După lansarea „Nord Stream 2” și „TurkStream”, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina va scădea de 10 ori, a declarat Alexei Miller, președintele consiliului de administrație al monopolului rusesc Gazprom.
„Noi nu spunem că tot tranzitul prin teritoriul Ucrainei va fi sistat. Pentru că există țări vecine, există regiuni care sunt la granița cu Ucraina in partea Europei și, fără îndoială, aprovizionarea acestor regiuni ale Europei va fi efectuata prin teritoriul Ucrainei. Este o altă chestiune că aceste volume vor fi, fără îndoială, mai puțin importante. Pot fi de aproximativ 10-15 miliarde metri cubi de gaz pe an”, a spus Miller.
Agenția aminteste că, în 2017, Ucraina a transportat spre Europa 93 de miliarde de metri cubi de gaze rusești, iar în 2016 – 82 de miliarde de metri cubi.
Întrebat despre condițiile viitoarei cooperări cu Ucraina, Miller a raspuns: „Trebuie să negociem, în orice caz, acestea nu sunt condițiile pe care le-am primit în cadrul procedurilor arbitrale de la Stockholm”.
Anterior, marți, Gazprom a declarat că construcția primului fir al TurkStream va fi finalizată într-o lună.
Totodata, Germania a aprobat construirea conductei de gaze „Nord Stream-2” pe fundul Mării Baltice.
Proiectul „Nord Stream-2“ prevede construirea și exploatarea a două fire de conducta cu o capacitate totală de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Oponenții proiectului – inclusiv Polonia, statele baltice și Danemarca – susțin că Nord Stream 2 va spori dependența UE de Gazprom, care asigură deja aproximativ o treime din gazul UE.
Cea mai mare bancă din Ucraina, PrivatBank, a dat în judecată subsidiarele din Ucraina şi Cipru ale firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru neregulile care au avut loc în auditurile efectuate de aceasta în perioada 2013-2015.
Foștii acționari ai băncii, Ihor Kolomoisky și Gennadiy Bogolyubov, au contestat naționalizarea recentă a băncii și spun că banca centrală a distrus cu bună știință starea finanțelor PrivatBank.
În luna decembrie, un tribunal din Londra a ordonat înghețarea la nivel mondial a patrimoniului lui Kolomoisky și a lui Bogolyubov în timp ce se consideră cazul.
Situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria a fost abordată în cadrul unei întâlniri care a avut loc luni între ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, şi vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Cristina Lesnic.
Cu această ocazie, şeful misiunii diplomatice române şi vicepremierul moldovean au examinat şi alte aspecte legate de rezolvarea diferendului transnistrean.
Daniel Ioniţă şi Cristina Lesnic au abordat în special situaţia şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subliniind necesitatea consolidării eforturilor pentru a îmbunătăţi starea de lucruri.
Un alt subiect a vizat terenurile agricole amplasate dincolo de traseul Râbniţa-Tiraspol, vicepremierul Cristina Lesnic exprimându-şi speranţa că partea transnistreană îşi va onora angajamentele asumate, iar fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces nestingherit la acestea, prin restabilirea integrală a dreptului de proprietate.
De asemenea, au fost abordate şi alte aspecte de interes comun, inclusiv perspectivele de promovare a noi proiecte în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.
România nu participă ca entitate separată la negocierile privind Transnistria, dar Uniunea Europeană din care face parte este implicată în formatul de negocieri 'cinci plus doi' ca observator (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, OSCE plus SUA şi UE, ca observatori).
Anul trecut, Chişinăul şi Tiraspolul au semnat un protocol pentru reintrarea în normalitate a celor opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria, după aproape 15 ani în care personalul şi elevii şcolilor respective au avut probleme, conform Independent.md.
Acest protocol urma să înceapă să fie implementat din luna februarie a acestui an, dar nu se ştie deocamdată dacă toate prevederile acestui document au fost puse în aplicare de către administraţia de la Tiraspol.
În Transnistria funcţionează opt şcoli cu predare în limba română în baza programelor de învăţământ ale Republicii Moldova. În aceste şcoli studiază peste 1.000 de copii. Administraţia separatistă din Transnistria obstrucţionează activitatea acestor şcoli, cerând ca acestea să fie înregistrate la Tiraspol, să plătească impozite în conformitate cu legislaţia locală, iar procesul educaţional să se desfăşoare după legile transnistrene.
Președintele belarus Alexandar Lukașenka le recomanda antreprenorilor din Belarus să caute noi piețe pentru exportul de bunuri din Belarus, inclusiv în Ucraina, din cauza problemelor legate de livrările către Rusia.
„În ceea ce privește exporturile noastre, cautați alte piețe, dacă Rusia nu ne înțelege și nu vrea să înțeleagă. Ne vom întâlni cu președintele, după inaugurare, vom discuta în detaliu toate întrebările“ – a spus președintele Belarusului.
El a menționat că, dacă Rusia continuă sa „împidice antreprenorii din Belarus pentru nu se stie ce motiv”, atunci este mai bine pentru ei „să caute fericirea în altă parte”.
„Noi nu le trimitem nimic rău. Dea Dumnul ca în Rusia sa fie la fel ca în Belarus. Prin urmare, ne vom decide în acest an. Adica noi le facem un bine și tot timpul în genunchi ne rugam de ei…“, – a mai spus liderul Belarus.
Începând cu 31 martie, Rosselkhoznadzor a interzis livrarile de lapte de la o serie de întreprinderi din Belarus. După cum a menționat ministrul belarus al agriculturii, Leonid Zaiaț, interdicțiile au fost impuse fără ca macar partea rusă sa ofere o explicație formala.