Conducerea Naftogaz demisionează în semn de protest
Consiliul de administrare al companiei naționale de petrol și gaze din Ucraina, Naftogaz, este în curs de a demisiona după ce guvernul a luat decizia neașteptată de a-l înlocui pe șeful companiei, Andri Koboliev, aflat la conducerea Naftogaz din 2014. Demiterea lui Koboliev a fost anunțată pe 28 aprilie, când guvernul a invocat „rezultatele sub așteptări” ale companiei de petrol și gaze în 2020, cu pierderi de aproape 700 de milioane de dolari.
Consiliul de administrare, care fusese suspendat temporar pentru a permite demiterea lui Koboliev, a dat publicității o declarație pe 30 aprilie în care spune că toți membrii săi și-au înaintat demisiile, începând cu 14 mai. „Consiliul de administrare va utiliza următoarele două săptămâni pentru a ajuta la o tranziție ordonată”.
Decizia neașteptată a guvernului de a-l concedia pe Koboliev amenință să complice și mai mult negocierile cu FMI pentru un ajutor de 5 miliarde de dolari. Partenerii internaționali ai Ucrainei avertizează că astfel de decizii trebuie luate în mod transparent, altfel este subminată încrederea în seriozitatea autorităților de a continua reformele și mai ales lupta cu corupția sistemică.
Peste jumătate de milion de pașapoarte rusești distribuite locuitorilor din Donbas în două zile
Ministerul rus de interne a informat că aproximativ 527.000 de persoane din estul separatist al Ucraina au primit cetățenia rusă în ultimele două zile. Serviciul de presă al ministerului a făcut anunțul pe 2 mai.
Anterior, Rusia eliberase 650.000 de pașapoarte noi în regiune, după ce președintele Vladimir Putin a emis în 2019 un ordin prin care a simplificat procesul de acordare a cetățeniei pentru locuitorii din estul Ucrainei.
Viktor Vodolațki, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat declara pe 24 aprilie agenției TASS că Rusia ar putea emite până la 1 milion de pașapoarte noi ucrainienilor din estul separatist, până la sfârșitul anului.
Ucraina: locul 97 din 180 în clasamentul libertății presei
Vânzătoare de ziare în Kiev.
Organizația Reporteri fără Frontiere (RFR) și-a publicat clasamentul anual al țărilor în funcție de gradul de libertate al presei. Pe primele patru locuri se situează cele patru țări scandinave: Norvegia, Finlanda, Suedia și Danemarca. Ele sunt urmate de... Costa Rica, apoi de Olanda și Jamaica.
România este pe locul 48 (din 180), între Papua-Noua-Guinee și Senegal, iar Moldova pe locul 89, urmată imediat de Macedonia, dar înaintea Ungariei (92), Serbiei (93), Ucrainei (97), sau Rusiei (150).
Pe ultimele locuri de pe planetă în chestiunea libertății presei se situează China, Turkmenistanul, Coreea de Nord și Eritreea.
În cazul României, principalele critici vizează opacitatea crescândă în fața identității patronilor de presă. Raportul atrage atenția asupra Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA), care „a abandonat bunul obicei de a face accesibile informațiile cu privire la identitatea proprietarilor”, care sunt chiar „ascunse publicului”.
La fel, e criticat felul în care guvernul a distribuit presei în mod netransparent 40 de milioane de euro,
În Moldova, de asemenea, se pune accentul pe influența oligarhilor. „Imperiul comercial al miliardarului și șef al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, dar a fost rapid înlocuit de un nou holding mediatic afiliat cu concurența reprezentată de Partidul Socialist pro-rus.”
Ucraina e criticată mai ales pentru faptul că asasinările trecute ale jurnaliștilor de investigație Pavel Șeremet, Gheorghi Gongadze și Vadim Komarov încă n-au fost elucidate.
SUA și UE critică decizia Kievului de a-l înlocui pe șeful Naftogaz
Statele Unite și UE au criticat decizia neașteptată a guvernului ucrainean de a-l înlocui pe șeful concernului energetic Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut.
Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle.
Serviciul de Acțiune Externă al UE a spus vineri că are „îngrijorări serioase” față de această decizie. Iar Departamentul de Stat a spus că „mutarea calculată” dovedește dispreț pentru bunele practici în domeniul corporativ.