Linkuri accesibilitate

Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019
Crucea de pe mitra patriarhul Kirill aruncă o umbră pe fruntea lui Vladimir Putin în catedrala din Moscova, 28 aprilie, 2019

Criza din Ucraina. Live Blog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

20:00 31.10.2020

Zelenski doreşte dizolvarea Curţii Constituţionale

Volodimir Zelenski a propus Radei Supreme (parlamentul unicameral) să dizolve Curtea Constituţională ca urmare a deciziei acesteia de a invalida o serie de legi anticorupţie pentru că ar fi "prea severe".

Într-un efort destinat să rezolve unele dintre crizele majore ale preşedinţiei sale, Zelenski a prezentat parlamentului un proiect de lege care proclamă "nulă" decizia Curţii, "adoptată în situaţia unui conflict de interese" de către judecătorii săi şi "pune capăt puterilor" tuturor magistraţilor.

Sesizată de 50 de deputaţi proruşi, Curtea Constituţională a anunţat miercuri că a anulat o parte din legile anticorupţie în vigoare de mai mulţi ani, considerându-le prea severe.

Ea a suprimat în special responsabilitatea penală pentru oficialii care se fac vinovaţii de informaţii false în declaraţiile de avere, un delict pasibil până în prezent de o pedeapsă de doi ani de închisoare; a suspendat accesul la totalitatea declaraţiilor de avere publicate online şi a redus prerogativele Agenţiei guvernamentale responsabile de controlul acestor documente.

Această decizie a avut un puternic răsunet în Ucraina. În cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare, convocat de urgenţă joi, Zelenski a calificat-o drept "ameninţare pentru securitatea naţională", cerând pregătirea a noi proiecte de lege anticorupţie şi anchetarea circumstanţelor în care a fost luată decizia respectivă.

Şeful administraţiei sale, Andri Iermak, a evocat o "ingerinţă externă" în activitatea Curţii, în cadrul unei întâlniri vineri cu ambasadori din G7, care se declaraseră în ajun "alarmaţi" de decizia acestei instanţe.

"Preşedintele nu se va opri pe calea reformelor şi a luptei împotriva corupţiei", a asigurat Iermak, promiţând să găsească o "soluţie" acestei crize, care a scos la iveală deficienţele sistemului judiciar ucrainean, considerat corupt.

O anulare o legilor anticorupţie ar risca să antreneze suspendarea ajutorului financiar occidental de care Ucraina este foarte dependentă şi sfârşitul unui regim de scutire de vize pentru ucraineni din partea Uniunii Europene.

Peste 1.000 de persoane, între care mulţi militanţi anticorupţie, au protestat vineri în faţa sediului Curţii Constituţionale împotriva deciziei acesteia.

Oleksandr Tupitski
Oleksandr Tupitski

Preşedintele Curţii, Oleksandr Tupitski, a acuzat preşedinţia că încearcă să pună botniţă instituţiei sale, afirmând că proiectul de lege conţine "semnele unei lovituri de stat". "Obiectivul acesteia este de a crea o curte neutră, obedientă", a declarat magistratul.

Denunţând totodată decizia Curţii, opoziţia şi numeroşi experţi au criticat şi proiectul de lege prezidenţial, argumentând că Constituţia ucraineană nu prevede posibilitatea destituirii judecătorilor săi printr-un vot parlamentar şi nici anularea deciziei sale.

Zelenski riscă astfel să nu reuşească să reunească suficiente voturi în parlament pentru proiectul său de lege asupra dizolvării Curţii.

09:54 27.10.2020

OSCE apreciază transparenţa alegerilor, dar critică o iniţiativă a lui Zelenski

Observatorii internaţionali au elogiat transparenţa alegerilor locale care au avut loc duminică în Ucraina, criticând în acelaşi timp o "consultare" a alegătorilor organizată în apropiere de birourile de vot la iniţiativa preşedintelui ucrainean.

După triumful electoral al preşedintelui Volodimir Zelenski şi al partidului său anul trecut, formaţiunea sa Slujitorul Poporului a înregistrat un regres la scrutinul de duminică, fiind devansată de rivalii săi în majoritatea marilor oraşe, potrivit exit-poll-urilor.

"Procesul de vot a fost calm în ansamblu, bine organizat şi transparent", a precizat într-un comunicat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), acuzând în acelaşi timp "lacunele rămase" în legislaţia electorală.

