Rusia va expulza 150 de diplomaţi, dintre care 60 sunt americani. Consulatul SUA din Sankt-Petersburg va fi închis

​
Administraţia Vladimir Putin va expulza 60 de diplomaţi americani din Rusia şi va închide Consulatul SUA din oraşul Sankt-Petersburg, ca reacţie la măsuri similare dispuse de preşedintele american, Donald Trump, după atacul neurotoxic din Marea Britanie. În total, Rusia ar urma să expulzeze aproximativ 150 de diplomaţi din zeci de ţări, inclusiv unul din România.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat joi seară că ambasadorul SUA în Rusia, Jon Huntsman, a fost convocat pentru a i se aduce la cunoştinţă măsurile de retorsiune luate de Administraţia Vladimir Putin. "Ambasadorul SUA în Rusia, Jon Huntsman, a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde adjunctul meu, Serghei Riabkov, îi prezintă măsurile simetrice contra Statelor Unite", a declarat Serghei Lavrov, citat de agenţiile de presă Sputnik şi Tass.

"Măsurile vor fi reciproce. Acestea includ expulzarea unui număr echivalent de diplomaţi şi retragerea părţii ruse din acordul care permite funcţionarea Consulatului general american în oraşul Sankt- Petersburg", a spus Serghei Lavrov, precizând că măsuri simetrice vor fi luate împotriva tuturor ţărilor care au expulzat diplomaţi ruşi.

"Pe baza principiului reciprocităţii, ca măsură de retorsiune, 58 de funcţionari ai Ambasadei SUA din Moscova şi doi funcţionari de la Consulatul american din Ekaterinburg au fost declaraţi personae non gratae, din cauza activităţilor incompatibile cu statutul diplomatic. Vor trebui să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse până pe 5 aprilie 2018", a explicat şeful diplomaţiei ruse.

"Vom face mai mult de atât", a continuat Serghei Lavrov, anunţând că Rusia va convoca o reuniune de urgenţă a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice în scopul iniţierii dialogului pentru aflarea adevărului despre atacul neurotoxic din Marea Britanie, pe care Londra îl atribuie Moscovei.

Anterior, Ministerul rus de Externe anunţase că Administraţia Vladimir Putin va anunţa curând măsuri simetrice împotriva ţărilor occidentale care au expulzat diplomaţi ruşi. "Nu este important dacă vor fi măsuri similare, nu trebuie să ne concentrăm pe acest lucru. Vom lua măsuri adecvate. Acum sunt analizate şi vor fi prezentate în curând. Veţi afla forma şi conţinutul măsurilor atunci când totul va fi pregătit. Repet, se va întâmpla în curând", declara Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova.

Statele Unite au anunţat, luni, decizia de expulzare a 60 de diplomaţi ruşi, ca reacţie la atacul neurotoxic din orăşelul britanic Salisbury. Printre diplomaţii ruşi expulzaţi se numără 12 presupuşi agenţi de informaţii activi în Misiunea Rusiei la sediul ONU din New York. În afară de expulzarea diplomaţilor, Casa Albă a dispus şi închiderea Consulatului rus din oraşul american Seattle. În semn de solidaritate cu Marea Britanie, majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au anunţat expulzări de diplomaţi ruşi.

Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina încearcă să relanseze acordurile de la Minsk

​
Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina vor căuta modalităţi de a accelera punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk privind reglementarea conflictului din estul ucrainean, a declarat joi purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert.

Cele patru ţări, care cooperează în cadrul aşa-zisului "Format Normandia" pentru a încerca să pună capăt acestei crize, au salutat totodată acordul părţilor aflate în conflict de a consolida armistiţiul pentru perioada Paştelui, încheiat la 23 martie şi care va intra în vigoare la 30 martie, a adăugat Seibert.

Şefii de stat şi de guvern din cele patru ţări "îşi reafirmă angajamentul faţă de aplicarea acordurilor de la Minsk în toate dimensiunile lor (de securitate, politică, umanitară şi economică) şi vor căuta lunile următoare posibile soluţii pentru accelerarea implementării acestora", se subliniază într-un comunicat al preşedinţiei franceze.

Acordurile de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015, prevăd acordarea unei autonomii sporite teritoriilor separatiste din estul Ucrainei pentru a permite revenirea lor sub controlul Kievului. Conflictul armat care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi din estul ţării s-a soldat de la declanşarea sa, în 2014, cu peste 10.000 de morţi.

Luarea de poziţie anunţată joi survine într-un moment de tensionare a relaţiilor dintre Rusia şi statele occidentale, ca urmare între altele a conflictului din Siria şi a otrăvirii unui fost agent dublu rus în Marea Britanie, incident care a generat expulzarea de diplomaţi ruşi din numeroase ţări europene şi din SUA.

