11:50 14.4.2018

Cum justifică Pinciuk plata a 150.000 de dolari către fundația Trump pentru un discurs de 20 de minutei, în 2015

Oligarhul ucrainean Viktor Pinciuk a negat joi că i-ar fi plătit ilegal 150.000 de dolari lui Donald Trump pentru o intervenție la o conferință în 2015, care a atras atenția procurorului special Robert Mueller.

Procurorul, care anchetează ingerința rusească în alegerile prezidențiale americane din 2016, studiază această plată de 150.000 de dolari efectuată de fundația lui Viktor Pinciuk către cea a lui Trump, arată New York Times.

Interogată de AFP, fundația Pinciuk a confirmat că a plătit această sumă „la cererea” fundației Trump pentru o intervenție video de 20 de minute la conferința Yalta European Strategy (YES). Această conferință a fost organizată la Kiev în septembrie 2015 și care avea ca misiunea „promovarea unei apropieri între Ucraina și occident”.

"Invitarea liderilor internaționali în Ucraina pentru a conecta țara la Europa și la lume este o activitate centrală a YES", a afirmat purtătoarea de cuvânt a fundației, Natalia Vovk.

"Fundația nu a fost contactată de reprezentanți ai dl. Mueller", a precizat Vovk.

În apariția sa video la această conferință din Ucraina, trecută atunci aproape neobservată, Trump l-a criticat pe Barack Obama, în acea perioadă președinte al SUA, pentru politica față de Ucraina și Rusia.

Ca de obicei, Trump a denunțat pe contul său de Twitter încă un fake news din partea NYT.

"Comentatorul politic Doug Schoen și nu un om de afaceri ucrainean mi-a solicitat un scurs discurs telefonic (Skype), animat de Doug în Ucraina", a spus Trump.

La această conferință au fost invitate personalități precum fostul președinte american Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair sau președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premier.

Pinciuk, al patrulea cel mai bogat om din Ucraina, potrivit Forbes, a plătit peste 13 milioane de dolari către fundația Clinton din 2006, potrivit NYT.

11:49 14.4.2018

SBU: Kremlinul pregătește o nouă invazie în Ucraina

Kremlinul planifică la toamnă o nouă încercare de a destabiliza Ucraina, folosind vechea tema a „protecției vorbitorilor de limba rusă“. Planul implică o invazie a trupelor ruse regulate pe teritoriul Ucrainei, a anunțat astăzi, la un briefing la Kiev, Viktor Kononenko, purtatorul de cuvânt al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

SBU are informații despre planurile Kremlinului privind Ucraina, afirma Kononenko. Astfel, în „anturajul lui Putin ar exista o grupare care și-a stabilit ca obiectiv crearea condițiilor necesare pentru invazia trupelor ruse în Ucraina, în toamna acestui an, sub pretextul protejării rusofonilor“.

Kononenko susține că, pentru punerea în aplicare a unui astfel de plan, Moscova intenționează să folosească grupari de infractori, „sportivi“ și alte structuri semilegale, care să creeze incidente implicand membri ai acțiunilor pro-ruse sau ale unor participanti la procesiuni crestine organizate de preotii bisericii ruse in Ucriana.

Anterior, președintele Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasil Hrîțak a declarat că ofițerii SBU au blocat actiunile serviciilor speciale rusești care urmareau sa provoace miscari in vederea federalizarii si autonomiei unor regiuni ale Ucrainei.

15:44 12.4.2018

Poroşenko promulgă legea privind controlul comun la frontiera cu Moldova

Grănicer moldovean între Transnistria si Ucraina

Petro Poroşenko, a promulgat joi Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, în prezenţa premierului moldovean Pavel Filip, aflat într-o vizită la Kiev, cu ocazia participării la un forum de securitate, informează Moldpres şi Deschide.md.

Premierul moldovean a salutat promulgarea acordului, ceea ce va permite Republicii Moldova să controleze pe deplin frontiera de stat moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean. Controlul în comun la frontieră a început la 17 iulie 2017 în punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, aflat pe teritoriul Ucrainei.

Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene a fost ratificată de Rada Supremă a Ucrainei (parlamentul unicameral) la 1 martie. Intrarea în vigoare a documentului va permite extinderea controlului în comun la toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Pavel Filip şi Petro Poroşenko au menţionat că astfel va fi asigurată o luptă mai eficientă împotriva criminalităţii şi contrabandei la graniţă şi va spori securitatea regională.

Cei doi oficiali au subliniat relaţiile excelente între Republica Moldova şi Ucraina şi au convenit să menţină în continuare un dialog politic activ pentru implementarea tuturor documentelor bilaterale semnate.

Drept priorităţi pentru perioada următoare, Pavel Filip şi Petro Poroşenko au evidenţiat deschiderea podului dintre localităţile Unguri şi Boroniţa şi urgentarea procesului de demarcare a frontierei de stat moldo-ucrainene.

15:42 12.4.2018

Ucraina va părăsi oficial CSI

Petro Poroșenko a cerut Guvernului să pregătească documentația necesară încetarii oficiale a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN.

Șeful statului și-a exprimat pozitia în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului.

„Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participarii noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizatia de la Minsk”- a spus Poroșenko.

În același timp, președintele a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat in scopul verificarii daca se respecta interesele naționale ale statului.

„Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.

CSI a fost fondata in decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.

Ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.

În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.