Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat Euractiv.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus.
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Comisia Europeană a aprobat astăzi plata către Ucraina a primelor 500 de milioane de euro din noul program de asistență macrofinanciară (AMF).
Cu această sumă, asistența macrofinanciară totală acordată Ucrainei de către UE începând cu 2014 ajunge la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare sumă a acestei asistențe direcționate către orice țară din afara UE.
În cadrul noului program AMF aprobat de Parlamentul European și Consiliu în iulie 2018, până la 1 miliard de euro va fi disponibil Ucrainei. Programul ajută Ucraina să își acopere nevoile de finanțare și sprijină punerea în aplicare a unei agende de reforme structurale.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu Euro și dialogul social, care se ocupă și de Stabilitatea financiară, serviciile financiare și piața de capital, a declarat:
"Uniunea Europeană a demonstrat constant sprijin politic și financiar Ucrainei. Debursarea vine într-un moment crucial, când Ucraina și poporul său se confruntă cu o nouă agresiune din partea Rusiei și trebuie să vadă solidaritatea partenerilor internaționali. Un astfel de comportament agresiv nu este acceptabil în Europa de astăzi “.
Pierre Moscovici, comisar responsabil cu problemele economice și financiare, fiscalitate și vamă, a adăugat:
"Ucraina și-a îndeplinit angajamentele politice agreate cu UE pentru eliberarea primei plăți în cadrul programului de asistență macrofinanciară. Asta arată că Ucraina continuă să aplice reformele, în ciuda climatului actual de incertitudine securitară și a ciclului electoral viitor."
Anunțul CE subliniază că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru obtinerea noii tranșe de ajutor, inclusiv în domeniul combaterii corupției. Este vorba despre crearea unui Birou Național Anticorupție și a unui tribunal special pentru combaterea corupției.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit decizia UE „un semnal important de sprijin continuu în fața noilor provocări din partea agresorului rus”.
Agenţia ucraineană de informaţii SBU a efectuat vineri percheziţii la locuinţa stareţului celei mai mari şi mai vechi mănăstiri din Kiev, care face parte din Biserica Ortodoxă Rusă.
Ofiţeri SBU percheziţionau locuinţa fratelui Pavlo, care conduce Mănăstirea Pecersk de la Kiev, a anunţat secretarul SBU Igor Guskov.
Prelatul este suspectat de ”incitare la ură”, a precizat el.
Biserica ucraineană este pe cale să se organizeze ca biserică independentă, după ce a făcut parte, secole, din Biserica Ortodoxă Rusă, în urma unui conflict cu comunităţi ortodoxe ruse din Ucraina.
În prezent, în Ucraina există trei comunităţi ortodoxe, inclusiv cele două biserici aflate în divorţ.
Autorităţile ucrainene i-au acuzat pe membrii clerului ortodox rus de faptul că-i susţine pe separatiştii proruşi.
Kievul a interzis bărbaţilor adulţi ruşi între 16 şi 60 de ani să intre în Ucraina, a anunţat şeful serviciului de frontieră Petro Țîgîkal la o reuniune televizată vineri.
"Astăzi, intrarea străinilor este limitată - în primul rând cetăţeni ai Federaţiei Ruse - neadmiterea cetăţenilor Federaţiei Ruse în vârstă de la 16 la 60 de ani, de sex masculin", a declarat Țîgîkal.
Serviciul ucrainean de pază a frontierelor a confirmat introducerea măsurii.
Pe de altă parte, Rusia a anunțat că nu intenţionează să impună o acceaşi interdicţie ucrainenilor, a spus o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
Zaharova a acuzat Guvernul ucrainean că, prin această interdicţie, face rău oamenilor obișnuiţi.