.

La protestul din capitala rusă a fost reținută și Liubov Sobol, jurista Fundației Anticorupție a lui Navalnîi.

„Kremlinul a avut un atac de panică și ordonă reținerea tuturor”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:55 0:00

În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au avertizat că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. El crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Declararea ca neconstituțională a legii privind statutul limbii ruse criticată la Moscova

Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt la Ministerul rus de Externe

Ministerul rus de externe a criticat aspru decizia Curții Constituționale de la Chișinău de a declara neconstituțională recent adoptata lege privind statutul limbii ruse. Purtătoarea de cuvânt, Maria Zaharova, a spus vineri la Moscova că de acest statut depind „stabilitatea socială a Republicii Moldova și rezolvarea diferendului transnistrean”. Zaharova a mai spus că decizia instanței moldovene ar contrazice promisiuni electorale ale noii președinte, Maia Sandu, despre faptul că va face tot ce-i stă în puteri pentru a asigura drepturile lingvistice ale minorităților etnice. „La o lună de la învestirea ei, aceste promisiuni au fost încălcate”, a spus Zaharova, sugerând că șefa statului moldovean ar avea vreun cuvânt de spus în deciziile Curții Constituționale. Vineri, ministerul moldovean de externe a condamnat critici asemănătoare lansate de ambasada rusă la Chișinău, spunând că pot fi „calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”. Reacția Moscovei urmează unei poziții similare exprimate de fostul președinte moldovean Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a amenințat cu proteste în fața președinției de la Chișinău. Președinta Maia Sandu nu a comentat decizia Curții Constituționale sau criticile Moscovei și ale socialiștilor.

În Rusia au loc manifestații pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi

În zeci de orașe ale Rusiei, au loc sâmbătă demonstrații ale suporterilor lui Aleksei Navalnîi care cer eliberarea opozantului din detenție. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, la revenirea sa la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii de vara trecută cu gaz neurotoxic Noviciok. Protestele de sâmbătă au început în orașe din Extremul Orient al Rusiei, cele mai mari având loc în Habarovsk, Vladivostok, Novosibirsk. Organizația neguvernamentală OVD-Info care monitorizează protestele din Rusia spune că polița a reținut zeci de protestatari, inclusiv jurnaliști. În ajunul demonstrațiilor, autoritățile ruse au reținut cel puțin cinci activiști, inclusiv membri ai Fundației Anticorupție a lui Navalnîi, avertizând că vor „suprima imediat” orice întrunire neautorizată. Navalnîi crede că otrăvirea sa din august 2020 a fost ordonată de liderul rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge orice implicare în incident. Opozantul a revenit în Rusia în ciuda faptului că arestarea sa era previzibilă, spunând că nu vrea să dea satisfacție celor care îl vor eliminat din viața politică rusă.

Câteva mutații ale noului coronavirus cauzează noi îngrijorări în legătură cu pandemia

Câteva versiuni noi ale coronavirusului apărute în țări ca Brazilia, Africa de Sud și Marea Britanie cauzează noi îngrijorări în legătură cu pandemia, în ciuda avansării campaniilor de vaccinare. Experții în domeniul sănătății spun că cele trei tulpini noi de Covid-19 se transmit mai rapid decât originalul, împovărând excesiv sistemele sanitare ale țărilor afectate. Versiunea nouă din Marea Britanie a dus deja la o explozie a numărului de cazuri de infectare și la creșterea numărului de decese, țara fiind de săptămâni în carantină. Consilierul științific șef al guvernului britanic, Patrick Vallance, a spus, pe 22 ianuarie, că există dovezi ale faptului că noua variantă a virusului prezintă un risc sporit pentru sănătatea celor infectați, dar este nevoie de mai multe date pentru concluzii definitive. Vaccinurile existente ar oferi protecție și în fața versiunii britanice a virusului. Apar însă îngrijorări tot mai mari în legătură cu eficiența vaccinurilor în cazul tulpinilor sud-africană și braziliană.

Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru achiziția a două milioane de doze de vaccin Sputnik-V

Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru achiziția a două milioane de doze de vaccin Sputnik-V, devenind prima țară membră a Uniunii Europene care cumpără preparatul rusesc de imunizare împotriva Covid-19. Vorbind vineri la Moscova, ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a spus că vaccinul va ajunge în Ungaria în câteva tranșe, fără să precizeze când. Szijjarto a mai spus în marginea convorbirilor purtate cu omologul său rus Serghei Lavrov că prima tranșă va fi suficientă pentru vaccinarea a 300 de mii de oameni. În afară de vaccinurile aprobate deja în Uniunea Europeană (Pfizer/BioNTech, Moderna), autoritățile sanitare ale Ungariei au aprobat de urgență vaccinul britanic AstraZeneca și Sputnik-V. Dar în cazul vaccinului rusesc aprobarea trebuie reînnoită în 6 luni. Agenția Europeană pentru Medicamente încă nu a aprobat folosirea vaccinului rusesc.

