Unimedia.info publică concluziile politologului Dionis Cenuşă după cea de-a patra reuniune a Consiliului de Asociere. „Delegația moldovenească, în frunte cu Pavel Filip, nu a obținut obiectivul maxim - validarea primei tranșe a asistenței macro-financiare”, observă expertul. UE mai are rezerve, iar Chișinăul încă nu a livrat tot ce a promis, precizează Cenuşă. O altă constatare e că șeful guvernului a făcut noi promisiuni de reforme, care „vor pune și mai multe presiuni asupra guvernării, într-un an electoral, posibil decisiv, pentru statutul politic actualmente preferențial al Democraților și al lui Plahotniuc”. Politologul mai remarcă faptul că UE face referință subtil la impactul negativ al oligarhilor. „Europenii cer combaterea intereselor înguste, altfel spus a intereselor oligrarhice, și a corupției. E un semnal pentru Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat, deloc plăcut”, notează Dionis Cenuşă.
La acelaşi subiect analistul Anatol Ţăranu a declarat la Publika TV, citat de IPN că „nimeni la Bruxelles nu are interes să finanțeze aici o guvernare care ar putea să bruscheze Europa și să facă cale întoarsă de la acest curs”. Ţăranu crede că UE a luat o pauză în ceea ce ține de acordarea mijloacelor financiare tocmai pentru a înțelege care va fi configurația guvernării în Republica Moldova după alegerile parlamentare, dar că totuşi prima tranşă din împrumutul macrofinanciar va veni până la scrutinul parlamentar. În articol se precizează că Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții pentru ca să poată beneficia de prima tranșă din asistența macrofinanciară. Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar alta ține de adoptarea unui buget suplimentar pentru ca instituțiile anticorupție să poată funcționa.
Istoricul Octavian Ţîcu observă într-un editorial pe cotidianul.md că „o parte însemnată a „elitelor” din Republica Moldova importă valori şi instituţii occidentale şi le degradează conţinutul în mod rizibil. „Vedem lideri politici pro-europeni care au îngropat idealuri europene… instituție ale justiției fără justiție, procurori și funcționari corupți cu aspect și apucături europene, politicieni cu școli europene, dar cu gândire asiatică, libertatea de expresie transformată în libertatea insultei şi înjurăturii”. La întrebările de ce sunt atât de multe dificultăți în implementarea politicilor europene, de ce se atestă ipocrizia clasei politice în acest proces şi de unde vine natura schimbătoare a preferințelor moldovenilor pentru Vest sau Est, istoricul găseşte un singur răspuns, cel că moldoveanul are două fețe. „Acesta nefiind decis dacă aparține formal civilizației europene (occidentale) și românești sau în fond celei ruse (euro-asiatice). Asta pentru că el percepe Uniunea Europeană, România și Occidentul într-un fel mecanic și oportunist, geografic și politic, fără a avea o percepție istorică, spirituală, culturală și mentală a identității sale europene și românești”, concluzionează Octavian Ţîcu.
„Unioniştii şi guvernarea” este titlului editorialului semnat de Mircea V. Ciobanu în Jurnal de Chişinău. După părerea sa, înaintarea de către partidele unioniste a propriilor candidaţi la primăria Chişinăului e un fapt previzibil şi e explicabilă această dorinţă irepresibilă de a ieşi în faţă. „… E mai mult politică şi mai puţin sentiment al unităţii naţionale: cum să-ţi discreditezi fratele de ideal în loc să construiţi împreună punţi spre ceilalţi conaţionali?”, se întreabă autorul. El observă că dacă iniţial formarea unui pol unionist distinct era în beneficiul guvernării, azi lucrurile stau altfel. „Toţi vor fi sacrificaţi fără milă la prima necesitate de scuturare a balastului”. El mai remarcă însă că atât guvernarea, cât şi partidele unioniste par să nu aibă nici un reproș reciproc. „Aş sfătui lumea care susţine partidele unioniste şi pe cele anti-oligarhice, proeuropene să nu se discrediteze reciproc... Iar în perspectivă, o colaborare, discretă sau afişată, nu trebuie exclusă. Când binomul de la guvernare doreşte divizarea, nu te lăsa antrenat în acest joc”, concluzionează Mircea V. Ciobanu.
În Ziarul de Gardă aflaţi că mai multe dosare de corupţie la nivel înalt, iniţiate cu mare tam-tam în 2016-2017, s-au finalizat în tăcere, cu pedepse non-privative de libertate, adesea după sentinţele primei instanţe care au mulţumit atât procurorii, cât şi inculpaţii. Printre funcţionarii de rang înalt care şi-au „rezolvat” rapid problemele cu justiţia fiind anchetaţi penal pentru acte de corupţie sunt ex viceministru al economiei Valeriu Triboi, fostul şef de la transporturi Iurie Chirinciuc şi doi foşti funcţionari din primărie Igor Gamreţchi şi Valeriu Didencu. Şeful Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari a răspuns evaziv la întrebarea dacă pedepsele aplicate în dosare de rezonanţă sunt de natură să combată corupţia. Iar fosta adjunctă a CNA Cristina Ţarnă crede că în general cazurile de corupţie la nivel înalt trebuie pedepsite cu închisoare reală. Iar dacă nu se aplică pedepse privative de libertate, atunci ar trebui identificate alte pedepse eficiente în combaterea şi prevenirea corupţiei la nivel înalt.
