Rusia şi-a întărit prezenţa militară în Crimeea cu zeci de avioane de vânătoare

Rusia a trimis sâmbătă zeci de avioane de vânătoare Su-27 şi Su-30 în Crimeea în scopul de a-şi consolida prezenţa aeriană în această peninsulă de la Marea Neagră anexată de la Ucraina.

Un jurnalist al Reuters a văzut aparatele de zbor aterizând la baza Belbek din Crimeea, în contextul unor tensiuni între ruşi şi ucraineni.

Un nou episod de tensiuni a izbucnit între cele două părţi la sfârşitul lui noiembrie, când Garda de Coastă rusă a sechestrat în strâmtoarea Kerci trei nave ucrainene care se îndreptau către oraşul-port Mariupol de la Marea Azov.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov acuză puterea de la Kiev că pregăteşte o „provocare“ în apropierea Crimeei, în timp ce preşedintele ucrainean Petro Poroşenko avertizează asupra riscului izbucnirii unui „război total“ cu Rusia.

O navă a Marinei britanice a intrat în Marea Neagră

Nava HMS Echo a intrat luni în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, relatează portalul proguvernamental rus Sputnik International, citând Bosphorus Observer, care monitorizează mişcările de nave în strâmtoarea Bosfor.

Potrivit Sputnik International, HMS Echo a fost trimisă cître Urcaina în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie.

HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu sonare şi receptori capabili să culeagă date militare, notează sursa citată.

Informaţia cu privire al trimiterea HMS Echo către Ucraina vine în contextul unui nou episod de tensiuni între Moscova şi Kiev. La sfârşitul lui noiembrie, Garda de Coastă rusă a capturat trei nave ale Marinei ucrainene în timp ce traversau strâmtoarea Kerci cu direcţia Mariupol, un oraş-port de la Marea Azov.

Poroșenko a semnat legea prin care i se cere Bisericii Ortodoxe Ucrainene să-şi modifice denumirea

Poroșenko a semnat sâmbătă legea prin care i se cere Bisericii Ortodoxe Ucrainene să-şi modifice denumirea pentru a arăta în mod explicit afilierea ei la Rusia şi la Patriarhia Moscovei, informează Unian şi dpa.

Parlamentarii ucraineni au votat joi această lege care ar putea obliga Biserica susţinută de Moscova în Ucraina să adauge la denumirea sa termenul ''rusă'', numindu-se astfel 'Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina', lege ce are drept scop diminuarea influenţei preoţilor pe care autorităţile de la Kiev îi consideră drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Ucraina a înfiinţat la sfârşitul săptămânii trecute o nouă Biserică Ortodoxă, independentă de Moscova, pentru care liderii ucraineni au militat de la destrămarea fostei URSS în 1991 şi despre care Kievul afirmă că reprezintă un pas vital pentru a contracara amestecul Rusiei în treburile sale. Astfel, reprezentanţii confesiunilor ortodoxe din Ucraina s-au reunit sâmbăta trecută cu ocazia unui "Conciliu de Reunificare" pentru a crea o biserică independentă de tutela religioasă rusească, în absenţa notabilă a ramurii loiale Moscovei. Conciliul a pus în aplicare decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol, luată la jumătatea lunii octombrie, de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, punând capăt unei perioade de 332 de ani de tutelă religioasă a Moscovei.

Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) a făcut vineri apel la preşedintele ucrainean Petro Poroşenko să opună un veto în cazul legii, pe care o consideră discriminatorie şi care ''ar putea duce la consecinţe imprevizibile în societate’'.

SUA anulează sancțiunile împotriva unor active ale lui Deripaska ce nu-i mai aparțin în acte

Departamentul Trezoreriei SUA intenționează ca, în 30 de zile, să ridice sancțiunile impuse împotriva a trei companii energetice deținute de oligarhul rus Oleg Deripaska.

„Office of Foreign Assets Control (OFAC) a anunțat astăzi Congresul despre intenția de a pune capăt, în 30 de zile, sancțiunilor impuse împotriva En + Group plc (En +), UC Rusal plc (Rusal) și JSC EuroSibEnergo (ESE). OFAC afimră că schimbările semnificative în structura și guvernanța corporativă a companiilor mentionale le permit să îndeplinească criteriile de radiere”, se arată într-un comunicat al Trezoreriei.

Trezoreria a explicat că firmele au acceptat schimbări semnificative în conducerea și acționariatul lor, inclusiv prin reducerea cotei lui Deripaska sub 50% și restructurarea componenței consiliilor de administrație ale acestor organizații.

„Oligarhul rus Oleg Deripaska continuă să fie sub sancțiuni, activele lui rămân blocate”, a subliniat Trezoreria.

De asemenea, OFAC își rezervă dreptul de a reintroduce una sau toate aceste societăți în lista de sancțiuni dacă ele nu îndeplinesc acordul.

„Companiile sunt supuse supravegherii permanente asupra respectării condițiilor și vor suporta consecințe grave dacă nu le vor îndeplini”, a declarat șeful Trezoreriei, Stephen Mnuchin.

SUA au impus în aprilie sancțiuni împotriva lui Deripaska și a companiilor în care el este cel mai mare acționar, motivând „acțiunile infractionale” ale Rusiei, precum și ”cazierul” lui Deripaska.

Sancțiunile, cele mai dure după anexarea Crimeei de către Moscova, au fost amânate de mai multe ori, deoarece SUA așteptau ca Deripaska să se retraga de la cârma si acționaritul majoritar al companiilor.