Apropiat al lui Trump, acuzat de contacte cu serviciile secrete ruse și cu partidul lui Ianukovici

​
Rick Gates, un membru al fostei echipe de campanie electorală a preşedintelui SUA Donald Trump, a fost în contact, în 2016, cu o persoană despre care Biroul Federal de Investigaţii suspectează că ar avea legături cu serviciile de spionaj ruse, acuză procurorul special Robert Mueller.

Paul Manafort, directorul fostei echipe de campanie a preşedintelui Donald Trump, şi fostul subaltern Rick Gates sunt vizaţi de 12 capete de acuzare, inclusiv conspiraţie împotriva SUA, spălare de bani şi declaraţii false, în investigaţia privind presupuse contacte cu Rusia.

Procurorul special Robert Mueller a depus documente judiciare care arată că Rick Gates şi Paul Manafort au avut legături cu "Persoana A", explicând că Rick Gates cunoştea că respectiva persoană avea contacte cu Serviciul rus de informaţii militare (GRU). Potrivit presei americane, "Persoana A" este Konstantin Kilimnik, un asociat de afaceri din perioada în care Paul Manafort a lucrat la campania unui partid pro-Kremlin din Ucraina.

Presupusele contacte ale lui Kilimnik cu serviciile secrete ruse sunt cunoscute, dar nu se ştia faptul că aceste legături continuau în anul 2016. Paul Manafort s-a întâlnit de două ori cu această persoană în 2016, inclusiv în luna august, când campania electorală din SUA era intensă. Rick Gates s-ar fi întâlnit cu persoana respectivă în septembrie şi octombrie 2016.

"Agenţii speciali ai Biroului Federal de Investigaţii care oferă asistenţă Biroului procurorului special consideră că Persoana A are legături cu serviciile de informaţii ruse şi avea aceste legături în 2016", a precizat Robert Mueller.

Paul Manafort, în vârstă de 68 de ani, s-a alăturat echipei de campanie a lui Donald Trump în martie 2016 şi a fost directorul acesteia în intervalul iunie-august 2016. Rick Gates, în vârstă de 45 de ani, a colaborat cu Paul Manafort începând din anul 2006 la o firmă internaţională care a desfăşurat activităţi de lobby inclusiv în Ucraina.

În martie 2016, Rick Gates s-a alăturat echipei de campanie electorală a lui Donald Trump, fiind consilier politic şi adjunct al lui Paul Manafort. Paul Manafort şi fostul său subaltern Rick Gates au pledat nevinovat la acuzaţiile formulate. Acuzaţiile se referă în principal la activităţile de lobby desfăşurate în baza unui contract cu Partidul Regiunilor din Ucraina, însă au fost formulate în cadrul investigaţiei privind ingerinţele Rusiei în scrutinul prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016, fiind probabil o modalitate de a exercita presiuni de către procurori.

Germania lansează construcția controversatului gazoduct Nord Stream 2

​
Germania a înlăturat ultimele obstacole pentru construcția și exploatarea în apele sale teritoriale a gazoductului Nord Stream 2, un proiect rusesc susținut de Berlin dar criticat de Uniunea Europeană.

Agenția maritimă si hidrografică a aprobat, după un studiu de impact de mediu și comercial, amplasarea a 31 de km de conducte pe fundul mării Baltice, în zona economică exclusivă a Germaniei, a precizat agenția, într-un comunicat.

"Suntem satisfăcuși ca toate premisele pentru tronsonul german (...) sunt astfel stabilite", a reacționat într-un comunicat separat Jens Lange, cadru de conducere de rang înalt in societatea Nord Stream 2 AG.

Controversatul proiect urmează încă să primească „în lunile următoare„ autorizațiile finale ale Rusiei, Finlandei, Suediei si Danemarcei, precizează comunicatul Nord Stream.

În centrul unei importante dispute între Moscova si Comisia Europeană, proiectul Nord Stream 2 vizează dublarea până la finele lui 2019 capacitățile fratelui său mai mare Nord Stream 1 și va permite trimiterea in Germania, în mod direct, a unei cantități și mai mari de gaz rusesc, prin marea Baltică și ocolind, deci, Ucraina.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat anul trecut ca acest proiect nu „prezintă pericole„ și va ajuta la „diversificarea surselor de aprovizionare„.

Unda verde germană vine la o zi după anunțarea unei expulzări masive de diplomați ruși de către țările occidentale, inclusiv de către Germania, după otrăvirea unui fost agent dublu rus în Marea Britanie.

De asemenea, această autorizare vine în ciuda sancțiunilor impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina și anexarea Crimeii și în ciuda opoziției ferme a mai multor state din estul Europei, începâand cu Polonia.