Poroşenko promulgă legea privind controlul comun la frontiera cu Moldova

​
Petro Poroşenko, a promulgat joi Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, în prezenţa premierului moldovean Pavel Filip, aflat într-o vizită la Kiev, cu ocazia participării la un forum de securitate, informează Moldpres şi Deschide.md.

Premierul moldovean a salutat promulgarea acordului, ceea ce va permite Republicii Moldova să controleze pe deplin frontiera de stat moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean. Controlul în comun la frontieră a început la 17 iulie 2017 în punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, aflat pe teritoriul Ucrainei.

Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene a fost ratificată de Rada Supremă a Ucrainei (parlamentul unicameral) la 1 martie. Intrarea în vigoare a documentului va permite extinderea controlului în comun la toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Pavel Filip şi Petro Poroşenko au menţionat că astfel va fi asigurată o luptă mai eficientă împotriva criminalităţii şi contrabandei la graniţă şi va spori securitatea regională.

Cei doi oficiali au subliniat relaţiile excelente între Republica Moldova şi Ucraina şi au convenit să menţină în continuare un dialog politic activ pentru implementarea tuturor documentelor bilaterale semnate.

Drept priorităţi pentru perioada următoare, Pavel Filip şi Petro Poroşenko au evidenţiat deschiderea podului dintre localităţile Unguri şi Boroniţa şi urgentarea procesului de demarcare a frontierei de stat moldo-ucrainene.

Ucraina va părăsi oficial CSI

​
Petro Poroșenko a cerut Guvernului să pregătească documentația necesară încetarii oficiale a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN.

Șeful statului și-a exprimat pozitia în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului.

„Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participarii noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizatia de la Minsk”- a spus Poroșenko.

În același timp, președintele a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat in scopul verificarii daca se respecta interesele naționale ale statului.

„Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.

CSI a fost fondata in decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.

Ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.

În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.

Ucraina va impune noi sancţiuni oligarhilor ruşi

​
Ucraina va impune noi sancţiuni oligarhilor ruşi, inclusiv lui Oleg Deripaska, fondatorul unuia dintre cele mai importante grupuri industriale din Rusia, Basic Element, conform informaţiilor provenite de la preşedintele Petro Poroshenko.

Sancţiunile impuse de Ucraina vin după ce SUA a luat măsuri similare, anunţate vineri, împotriva unor oficiali şi oameni de afaceri apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin.

SUA au sancţionat şapte oligarhi ruşi şi 17 oficiali ai guvernului rus pentru ceea ce au numit „activităţi nepotrivite” în întreaga lume.

​

Merkel: Nord Stream 2 nu e posibil fără implicarea Ucrainei

​
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a avertizat marţi că proiectul controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2 nu este posibil fără implicarea Ucrainei în tranzitul de gaz din Rusia spre Europa, însă fără a preciza rolul acestei ţări în respectivul tranzit.

'Nu este posibil ca Ucraina să nu aibă nicio importanţă în tranzitul de gaz din cauza (gazoductului) Nord Stream', a insistat cancelarul german, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Acest gazoduct, criticat de unele ţări membre ale Uniunii Europene (UE) şi de Kiev, ar urma să permită ca mai mult gaz rusesc să ajungă direct în Germania, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, care ar fi privată de drepturile de tranzit plătite de Moscova ce asigură un venit important.

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a cerut abandonarea acestui proiect-pilot de către gigantul rus Gazprom şi la care Germania este o asociată importantă, acuzând Rusia că vrea să impună 'o blocadă economică şi energetică' împotriva Ucrainei. Un prim gazoduct, Nord Stream 1, este deja în funcţiune.

'Un proiect fără claritate asupra rolului Ucrainei în tranzit nu este posibil', a estimat Merkel, adăugând că 'există de asemenea alţi factori politici de luat în considerare'.

Germania a susţinut multă vreme că Nord Stream 2 este un proiect strict 'comercial' şi a ridicat la sfârşitul lui martie ultimele obstacole în calea construcţiei şi exploatării gazoductului rus în apele sale teritoriale.

Anunţul neaşteptat al cancelarului german lasă să se întrevadă un nou litigiu cu Moscova, în timp ce tensiunile ruso-occidentale nu au încetat să se amplifice în ultimii ani, în special din cauza conflictului din Estul Ucrainei, în care regimul de la Kiev luptă împotriva separatiştilor proruşi.

Acest anunţ are loc într-un context tot mai tensionat între Rusia şi Occident, din cauza conflictului în estul Ucrainei între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale prooccidentale de la Kiev.

În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Conducta ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.

Blocadă rusă a Ucrainei

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat luni Rusia că vrea să impună o ”blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

”Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

Lansat în 2005, pe timpul unor relaţii călduroase între Berlin şi Moscova, proiectul Nord Stream avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct cristalizează tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea sa de piaţă reprezentând în 2017 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, ea reprezintă 60%.

Rusia caută să consolideze această dependenţă

Gazoductul TurkStream vizează, astfel, să crească livrările către Turcia şi să o transforme într-o ţară de tranzit către sudul UE, tot pentru a ocoli Ucraina. Punerea lui în serviciu este prevăzută la sfârşitul lui 2019 de către Gazprom.

Președintele Consiliului de Administraţie al companiei ucrainene Naftohaz, Andri Kobolev, consideră astfel că proiectul gazoductului Nord Stream 2 este un "cal troian" pentru Uniunea Europeană şi "contravine intereselor Europei". "Naftogaz încearcă să explice acest lucru partenerilor săi europeni" - a subliniat Kobolev. "Dacă această conductă va fi, totuşi, construită și pusă în funcțiune, europenii vor trebui să plătească un preţ serios, potrivit Rador, care citeaza Korrespondent.

Prețul pentru lansarea Nord Stream 2 va fi divizarea UE" - a avertizat şeful Naftohaz, care consideră că, pentru a-şi atinge acest obiectiv, Moscova va folosi tactica "dezbină și stăpânește". "Domnul Putin va suna în Polonia și va spune: 'Vreţi gaze ieftine ca în Germania? Dacă doriți același avantaj competitiv, haideţi să discutăm, între timp, şi alte chestiuni'. Apoi, va suna în Slovacia, în Ungaria și în alte țări din Europa Centrală și de Est.

Așa va obţine divizarea" - a explicat șeful companiei ucrainene Naftohaz. Andri Kobolev a amintit şi ipoteza conform căreia Rusia, prin intermediul Nord Stream 2 și TurkStream, vrea să reducă la minimum tranzitul de gaz prin Ucraina. "Noi credem că, prin transferul tranzitului din Ucraina în altă parte, Putin îşi face drum spre o operaţiune militară la scară largă, ceea ce va duce, în cele din urmă, la faptul că tancurile rusești vor fi la frontierele estice ale unor țări precum Polonia, Ungaria, Slovacia și România" - a mai declarat şeful Naftohaz, subliniind că probabilitatea unui astfel de scenariu "este mai mare de 50 la sută, în caz de sistare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina".

"Faptul că gazul rusesc este tranzitat prin Ucraina costă mult Rusia în cazul unei astfel de agresiuni de amploare" - a precizat Kobolev. "Există şi un alt scenariu, mai puţin grav: încetarea tranzitului gazelor prin Ucraina l-ar putea ajuta pe Putin să câștige războiul din punct de vedere economic" - a adăugat șeful companiei ucrainene Naftohaz. Concernul rus Gazprom a anunţat anterior că, după lansarea Nord Stream 2 și TurkStream, volumul tranzitului gazului rusesc prin Ucraina ar scădea de zece ori.