Oficiali din SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor emite o alertă în legătură cu aceste atacuri cibernetice, care au vizat relee de transmitere a semnalului Internet pentru alimentarea sistemelor esenţiale de infrastructură, în cadrul unei campanii de spionaj care în viitor ar putea fi folosită pentru operaţiuni ofensive.
"Atunci când observăm astfel de activităţi cibernetice nocive, fie că vin din partea Kremlinului ori a altor entităţi statale negative, le respingem", a declarat luni Rob Joyce, coordonatorul pentru Securitate cibernetică al Preşedinţiei SUA, citat de site-ul agenţiei Reuters. În februarie, Casa Albă a atribuit Rusiei atacul cibernetic "NotPetya", comis în anul 2017, o acţiune care a afectat infrastructura din Ucraina şi computere din întreaga lume, condamnată vehement de Washington şi Londra.
Guvernele ţărilor le-au cerut victimelor atacurilor să semnaleze orice activitate dăunătoare, pentru a se înţelege mai bine impactul campaniei cibernetice. Încă "nu avem o perspectivă completă asupra scopului atacurilor cibernetice", a explicat Jeanette Manfra, un oficial din cadrul Departamentului american pentru Securitatea Internă.
Sistemele infectate cibernetic ar putea fi utilizate pentru viitoare operaţiuni cibernetice ofensive, afirmă oficiali americani şi britanici. "Ar putea fi poziţionate softuri pentru a fi folosite în perioade tensionate", atrage atenţia Ciaran Martin, directorul Centrului Naţional britanic pentru Securitate Cubernetică, explicând că au fost vizate "milioane de computere".
Atacurile cibernetice ruse au afectat o serie de companii, inclusiv furnizori de semnal Internet, firme private, dar şi administratori ai sistemelor de infrastructură. Ciaran Martin a explicat că autorităţile monitorizează de un an aceste activităţi, subliniind că este vorba de o campanie amplă, care poate afecta "sisteme precum cele ale marilor companii ori birouri private”.
Relaţiile între Rusia şi Occident sunt mai tensionate decât erau în perioada Războiului Rece, deoarece atunci erau anumite canale de comunicare între părţile implicate şi nu exista o obsesie pentru rusofobie, a declarat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
"Consider că sunt mai tensionate (relaţiile între Rusia şi Occident). Deoarece în timpul Războiului Rece erau canale de comunicare şi nu exista o obsesie pentru rusofobie, care seamană cu un genocid prin sancţiuni", a declarat Lavrov.
Ministrul rus de Externe susţine că liderii statelor occidentale sunt conştienţi de cât de serioasă este această situaţie.
Jurnalistul rus Maksim Borodin, cel care a scris primul despre compania militară privată Vagner, în care militari ruși care luptaseră în Ucraina au fost trimiși în Siria, a murit într-un spital din Ekaterinburg, fără a-şi reveni din comă.
PE 13 aprilie, Maksim Borodin a căzut de la geamul apartamentului său aflat la etajul cinci al unui bloc din Ekaterinburg.
Colegii jurnalistului nu cred în versiunea suicidului sau a unui incident nefericit. Aceştia spun că nu pot afla nimic de la organele de drept şi nu au acces în apartamentul unde s-a produs tragedia.
Maksim Borodin a scris despre moartea a câtorva zeci de militari ruşi în Siria la 7 februarie 2018, în urma unei lovituri a coaliţiei occidentale. Așa cum s-a demonstrat mai târziu, aceşti militari erau mercenari angajaţi de o companie privată numită Vagner dintre care mulți luptaseră în Donbas.
Moscova nu va admite desființarea așa-zisei misiuni de menținere a păcii din Transnistria, potrivit vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Mai mult decât atât, el lasă să se înțeleagă că opinia oficialităților de la Chișinău cu privire la prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova nu are nicio importanță pentru Kremlin.
„Noi nu vom admite degradarea statutului Transnistriei, unde locuiesc conaționalii noștri, și nu vom accepta desființarea misiunii noastre de pacificare”, a scris Rogozin într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, postat în replică la solicitarea premierului Pavel Filip cu privire la asigurarea unui „coridor verde” prin Ucraina necesar pentru retragerea trupelor ruse.
Vicepremierul rus a lăsat clar să se înțeleagă că părerea Chișinăului nu interesează Moscova.
„Nu ne facem niciun fel de iluzii cu privire la situația reală din Republica Moldova, al cărei guvern este controlat de manipulatorul și mafiotul Vlad Plahotniuc”, scrie Dmitri Rogozin. Potrivit oficialului rus, Moscova caută și găsește soluții pentru „toate provocările Chișinăului și Occidentului de a agrava blocada acestei republici nerecunoscute (Transnistria – n.red.)”.
Săptămâna trecută, la Kiev, premierul moldovean Pavel Filip a declarat, în cadrul întâlnirii cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, că Republica Moldova vrea să ajungă la un acord cu Ucraina pentru a fi creat un „coridor verde” pentru retragerea armatei ruse din Transnistria.
Rusia s-a obligat, încă din 1999, la summit-ul OSCE de la Istanbul, să-și retragă trupele din Transnistria, însă nu și-a respectat angajamentele, sub pretextul asigurării unei misiuni de menținere a păcii în regiune.