În Crimeea, Putin salută restabilirea unei "justiţii istorice”

​
În vizită în Crimeea, Vladimir Putin, a declarat, în perspectiva alegerilor prezidențiale și a celei de-a patra aniversare a anexării Crimeii de către Rusia, că respectivul eveniment reprezintă un exemplu de "democraţie adevărată" şi a salutat restabilirea "justiţiei istorice”.

Prin decizia voastră, aţi restabilit justiţia istorică încălcată în epoca sovietică", a arătat Putin, într-un discurs în faţa susţinătorilor săi reuniţi la Sevastopol, în Crimeea, la un concert în sprijinul său.

Alegerile prezidenţiale ruse vor avea loc duminică, în aceeaşi zi în care Rusia va marca cea de-a patra aniversare a anexării Crimeii, aprobată în 2014 de populaţia din această peninsulă ucraineană majoritar rusofonă într-un referendum nerecunoscut de către comunitatea internaţională.

"Prin decizia voastră, aţi arătat lumii întregi ce este o adevărată democraţie, şi nu una falsă, aţi venit la referendum, aţi luat decizia şi aţi votat pentru viitorul vostru şi cel al copiilor voştri", a spus Vladimir Putin.

La Washington, Departamentul american de Stat a reacţionat imediat contestând din nou respectivul referendum "nelegitim".

"Locuitorii Crimeii au fost obligaţi să voteze sub supravegherea militarilor ruşi puternic înarmaţi. Afirmaţiile Rusiei conform cărora ucrainenii au făcut o alegere liberă în cursul acestui simulacru de "referendum" nu au avut niciodată nicio credibilitate", a afirmat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.

"În cursul ultimilor patru ani, Rusia a dus o campanie de constrângere şi de violenţă împotriva tuturor celor care se opun tentativei sale de anexare", a adăugat aceasta.

În comunicatul său, Statele Unite reafirmă că "Crimeea face parte din Ucraina" şi că sancţiunile americane impuse după anexarea acestui teritoriu de către Moscova "vor rămâne în vigoare atât timp cât Rusia nu va ceda Ucrainei controlul peninsulei".

În discursul său, Vladimir Putin a recunoscut că rămâne "încă mult de făcut pentru dezvoltarea Crimeii şi a Sevatopolului", bază a flotei ruse din Marea Neagră.

Nadia Savcenko acuzată că ar fi plănuit un atac terorist asupra Parlamentului

​
Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko, va depune o cerere de aducere în fața justiției, reținere și arestare a deputatului Nadejda Savcenko, fost pilot si ”erou de razboi” în Donbas.

Declarația a fost facuta de procuror de la tribuna parlamentului de la Kiev astazi, 15 martie.

Potrivit procurorului general, Savcenko ar fi planificat personal un atac asupra Radei Supreme.

„Anchetatorii au dovezi incontestabile că Nadejda Savcenko personal a planificat, recrutat și a dat instrucțiuni cu privire la modul efectuarii unui act terorist în parlament”, a declarat Luțenko. El a precizat ca planul prevedea folosirea în interiorul Radei de grenade de infanterie, aruncatoare de grenade, iar supravietuitorii sa fie impuscati cu arme automate.

„De aceea, astăzi, în calitate de procuror general, depun la Rada Suprema cererea de începere a urmăririi penale, reținere și arestare a deputatului Savcenko,“ – a adăugat el.

În plus, procurorul a cerut deputaților să sprijine proiectul de lege, aflat de mult timp în dezbaterea Parlamentului, potrivit carora dupa depunerea cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, deputatilor vizati sa le fie reținute pașapoartele diplomatice. ”Pentru ca invinuitii sa nu plece din Ucraina, ca să răspunda în fața legii”, a declarat Luțenko.

În același timp, răspunzând la remarca deputatului ”Oppoblok” Igor Șurma, el a spus că nu se dezice de faptul ca in trecut a sustinut-o pe Savcenko, în timp ce ea se afla in captivitate in Rusia, și a menționat că va proteja orice persoană ucraineana din închisorile din Moscova – „chiar și pe Nadeja Savcenko“.

„Dar orice ostatic eliberat, chiar și un erou decorat, trebuie să respecte legea”, – a spus Luțenko.