Procesul de impeachment al lui Donald Trump începe în Senatul SUA în a doua săptămână din februarie

Procesul de impeachment al fostului președinte american Donald Trump urmează să înceapă în Senatul Statelor Unite în a doua săptămână a lunii februarie, a anunțat de liderul majorității democrate din Senat, Chuck Shumer, în urma convorbirilor cu republicanii. Trump este acuzat de „incitarea insurecției din 6 ianuarie”, când suporterii săi au luat cu asalt clădirea Congresului, iar cel puțin 5 oameni și-au pierdut viață. Șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului textul acuzațiilor împotriva lui Trump (articolele pentru impeachment) pe 25 ianuarie. Trump este primul președinte din istoria Statelor Unite care este supus procedurii de impeachment de două ori și primul care este judecat după ce și-a încheiat mandatul. El a părăsit Casa Albă pe 20 ianuarie, plecând la stațiunea sa din Florida, fără să asiste la ceremonia depunerii jurământului de către succesorul său, Joe Biden. A mai devenit astfel și primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care lipsește de la ceremonia inaugurării președintelui nou. Camera Reprezentanților a votat săptămâna trecută pentru inculparea lui Trump în legătură cu violențele din 6 ianuarie. Unii democrați ar vrea ca procesul care se mută în Senat să decurgă mai rapid, dar calendarul anunțat deja ar permite Senatului să confirme mai întâi în funcție membri ai noii administrații nominalizați de președintele Biden și să examineze masuri legislative stringente propuse de acesta, inclusiv noi ajutoare economice pentru americanii care au suferit în urma crizei de coronavirus.

Statele Unite: Generalul în retragere Lloyd Austin, confirmat ministrul apărării de către Senat

Generalul Lloyd Austin, vorbind în Comitetul pentru servicii armate din Senat. Washington, 8 martie 2016

La Washington, Senatul Statelor Unite l-a confirmat pe generalul în retragere Lloyd Austin ca ministrul apărării în administrația președintelui Joe Biden. El devine astfel primul șef afro-american al Pentagonului. „New York Times” scrie că generalul în vârstă de 67 de ani a deținut deja mai multe funcții de mare răspundere pentru teatrele de operațiuni din Irak, Yemen, Afganistan și Siria și se bucură de respect „în întreaga armată” a Statelor Unite. Congresmenii au aprobat vineri exceptarea lui Austin de la o prevedere legală care impune o „pauză” de șapte ani de la retragerea din armată până când un fost militar poate ocupa o asemenea funcție guvernamentală – o lege menită să asigure controlul civil asupra forțelor armate.

Nancy Pelosi intenționează să trimită Senatului dosarul de impeachment împotriva lui Donald Trump pe 25 ianuarie

Democrata Nancy Pelosi la conducerea Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite

Președinta Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, democrata Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului articolul de impeachment împotriva lui Donald Trump luni, 25 ianuarie, deschizând oficial procesul împotriva fostului președinte pentru incitarea mulțimii să atace Congresul, la 6 ianuarie, sau pentru „incitare la insurecție”. Nu este limpede cât de repede ar putea merge procesul. Republicanii au cerut o amânare de două săptămâni, ca să-i dea timp lui Trump să-și pregătească apărarea, iar unii democrați ar fi de acord, preferând să se ocupe în perioada imediat următoare de consolidarea noii administrații, a lui Joe Biden, și de măsurile anti-pandemie ale acesteia. Este posibil, de aceea, ca audierile propriu-zise să înceapă la mijlocul lunii februarie.

Doi adolescenți belaruși au fost condamnați la închisoare pentru că au pictat slogane anti-prezidențiale pe scuturile forțelor de ordine

Sofia Malașevici, în mijloc, 14 ianuarie 2021

Un tribunal din Minsk i-a condamnat pe doi adolescenți la închisoare pentru că pictaseră slogane anti-prezidențiale pe scuturile forțelor de ordine, în timpul unor proteste. Sofia Malașevici a primit doi ani de închisoare, iar Țihan Kliukaci – un an și jumătate. Ambii au 18 ani și sunt studenți la Brest. Malașevici a fost declarată vinovată de huliganism, insultarea publică a președintelui Alexandr Lukașenka și acțiuni împotriva ordinii publice. Kliukaci a fost învinuit numai de acțiuni împotriva ordinii publice. În incidentul incriminat, Malașevici a pictat cu sprayul slogane anti- Lukașenka, iar Kliukaci a filmat-o cu telefonul mobil.

