Președintele belarus Alexandar Lukașenka le recomanda antreprenorilor din Belarus să caute noi piețe pentru exportul de bunuri din Belarus, inclusiv în Ucraina, din cauza problemelor legate de livrările către Rusia.
„În ceea ce privește exporturile noastre, cautați alte piețe, dacă Rusia nu ne înțelege și nu vrea să înțeleagă. Ne vom întâlni cu președintele, după inaugurare, vom discuta în detaliu toate întrebările“ – a spus președintele Belarusului.
El a menționat că, dacă Rusia continuă sa „împidice antreprenorii din Belarus pentru nu se stie ce motiv”, atunci este mai bine pentru ei „să caute fericirea în altă parte”.
„Noi nu le trimitem nimic rău. Dea Dumnul ca în Rusia sa fie la fel ca în Belarus. Prin urmare, ne vom decide în acest an. Adica noi le facem un bine și tot timpul în genunchi ne rugam de ei…“, – a mai spus liderul Belarus.
Începând cu 31 martie, Rosselkhoznadzor a interzis livrarile de lapte de la o serie de întreprinderi din Belarus. După cum a menționat ministrul belarus al agriculturii, Leonid Zaiaț, interdicțiile au fost impuse fără ca macar partea rusă sa ofere o explicație formala.
Oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat, vineri, că Ucraina ar trebui să permită pieţei să stabilească preţul gazelor naturale, aşa cum au promis autorităţile de la Kiev în acordul de împrumut în valoare de 17,5 miliarde de dolari, în condiţiile în care, recent, Guvernul ucrainean a extins sistemul de preţuri subvenţionate pentru consumatorii casnici, transmite Reuters.
În anul 2016, Ucraina s-a angajat să ajusteze preţul gazelor naturale în linie cu preţurile de pe piaţa externă, însă eşecul Guvernului de la Kiev de a implementa o decizie în acest sens ar putea determina FMI să amâne eliberarea unor noi tranşe de împrumut.
Fereastra de oportunitate de care dispune Ucraina pentru a adopta reformele cerute de FMI se diminuează, având în vedere că următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare vor avea loc în 2019. În plus, actualul program cu FMI expiră în luna martie a anului următor.
Pentru moment Cabinetul de la Kiev a decis să prelungească încă două luni sistemul de preţuri subvenţionate pentru consumatorii casnici, conform unui act normativ publicat vineri.
"Credem că este important ca preţul gazelor naturale, inclusiv tarifele pentru consumatorii casnici, să fie determinat de piaţă, în linie cu reformele care au fost implementate în 2016 şi care au constituit una din realizările principale în procesul de reformă din Ucraina în ultimii ani", a declarat reprezentantul FMI în Ucraina, Goesta Ljungman.
Aceasta nu a dorit să comenteze referitor la modul în care decizia Guvernului de la Kiev va afecta şansele pentru următoarea tranşă de împrumut, dar, anterior, FMI a subliniat că ajustarea preţului gazelor este o cerinţă cheie pentru noi finanţări.
Banca Naţională a Ucrainei a avertizat, în repetate rânduri, că relansarea economică a Ucrainei ar putea fi pusă în pericol dacă ţara nu va beneficia de noi finanţări din programul convenit cu FMI.
Până acum, Ucraina a primit 8,4 miliarde de dolari de la FMI, bani care au ajutat-o să îşi revină după doi ani de recesiune provocată de anexarea peninsulei Crimeea şi de izbucnirea conflictului cu separatiştii din partea de est a Ucrainei, sprijiniţi de Rusia.
În regiunea Donbas din sud-estul Ucrainei, unde de la începutul anului 2014 Rusia desasoara un razboi nedeclarat cu Ucraina, începand cu ora 00:01, 30 martie, a fost decretat așa-zisul ”armistitiu pascal”, a anunțat serviciul de presă al OSCE, în urma rezultatelor deciziei Grupului Tripartit de Contact (GTC).
Anunțul indică faptul că GTC confirmă angajamentul său față de o încetare a focului generala, durabilă și nedeterminată începând cu 30 martie.
Se remarcă faptul că toate acordurile privind încetarea focului au fost strict respectate de fortele armate al Ucrianei.
„Cu toate acestea, în cazul unei amenințări la viața și sănătatea populației civile, a membrilor unităților armate ale Ucrainei, orice provocari din partea luptatorilor administrației de ocupatie a Rusiei, Forțele Armate ale Ucrainei sunt gata să răspundă imediat“ – a anuntat biroul de presa al Fortelor Armate ale Ucrianei.
„Armistițiul” anterior, convenit de participanții Grupului de contact tripartit a intrat în vigoare la miezul nopții, pe 5 martie, dar a fost incalcat de separatisti la doar o oră după decretarea încetarii focului, amintesc oficialii militari ucraineni.
Rusia a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat, care poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri
Rusia a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat: are capacitatea de a atinge teritoriul continental al SUA şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei
"Acest nou test efectuat la cosmodromul Pleseţk a confirmat caracteristicile rachetei în timpul fazelor de prelansare şi de zbor iniţial", se arată într-un comunicat al Ministerului.
Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Iuri Borisov, a declarat recent că industria naţională de apărare este pregătită să producă un număr mare de rachete balistice intercontinentale Sarmat, pentru a înlocui rachetele învechite Satan. El a menţionat că noua generaţie de rachete poate să lovească portavioane, distrugătoare şi crucişătoare.
Racheta RS-28 Sarmat are greutatea de 100 de tone şi poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei.
Serghei Karakaiev, comandantul Forţelor Strategice Ruse, a anunţat că Rusia va efectua în 2018 de două ori mai multe teste cu rachete balistice decât în 2017.
La 1 martie, în discursul despre Starea Naţiunii din Duma de Stat, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia deţine arme hipersonice care asigură o invulnerabilitate la sistemele de apărare antirachetă şi o rază de acţiune mai mare decât în cazul altor rachete balistice.