Anterior, deputatul Savcenko a fost invitata la audieri la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în dosarul lui Vladimir Ruban, care a fost reținut cu un arsenal de arme la linia de demarcatie din Donbas in data de 8 martie.

La o conferinta de presa sustinuta în fața sediului SBU din Kiev, Savcenko a spus că în Ucraina „are loc un război al serviciilor speciale”.

De asemenea, deputata a abordat problema rasturnarii puterii in Ucraina.

„Acum, ucraineni, puneți-vă întrebarea: cine nu s-a gândit macar o data să distrugă această putere, să radă această putere, așa cum se facea apelul in “maidan”. Cine nu s-a gandit să mineze Bankovaya (Administrația Presedintelui) sau Rada Suprema?“, a declarat ea.

Moscova include alte două ONG-uri pe lista organizațiilor indezirabile

​

Rusia a anunțat că alte două organizații neguvernamentale străine au fost declarate drept „indezirabile” pe teritoriul său.

Ministerul justiției de la Moscova a inclus pe lista organizațiilor „indezirabile” ONG-urile ”Platforma europeană pentru alegeri democratice” din Germania și ”Centrul internațional pentru cercetări electorale” din Lituania.

Cele două organizații acordau sprijin observatorilor în alegeri și au beneficiat, între altele, de finanțări din partea Fundației britanice „Rusia Deschisă” a opozantului Kremlinului și fostului oligarh rus Mihail Hodorkovski, ministerului german de externe și Comisiei Europene.

Din 2015, Rusia a declarat indezirabilă activitatea a 13 organizații străine, colaborarea cu ele fiind pasibilă de pedeapsă penală. Printre acestea se află „Fondul național pentru democrație”, „Fondul ruso-american pentru dezvoltarea economică și domnia legii”, „Fundația pentru o societate deschisă”, creată de George Soros și Mișcarea „Rusia Deschisă” a lui Mihail Hodorkovski.

Rusia anunță producţia rachetei Sarmat, după ce ''Voievoda’’ au fost oprite pentru că erau produse in Ucraina

​

Rusia a anunțat că va începe curând să producă cea mai nouă rachetă balistică intercontinentală a sa, Sarmat, după ce Moscova a făcut cunoscut că și-aa testat cu succes și noua rachetă hipersonică Hinjal, care, la fel ca Sarmat, este presupusă a putea străpunge scutul antirachetă american din Europa.

O parte din avertismentele recente ale oficialilor ruși, inclusiv Putin, au vizat de altfel indirect România, unde se află instalată o parte din elementele acestui scut, în localitatea Deveselu, alte elemente importante aflându-se in Polonia.

"Sarmat este o armă redutabilă. Sistemul de apărare antirachetă nu constituie un obstacol pentru ea", a avertizat Vladimir Putin în discursul său din fața națiunii din 1 martie.

"Testele fac posibilă trecerea la un nou tip de armament cu o racheta de croazieră cu o gamă nelimitată de acţiune şi echipată cu sursă de energie nucleară. După cum ştiţi, încă nu există aşa ceva în lume", a concluzionat atunci triumfător Putin.

Sarmat ar urma să înlocuiască în viitorul apropiat ICBM R-36M2 "Voevoda" (SS-18 Satan, conform codificării NATO) din dotarea forţelor strategice ruse. Rachetele ''Voievoda'', datând din anii 1980, sunt cele mai puternice din dotarea armatei ruse, capabile să lovească orice tip de ţinte protejate de apărarea antirachetă existentă la ora actuală.

Necesitatea înlocuirii lor a apărut după ce Ucraina a suspendat orice fel de cooperare militară cu Rusia după anexarea Crimeii în 2014 şi a rolului său în conflictul din estul Ucrainei, întrucât racheta ''Voievoda'' era fabricată în Dnepropetrovsk (Ucraina).

Potrivit Moscovei, așadar, racheta Sarmat nu poate fi detectată de niciun sistem de apărare existent. Cu o rază de acţiune de 11.000 de km, Sarmat, spun rușii, poate transporta până la 10 ogive nucleare capabile să şteargă de pe faţa pământului o metropolă întreagă.