În schimb, OSCE a criticat o consultare a alegătorilor organizată în apropierea birourilor de vot la iniţiativa lui Volodimir Zelenski pentru a afla opinia lor despre cinci subiecte, printre care legalizarea canabisului în scop terapeutic, reducerea numărului de deputaţi sau crearea unei "zone de liber schimb" în estul ţării. ​

Organizat sub sloganul "Cinci întrebări din partea preşedintelui", acest sondaj "a părut să creeze un avantaj politic nepotrivit în ziua scrutinului şi a afectat separaţia între stat şi partid", potrivit OSCE.

Experţi şi opoziţia au denunţat deja această iniţiativă, anunţată de preşedintele ucrainean cu circa zece zile înainte de scrutin, ca pe o iniţiativă a lui Zelenski de a-şi mobiliza electoratul propriului partid, în scădere de popularitate.

11:13 26.10.2020

Alegerile locale, o înfrângere pentru Zelenski

Volodimir Zelenski a suferit o înfrângere la alegerile locale desfăşurate duminică, partidul său fiind devansat de adversari în majoritatea oraşelor mari.

În nouă mari oraşe şi centre regionale din toată Ucraina unde au fost realizate aceste sondaje, niciun candidat al partidului prezidenţial nu a fost ales primar, nici chiar în oraşul natal al lui Volodimir Zelenski, departe de triumful electoral propriu şi al partidului său anul trecut.

Partidul său, Servitorul poporului, s-a clasat pe primul loc la consiliile municipale doar în două mari oraşe din centru, iar în alte şapte figurează cel mai frecvent pe poziţia a treia, indică două sondaje.

Ucraina şi-a ales duminică primarii şi consilierii locali şi regionali, un vot considerat ca un test pentru Volodimir Zelenski, un fost actor fără experienţă politică, ales triumfal la preşedinţie în aprilie 2019 pe baza promisiunilor de eradicare a corupţiei şi încetare a războiului cu separatiştii proruşi din estul ţării.

Trei luni mai târziu, partidul său nou înfiinţat a obţinut mai mult de jumătate din mandatele parlamentare, un record pentru această fostă republică sovietică având circa 40 de milioane de locuitori.

În lipsa unor schimbări concrete, sprijinul popular s-a diminuat şi, potrivit unui recent sondaj, partidul prezidenţial este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia prorusă (Platforma de opoziţie - Pentru viaţă, 14%) şi prooccidentală (Solidaritatea europeană a fostul preşedinte Petro Poroşenko, 13%).

Prezenţa la vot duminică a fost de circa 36%, potrivit ONG-ul specializat Opora, faţă de 47% la precedentele alegeri locale de acum cinci ani.

19:20 24.10.2020

Ucraina vrea ca aderarea sa la NATO să se regăsească în strategia Alianţei pentru următorul deceniu

Olga Stefanișina
Olga Stefanișina

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Stefanişina, a declarat că Ucraina dorește ca strategia NATO pentru următorul deceniu să includă problema aderării Ucrainei la Alianţă.

Stefanişina a amintit în acest sens că anul acesta a început procesul de formare a unei noi strategii NATO pentru următorii zece ani, un proces în care Ucraina a fost invitată în calitate de partener cu oportunităţi extinse.

„La începutul lunii septembrie, Ucraina și Georgia au fost incluse oficial în aceste consultări la nivel guvernamental” – a precizat vicepremierul, adăugând că, în cadrul acestor consultări, Kievul se va strădui ca în noua strategie a Alianţei să fie inclusă şi chestiunea aderării Ucrainei la NATO.

Elicoptere militare SUA deasupra Kievului.
Elicoptere militare SUA deasupra Kievului.

„Constituția noastră prevede că obiectivul integrării euroatlantice a Ucrainei este obținerea aderării depline la NATO. Există o declarație a summitului de la București, care prevede că Ucraina va deveni stat membru al Alianței. Există o strategie de securitate națională… Prin urmare, este evident că, în cadrul procesului de reflecție privind NATO-2030, vrem să fie inclusă şi aderarea Ucrainei la Alianţă” – a explicat Olga Ștefanişina.

Potrivit acesteia, ambiția minimă a Kievului este aceea de a obține confirmarea (viitoarei aderări, n.red) prin evidenţierea „politicii ușilor deschise”, în timp ce opțiunea ideală ar fi „o înțelegere concretă privind acordarea Planului de Acțiune pentru obţinerea calităţii de membru al NATO”.

În plus, a menţionat Stefanişina, Ucraina doreşte ca noua strategie a NATO să prevadă obţinerea unui nivel ridicat de compatibilitate între forțele armatei ucrainene şi cele ale Alianţei și, totodată, recunoașterea rolului cheie al Ucrainei în asigurarea securității în Marea Neagră.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG