Linkuri accesibilitate

Condamnare internațională a atacului de la Olenivka. Ce s-a întâmplat de fapt acolo?


După atacul de la Olenivka, 29 iulie 2022.
După atacul de la Olenivka, 29 iulie 2022.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a condamnat atacul asupra locului de detenție unde zeci de prizonieri de război ucraineni au fost uciși pe teritoriul controlat de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei. Într-o declarație publicată pe 31 iulie, Crucea Roșie a precizat că nu a primit încă permisiunea de a vizita închisoarea din Olenivka, unde a avut loc atacul. Crucea Roșie a cerut ca atacul să fie investigat în mod imparțial, dar adaugă în comunicatul oficial că nu este organizația mandatată să facă o astfel de anchetă. Ca și alte dăți, acest nou episod sângeros al invaziei ruse din Ucraina a fost condamnat de comunitatea internațională.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

Uniunea Europeană a „condamnat în termenii cei mai fermi” atrocitățile comise de armata rusă și forțele pro-ruse în Ucraina. Coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene Josep Borrell a declarat că a fost „șocat” de atacul din 29 iulie asupra unei colonii penitenciare din satul Olenivka, regiunea Donețk, soldat cu moartea a cel puțin 53 de prizonieri de război ucraineni, între care și apărători ai uzinei metalurgice Azovstal din Mariupol, care s-au predat Rusiei în luna mai și se aflau sub protecția legală a acesteia, în conformitate cu dreptul umanitar internațional.

Borrell a mai spus că Uniunea Europeană sprijină activ toate măsurile menite să asigure răspunderea pentru încălcările drepturilor omului comise în timpul agresiunii rusești în Ucraina. „Autorii crimelor de război și ai altor încălcări grave (...) vor fi trași la răspundere”, a spus șeful politicii externe a Uniunii Europene.

Oficialitățile ruse au anunțat că 53 de prizonieri de război au fost uciși și peste 75 au fost răniți în explozie, dintr-un total de aproape 200. Moscova a dat vina pe forțele ucrainene, susținând că lovitura a venit de la un lansator multiplu de rachete HIMARS furnizat de Statele Unite, pentru ca, apoi, Kievul să poată acuza Moscova de crime de război.

Ucraina a replicat că nu ar trage niciodată asupra unei poziţii unde se află propriii oameni, acuzând la rândul său Rusia că a organizat atacul pentru a ascunde presupusele torturi și execuții ale prizonierilor de la Olenivka.

Presa de stat din Rusia a difuzat imagini cu o clădire distrusă, presupunându-se a fi unul din blocurile penitenciarului, și fragmente de corpuri umane calcinate. Analizând imaginile, experți de la Institutul pentru Studiul Războiului au spus însă că „nu este genul de daune pe care le-ar provoca un atac cu rachete HIMARS”.

Contrar asigurărilor ministerului rus al apărării, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat că nu i s-a acordat acces la penitenciarul din Olenivka și nici la prizonierii de război răniți. Partea rusă a declarat anterior că reprezentanții Crucii Roșii și ai Națiunilor Unite au fost invitați la Olenivka „în interesul investigării" incidentului, dar Crucea Roșie a subliniat că nu are mandat pentru a face investigații.

Un apel către Crucea Roșie și Națiunile Unite pentru trimiterea unei misiuni de inspectare a penitenciarului de la Olenivka au lansat și ombudsmanul de la Kiev, și autoritățile militare și de securitate ale Ucrainei.

Mihailo Podoleak, consilier al șefului biroului prezidențial de la Kiev, susține că a avut loc „o ucidere în masă, cinică și premeditată, a prizonierilor ucraineni de către ruși, care va fi investigată de Procuratura Generală și de echipe internaționale de anchetă”, în timp ce Andri Bilețki, un comandant al regimentului Azov, ai cărui prizonieri au fost deținuți la Olenivka, a cerut pedepsirea celor implicați în bombardament.

Konstantin Veliciko, un voluntar ucrainean care s-a aflat mai mult de 100 de zile în detenție la Olenivka, susține, într-o declarație pentru Current Time TV, că baraca distrusă de bombardament se afla într-o zonă industrială unde nu s-au aflat anterior deținuții, și că prizonierii ar fi fost transferați recent acolo, posibil în mod premeditat, dar tocmai acea baracă a devenit apoi ținta atacului. Declarații similare au făcut pentru Ukrainska Pravda și surse din cadrul serviciilor de informații ucrainene: „Era baraca în care se aflau luptătorii Azov, în care fuseseră transferați cu câteva zile înainte de bombardament. Nu am putut înțelege însă de ce”, au declarat sursele citate pentru Ukrainska Pravda.

XS
SM
MD
LG