FMI cere Ucrainei să liberalizeze preţul gazelor naturale
Oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat, vineri, că Ucraina ar trebui să permită pieţei să stabilească preţul gazelor naturale, aşa cum au promis autorităţile de la Kiev în acordul de împrumut în valoare de 17,5 miliarde de dolari, în condiţiile în care, recent, Guvernul ucrainean a extins sistemul de preţuri subvenţionate pentru consumatorii casnici, transmite Reuters.
În anul 2016, Ucraina s-a angajat să ajusteze preţul gazelor naturale în linie cu preţurile de pe piaţa externă, însă eşecul Guvernului de la Kiev de a implementa o decizie în acest sens ar putea determina FMI să amâne eliberarea unor noi tranşe de împrumut.
Fereastra de oportunitate de care dispune Ucraina pentru a adopta reformele cerute de FMI se diminuează, având în vedere că următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare vor avea loc în 2019. În plus, actualul program cu FMI expiră în luna martie a anului următor.
Pentru moment Cabinetul de la Kiev a decis să prelungească încă două luni sistemul de preţuri subvenţionate pentru consumatorii casnici, conform unui act normativ publicat vineri.
"Credem că este important ca preţul gazelor naturale, inclusiv tarifele pentru consumatorii casnici, să fie determinat de piaţă, în linie cu reformele care au fost implementate în 2016 şi care au constituit una din realizările principale în procesul de reformă din Ucraina în ultimii ani", a declarat reprezentantul FMI în Ucraina, Goesta Ljungman.
Aceasta nu a dorit să comenteze referitor la modul în care decizia Guvernului de la Kiev va afecta şansele pentru următoarea tranşă de împrumut, dar, anterior, FMI a subliniat că ajustarea preţului gazelor este o cerinţă cheie pentru noi finanţări.
Banca Naţională a Ucrainei a avertizat, în repetate rânduri, că relansarea economică a Ucrainei ar putea fi pusă în pericol dacă ţara nu va beneficia de noi finanţări din programul convenit cu FMI.
Până acum, Ucraina a primit 8,4 miliarde de dolari de la FMI, bani care au ajutat-o să îşi revină după doi ani de recesiune provocată de anexarea peninsulei Crimeea şi de izbucnirea conflictului cu separatiştii din partea de est a Ucrainei, sprijiniţi de Rusia.
Bielorusia caută să găsească înlocuitor pentru piața rusă, inclusiv în Ucraina
Președintele belarus Alexandar Lukașenka le recomanda antreprenorilor din Belarus să caute noi piețe pentru exportul de bunuri din Belarus, inclusiv în Ucraina, din cauza problemelor legate de livrările către Rusia.
„În ceea ce privește exporturile noastre, cautați alte piețe, dacă Rusia nu ne înțelege și nu vrea să înțeleagă. Ne vom întâlni cu președintele, după inaugurare, vom discuta în detaliu toate întrebările“ – a spus președintele Belarusului.
El a menționat că, dacă Rusia continuă sa „împidice antreprenorii din Belarus pentru nu se stie ce motiv”, atunci este mai bine pentru ei „să caute fericirea în altă parte”.
„Noi nu le trimitem nimic rău. Dea Dumnul ca în Rusia sa fie la fel ca în Belarus. Prin urmare, ne vom decide în acest an. Adica noi le facem un bine și tot timpul în genunchi ne rugam de ei…“, – a mai spus liderul Belarus.
Începând cu 31 martie, Rosselkhoznadzor a interzis livrarile de lapte de la o serie de întreprinderi din Belarus. După cum a menționat ministrul belarus al agriculturii, Leonid Zaiaț, interdicțiile au fost impuse fără ca macar partea rusă sa ofere o explicație formala.
Ambasadorul României la Chişinău abordează situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria, precum și tensiunile din Ucraina legate de legea învățământului
Situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria a fost abordată în cadrul unei întâlniri care a avut loc luni între ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, şi vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Cristina Lesnic.
Cu această ocazie, şeful misiunii diplomatice române şi vicepremierul moldovean au examinat şi alte aspecte legate de rezolvarea diferendului transnistrean.
Daniel Ioniţă şi Cristina Lesnic au abordat în special situaţia şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subliniind necesitatea consolidării eforturilor pentru a îmbunătăţi starea de lucruri.
Un alt subiect a vizat terenurile agricole amplasate dincolo de traseul Râbniţa-Tiraspol, vicepremierul Cristina Lesnic exprimându-şi speranţa că partea transnistreană îşi va onora angajamentele asumate, iar fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces nestingherit la acestea, prin restabilirea integrală a dreptului de proprietate.
De asemenea, au fost abordate şi alte aspecte de interes comun, inclusiv perspectivele de promovare a noi proiecte în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.
România nu participă ca entitate separată la negocierile privind Transnistria, dar Uniunea Europeană din care face parte este implicată în formatul de negocieri 'cinci plus doi' ca observator (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, OSCE plus SUA şi UE, ca observatori).
Anul trecut, Chişinăul şi Tiraspolul au semnat un protocol pentru reintrarea în normalitate a celor opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria, după aproape 15 ani în care personalul şi elevii şcolilor respective au avut probleme, conform Independent.md.
Acest protocol urma să înceapă să fie implementat din luna februarie a acestui an, dar nu se ştie deocamdată dacă toate prevederile acestui document au fost puse în aplicare de către administraţia de la Tiraspol.
În Transnistria funcţionează opt şcoli cu predare în limba română în baza programelor de învăţământ ale Republicii Moldova. În aceste şcoli studiază peste 1.000 de copii. Administraţia separatistă din Transnistria obstrucţionează activitatea acestor şcoli, cerând ca acestea să fie înregistrate la Tiraspol, să plătească impozite în conformitate cu legislaţia locală, iar procesul educaţional să se desfăşoare după legile transnistrene.
PrivatBank cere PwC 3 miliarde de dolari pentru nereguli în auditurile efectuate în 2013-2015
Cea mai mare bancă din Ucraina, PrivatBank, a dat în judecată subsidiarele din Ucraina şi Cipru ale firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru neregulile care au avut loc în auditurile efectuate de aceasta în perioada 2013-2015.
Foștii acționari ai băncii, Ihor Kolomoisky și Gennadiy Bogolyubov, au contestat naționalizarea recentă a băncii și spun că banca centrală a distrus cu bună știință starea finanțelor PrivatBank.
În luna decembrie, un tribunal din Londra a ordonat înghețarea la nivel mondial a patrimoniului lui Kolomoisky și a lui Bogolyubov în timp ce se consideră cazul.