Anchetatorii vor anunța miercuri proceduri judiciare împotriva suspecţilor în doborârea zborului MH17
Anchetatori urmează să anunţe săptămâna viitoare proceduri judiciare împotriva unor suspecţi în legătură cu doborârea zborului MH17, aparţinând companiei aeriene Malaysia Airlines, în estul Ucrainei.
Avionul a fost doborât la 17 iulie 2014 în teritorii aflate sub controlul separatiştilor proruşi, în timp ce asigura o legătură de la Amsterdam la capitala malaysiană Kuala Lumpur, iar toate cele 298 de persoane de la bord au murit în catastrofă. Două treimi dintre pasageri erau olandezi.
Procurori olandezi au anunţat vineri că echipa internaţională de anchetă urmează să-şi prezinte miercuri concluziile familiilor victimelor şi presei.
Echipa de anchetă comună a fost constituită în 2014 de către Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina.
Olanda şi Australia (38 de victime) consideră Rusia responsabilă juridic. Moscova dezminte orice implicare în această dramă şi dezminte că îi susţine - financiar sau material - pe rebelii proruşi în lupta împotriva puterii ucrainene.
Echipa de anchetă internaţională, care vrea ca suspecţii să fie judecaţi în baza dreptului olandez, a conchis că racheta de tip Buk cu care a fost doborât avionul provenea de la a 53-a Brigadă antiaeriană rusă, cu baza la Kursk, în vestul Rusiei.
Zelenski primit luni de Macron
Volodimir Zelenski va fi primit luni la Paris de Emmanuel Macron pentru a discuta despre soluţionarea conflictului din estul Ucrainei şi programul de reforme angajat de Kiev.
Fostul actor de comedie şi novice în politică, ales preşedinte în aprilie, va fi primit de omologul său francez la 13.30 GMT în cadrul primei sale vizite oficiale în Franţa.
El a fost deja primit de Macron la 12 aprilie în plină campanie prezidenţială împotriva preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, care s-a întâlnit de asemenea cu preşedintele francez în aceeaşi zi.
Potrivit preşedinţiei, întâlnirea va fi o "ocazie de a aborda sprijinul Franţei pentru programul de reforme dorit de noul preşedinte al Ucrainei, dezvoltarea dinamică a relaţiilor bilaterale şi perspectivele de soluţionare a conflictului din estul Ucrainei, în cadrul acordurilor de la Minsk şi cu sprijinul Franţei şi Germaniei în procesul Normandia".
În timp ce Zelenski a fost ales promiţând "să relanseze" procesul de pace şi s-a declarat gata să discute cu Moscova, relaţiile dintre Kiev şi Moscova nu arată niciun semn de progres.
La 22 mai, Macron şi cancelarul german Angela Merkel i-au cerut din nou preşedintelui rus Vladimir Putin "ca Rusia să facă gesturile necesare pentru crearea condiţiilor favorabile de dialog" în estul Ucrainei.
Ucraina cere NATO să descurajeze agresiunile în zona Mării Negre
Adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Yehor Bozhok, a cerut Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să dezvolte capabilităţile pentru descurajarea agresiunilor în reigunea Mării Negre.
"NATO ar trebui să dezvoltate capabilităţile pentru descurajarea strategică în regiunea Mării Negre, iar Ucraina este pregătită să susţină un astfel de proiect", a declarat oficialul într-un mesaj postat pe Twitter.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în luna aprilie la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră.
Rusia a început să elibereze paşapoarte ruseşti locuitorilor din Donbas
Rusia a început vineri să distribuie paşapoarte ruseşti după o procedură simplificată locuitorilor din Donbas, regiune din estul Ucrainei, o măsură anunţată în aprilie de către Vladimir Putin, ceea ce a tensionat şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări.
Un prim grup de 34 de locuitori din autoproclamata Republică Populară Doneţk a primit paşapoarte ruseşti într-un centru specializat la Pokrovskoie, punct de control la frontiera cu regiunea rusă Rostov, situată la graniţa cu Ucraina.
'Astăzi este o zi importantă pentru Dumneavoastră! Dobândiţi cetăţenia Federaţiei Ruse şi primiţi un document care vă dovedeşte identitatea de cetăţean al unei mari ţări', a declarat directorul Direcţiei generale din Ministerul rus de Interne pentru regiunea Rostov, Oleg Agarkov, într-un discurs de bun-venit.
Rezidenţii din Doneţk au sosit vineri cu autobuzul la punctul de control din Pokrovskoie, unde au fost întâmpinaţi de deputatul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viktor Vodolaţki, atamanul cazacilor de pe Don, şi de şeful districtului Neklinovski, Vitali Danilenko.
Şeful serviciului de migraţie din Doneţk, Vladimir Krasnoşciok, declarase anterior că, până în prezent, au fost primite peste 8.000 de cereri pentru obţinerea cetăţeniei ruse.
În paralel, a început eliberarea de paşapoarte ruseşti locuitorilor din autoproclamata Republică Populară Lugansk în punctul de control din Novoşahtinsk, de asemenea situat în regiunea Rostov, la graniţa cu Ucraina.
Potrivit Interfax, care citează un reprezentant al Ministerului Transporturilor din Lugansk, primii 30 de locuitori din această regiune au primit paşaport rusesc.
La 24 aprilie, Putin a semnat un decret vizând atribuirea cetăţeniei ruse după o procedură simplificată locuitorilor din estul prorus al Ucrainei din raţiuni umanitare, iar la 1 mai a anunţat că a extins măsura la toţi ucrainenii care doresc să primească pe cale rapidă paşaport rusesc.
Decizia lui Putin a intervenit în plin proces de transfer al puterii de la preşedintele ucrainean la final de mandat Petro Poroşenko către Volodimir Zelenski, învingătorul alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în Ucraina.
Atât Poroşenko, cât şi Zelenski au reacţionat virulent împotriva măsurii şi au cerut ţărilor partenere să-şi intensifice presiunile diplomatice şi sancţiunile împotriva Rusiei.
Măsura aprobată la 24 aprilie vizează aproape 4 milioane de persoane care locuiesc în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk, iar cea anunţată la 1 mai ar putea avea consecinţe mult mai largi.
Ucrainenii se tem că această măsură ar putea servi ca pretext pentru o viitoare intervenţie militară rusă în această regiune sau că va duce la o situaţie similară conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria (Republica Moldova), unde Rusia a acordat unilateral cetăţenia sa separatiştilor locali.
La rândul său, Putin insistă asupra faptului că nu există 'nimic straniu' în această măsură, întrucât ea este exclusiv umanitară şi este destinată să apere drepturile acelor ucraineni.
Kievul nu va recunoaşte paşapoartele ruse emise pentru locuitorii regiunilor Lugansk şi Doneţk, a avertizat premierul ucrainean Volodimir Groisman. De asemenea, ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a acuzat Rusia de 'o nouă etapă a războiului hibrid' dus împotriva Ucrainei şi a declarat că Kievul pregăteşte măsuri de răspuns. La începutul lunii iunie, în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a fost depus un proiect de lege privind confiscarea proprietăţilor locuitorilor din Doneţk şi Lugansk care au paşaport rusesc.