Agenția Națională de Integritate respinge reproșurile aduse de liderii democrați

Imagine generică

Agenția Națională de Integritate (ANI) a respins reproșurile aduse într-un briefing de presă de liderul PD, fostul premier Pavel Filip, care o acuza că ar „teroriza” membrii formațiunii sale, de la țară, mai ales, ca să-i oblige, prin controale nejustificate, să iasă din partid. Liderul PD a propus modificări în funcționarea ANI, pentru eliminarea acestei presupuse practici. În replică, ANI a spus într-un comunicat că niciun control nu se face din comandă politică. „Rugăm insistent actorii politici (...) să nu implice instituția noastră în acțiuni de imagine sau răfuieli politice”, se mai spune în comunicatul de presă citat de IPN.

Japonia și CIO dezmint știrile despre o posibilă nouă amânare a Jocurilor Olimpice de la Tokio

Japonia și Comitetul Internațional Olimpic (CIO) au dezmințit știrile despre o posibilă nouă amânare a Jocurilor Olimpice de vară de la Tokio, care trebuiau să se țină anul trecut, dar au fost reprogramate din cauza pandemiei de COVID-19 pentru anul acesta. Un purtător de cuvânt al guvernului Japoniei a spus că nu este „nici un adevăr” într-un articol apărut în ziarul britanic „Times”, iar competiția va începe la 23 iulie. La rândul lui, CIO a dat publicității o declarație de presă în care dezminte știrea amânării, adăugând că vor fi luate toate măsurile de precauție, în condițiile pandemiei. Pe aceeași temă, comitetele olimpice din Australia și Statele Unite au spus că merg înainte cu pregătirile pentru olimpiada din capitala niponă.

Fost comandant militar bosniac condamnat pentru crime de război

Sakib Mahmuljin, fost general al Armatei din Bosnia și Herțegovina

Un fost comandant militar bosniac a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru crimele săvârșite sub comanda sa de luptători voluntari islamiști în timpul războiului bosniac din anii 1992-1995.

Un tribunal din Sarajevo a decis vineri, 22 ianuarie, că Sakib Mahmuljin, de 68 de ani, este vinovat de moartea a peste 50 de prizonieri de etnie sârbă în regiunile nord-estice Vozuca și Zavidovic, în ultima parte a războiului. Victimele au fost ucise de membrii grupării „El Mujahid", alcătuită din voluntari islamiști veniți din Africa de Nord și din unele țări occidentale, care fuseseră încorporați în armata musulmanilor bosniaci. Mahmuljin a fost arestat în decembrie 2015 și a fost pus în libertate pe cauțiune, fiind inculpat în ianuarie, 2016. El este unul din puținii comandanți ai musulmanilor bosniaci condamnați pentru crime de război în conflictul soldat cu peste 100.000 de morți.

R. Moldova: 17 decese din cauza COVID-19 și 514 cazuri de infectare

Autoritățile moldovene au informat vineri despre alte 514 cazuri de infectare cu COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore, ca și despre 17 noi decese. În perioada vizată s-au efectuat 2373 de teste. Bilanțul total al infectărilor înregistrate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155.302. În spitalele moldovenești sunt internați în prezent peste 2000 de pacienți cu COVID-19, dintre care 226 în stare extrem de gravă, 39 fiind conectați la respirație artificială.

Ministerul de Externe condamnă criticile ambasadei ruse în ce privește decizia Curții Constituționale

Ambasadorul rus Oleg Vasnețov

Ministerul moldovean de Externe a condamnat criticile ambasadei ruse la adresa respingerii de către Curtea Constituțională a unei legi care ar fi mărit rolul limbii ruse în R. Moldova. Într-un comunicat de presă MAEIE de vineri, se spune, fără să fie numită explicit ambasada rusă, că „reprezentanțele diplomatice” sunt rugate „să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”.

Declarație vine după ce ambasada rusă criticase decizia de joi a CC, comparând-o cu „șovinismul anti-rus” din anii 80 și 90 ai secolului trecut. Decizia CC a fost criticată și de fostul președinte moldovean cu vederi pro-ruse Igor Dodon, liderul socialiștilor, care a avertizat că vor fi proteste de stradă.

Rusia și NATO au salutat anunțul Statelor Unite de prelungire cu cinci ani a acordului Noul START

Protestatari la Belin împotriva înarmării. 30 iulie 2020

Rusia și NATO au salutat, separat, oferta Statelor Unite de prelungire cu cinci ani a acordului Noul START, singura înțelegere privind controlul armamentului nuclear în care sunt cuprinse Rusia și Statele Unite. Rusia a avertizat însă în reacția ei că succesul propunerii noii administrații de la Washington depinde și de „detalii”, pe care Kremlinul urmează să le „studieze”. Într-o declarație de presă, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că vede oferta americană ca „începutul unei consolidări viitoare a controlului armamentelor”. Tratatul Noul START, intrat în vigoare în 2011, limitează la 1.500 numărul de focoși nucleari pe care îi pot avea rușii și americanii, iar numărul de sisteme de lansare – la 800. Administrația lui Donald Trump a negociat cu Moscova prelungirea tratatului, dar nu a ajuns la vreo înțelegere, inclusiv pentru că a insistat ca în acord să fie invitată și China.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG