UE şi ONU nu recunosc votul din Crimeea în alegerile prezidenţiale din Rusia
Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a precizat că o misiune OSCE formată din observatori străini a prezentat un raport în privinţa scrutinului prezidenţial din Rusia.
"Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi, prin urmare, nu recunoaşte alegerile organizate în această peninsulă. Activitatea observatorilor OSCE şi observarea de către diplomaţii UE nu a cuprins şi peninsula (Crimeea)", a spus Kocijancic.
Potrivit Consiliului Electoral Central de la Moscova, 71,55% dintre alegătorii din Crimeea au participat la scrutinul prezidenţial rus. Vladimir Putin a obţinut 92,15% dintre voturile exprimate în această regiune.
Conform raportului OSCE prezentat la Bruxelles, alegerile din Rusia au avut loc într-o atmosferă de "control politic şi juridic excesiv", care a inclus şi suprimarea opoziţiei. Documentul mai arată că observatorii internaţionali au înregistrat încălcări ale libertăţii de întrunire şi de exprimare în timpul campaniei electorale, ceea ce a generat lipsa unei concurenţe reale.
În plus, OSCE a constatat favorizarea în mass-media a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin şi accentul pus în campania electorală pe creşterea prezenţei la vot.
"Ne aşteptăm ca Rusia să abordeze problemele şi neajunsurile menţionate în raportul OSCE, întrucât aceste fapte reprezintă încălcări ale responsabilităţilor Moscovei şi ale normelor internaţionale", se mai arată în raportul OSCE.
ONU şi-a exprimat, de asemenea, poziţia cu privire la ilegalitatea alegerilor prezidenţiale din regiunea Crimeea, reamintind rezoluţia Adunării Generale a ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei.
"În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea, Adunarea Generală s-a exprimat în mai multe rânduri, în special prin Rezoluţia 68/262 privind <integritatea teritorială a Ucrainei> şi Rezoluţia 71/205 privind <situaţia drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol>. În legătură cu alegerile nule din Crimeea, secretarul general al ONU a reamintit rezoluţia Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei şi recunoaşterea Rusiei ca un stat invadator", a precizat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.
Ungaria condiționează sprijinul UE pentru Ucraina, România dorește menținerea lui
Ungaria ''va readopta bucuroasă poziţia pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023'', a declarat luni reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei "nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice", el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze "discuţiile necesare" cu maghiarii din Ucraina.
Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.
În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove (Beregszasz), un oraş situat în apropierea a trei ţări NATO şi cu cel mai mare procent de etnici maghiari. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de "ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei", este chiar şi mai "îngrijorător". "Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm", a insistat el.
Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.
"În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului", a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. "Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale", a conchis Szijjarto.
În schimb, Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a pledat luni, la Bruxelles, pentru menţinerea atenţiei şi sprijinului UE, astfel încât procesul de implementare a Acordului de Asociere/Acordului de Liber Schimb să continue în relaţia cu Ucraina.
Potrivit unui comunicat al MAE, temele principale aflate pe agenda miniştrilor de Externe europeni au vizat ultimele evoluţii din cadrul unor dosare de interes, precum situaţia din Ucraina, Siria şi Iran.
Totodată, miniştrii de Externe au discutat pe marginea ritmului şi a perspectivelor de avansare a reformelor în Ucraina, cât şi despre situaţia de securitate din estul ţării.
"A fost reiterată cu fermitate poziţia principială a UE de condamnare şi nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei, în contextul celei de-a patra comemorări a momentului (18 martie 2018)", precizează MAE.
Germania respinge cererea Kievului de sancţiuni contra fostului cancelar Schröder
Guvernul cancelarului german Angela Merkel a respins luni cererea ministrului ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, pentru adoptarea unor sancţiuni contra fostului cancelar Gerhard Schröder, care lucrează în prezent pentru trusturi strategice ruseşti.
"Guvernul federal, inclusiv cancelarul, nu vede un motiv pentru a se angaja în astfel de deliberări", a declarat la Berlin Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.
Anterior în aceeaşi zi, Klimkin a cerut sancţiuni contra lui Schröder pentru sprijinul său faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, reales duminică pentru al patrulea mandat.
''Este important ca sancţiunile să fie impuse nu doar membrilor guvernului rus şi companiilor ruseşti de stat, ci şi celor care promovează proiectele lui Putin în ţări străine. Schröder este cel mai mare lobbyist al lui Putin în întreaga lume. De aceea, ar trebui văzut dacă Uniunea Europeană poate face ceva în această privinţă'', a declarat Klimkin, citat luni de cotidianul german Bild.
După încheierea mandatului său de cancelar în 2005, înfrânt de Angela Merkel, Gerhard Schröder a obţinut un post în conducerea proiectului energetic Nord Stream controlat de statul rus şi a întreținut o relaţie apropită cu Putin.
Gazoductul Nord Stream, deţinut majoritar de concernul rus Gazprom, transportă gaz rusesc în Germania, dar este criticat de Kiev întrucât ocoleşte Ucraina.
În luna septembrie a anului trecut, Schröder a fost ales în boardul companiei petroliere ruse Rosneft.
O mare parte din clasa politica germană este extrem de critică faţă de alegerile lui Schroeder, unii chiar acuzându-l pe fostul şef al guvernului german că serveşte interesele Moscovei.
Rusia a început manevre militare în regiunile ocupate din Georgia și Ucraina
Rusia a început, luni, exerciții cu de rachete și artilerie în mai multe regiuni, inclusiv în autoproclamatele Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea și regiunile adiacente frontierei ucrainene.
Armata rusa afirmă că aproximativ 8.000 de militari și aproape 1.500 de unitati de tehnica militara sunt implicate în exerciții. De asemenea, militarii vor exersa metode combinate de transfer în ”zonele manevrelor” – atât în componenta unor convoaie rutiere, cât și pe calea ferată.
Autoritatile de la Kiev au declarat în mod repetat că întărirea prezenței militare rusești în Crimeea, după anexarea sa în 2014, reprezinta acte de agresiune a Rusiei. Țările occidentale și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la desfășurarea exercițiilor rusești în peninsulă și la granița cu Ucraina.