Cum justifică Pinciuk plata a 150.000 de dolari către fundația Trump pentru un discurs de 20 de minutei, în 2015
Oligarhul ucrainean Viktor Pinciuk a negat joi că i-ar fi plătit ilegal 150.000 de dolari lui Donald Trump pentru o intervenție la o conferință în 2015, care a atras atenția procurorului special Robert Mueller.
Procurorul, care anchetează ingerința rusească în alegerile prezidențiale americane din 2016, studiază această plată de 150.000 de dolari efectuată de fundația lui Viktor Pinciuk către cea a lui Trump, arată New York Times.
Interogată de AFP, fundația Pinciuk a confirmat că a plătit această sumă „la cererea” fundației Trump pentru o intervenție video de 20 de minute la conferința Yalta European Strategy (YES). Această conferință a fost organizată la Kiev în septembrie 2015 și care avea ca misiunea „promovarea unei apropieri între Ucraina și occident”.
"Invitarea liderilor internaționali în Ucraina pentru a conecta țara la Europa și la lume este o activitate centrală a YES", a afirmat purtătoarea de cuvânt a fundației, Natalia Vovk.
"Fundația nu a fost contactată de reprezentanți ai dl. Mueller", a precizat Vovk.
În apariția sa video la această conferință din Ucraina, trecută atunci aproape neobservată, Trump l-a criticat pe Barack Obama, în acea perioadă președinte al SUA, pentru politica față de Ucraina și Rusia.
Ca de obicei, Trump a denunțat pe contul său de Twitter încă un fake news din partea NYT.
"Comentatorul politic Doug Schoen și nu un om de afaceri ucrainean mi-a solicitat un scurs discurs telefonic (Skype), animat de Doug în Ucraina", a spus Trump.
La această conferință au fost invitate personalități precum fostul președinte american Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair sau președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premier.
Pinciuk, al patrulea cel mai bogat om din Ucraina, potrivit Forbes, a plătit peste 13 milioane de dolari către fundația Clinton din 2006, potrivit NYT.
Berlinul îndeamnă UE să-şi intensifice presiunile asupra Rusiei
UE este necesar să sporească presiunile asupra Rusiei, pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea în numeroase crize în care este implicată, a pledat vineri, la Bruxelles, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.
”Noi nu putem să tolerăm eşecurile Consiliului de Securitate al ONU din cauza votului de veto al Rusiei. Nu putem continua aşa”, a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.
”Trebuie să sporim presiunile asupra Rusiei, pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea. Aceasta este o condiţie sine qua non în vederea soluţionării problemei conflictului sirian”, a îndemnat Maas.
Rusia s-a opus marţi prin veto, în Consiliul de Securitate, unui proiect american de rezoluţie care prevedea crearea unui mecanism de anchetă cu privire la recursul la armament chimic în Siria, în urma atacurilor de sâmbătă de la Duma.
Şeful diplomaţiei germane şi-a reiterat susţinerea faţă de propunerea apărată de Franţa cu privire la traducerea celor care se fac vinovaţi de atacuri chimice în faţa justiţiei penale internaţionale.
”Folosirea armelor chimice nu ar trebui să rămâne nepedepsită, fără consecinţe. Nu ne putem face că nu s-a întâmplat nimic”, a subliniat Maas.
”Însă nu putem închide dialogul cu Rusia”, a avertizat el. ”Ucraina, otrăvirea de la Salisbury, intervenţia în Siria, intervenţiile în procesele democratice trebuie săfie abordate şi trebuie să vedem cum să reacţionăm”, a declarat ministrul german.
Maas urmează să participe luni la Luxemburg la i reuniune a miniştrilor de Externe din UE, în cursul căreia urmează să fie reafirmată unitatea statelor membre în faţa Moscovei şi pe tema conflictului din Siria.
Cei 28 au imputat în mod unanim Rusiei utilizarea unui agent chimic, cu scopul de a încerca să elimine un fost agent dublu rus în Marea Britanie, Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, însă sunt dezbinaţi cu privire la sancţiuni.
Majoritatea statelor membre UE au expulzat diplomaţi ruşi de pe teritoriul lor, însă mai multe ţări s-au limitat să-şi recheme ambasadorii la Moscova la consultări.
Şeful diplomaţiei germane s-a pronunţat în favoarea unui recurs tot mai frecvent la votul cu o majoritate calificată în cadrul reuniunilor consacrate afacerilor externe, pentru a se tranşa asupra unor poziţii, iar apoi acţiona.
Obiectivele euro-atlantice ale Ucrainei sunt 'realiste' (înalt oficial NATO)
Obiectivele euro-atlantice ale Ucrainei sunt "realiste" dacă reformele necesare înregistrează progrese, a declarat vineri adjuncta secretarului general al NATO, Rose Gottemoeller.
"Nu este ceva idealist ca Ucraina să aibă aspiraţii euro-atlantice şi să dorească să adere la amândouă, atât la NATO cât şi la Uniunea Europeană. Cred că sunt obiective foarte importante şi realiste", a subliniat diplomata americană, în marja celei de-a 11-a ediţii a Forumului de Securitate de la Kiev.
Ea a adăugat însă că Ucraina mai are mult de lucru pentru a îndeplini criteriile de aderare la NATO. "Trebuie realizate reforme importante. Este vorba de reforme ale instituţiilor de apărare, ale instituţiilor de securitate, ale ministerelor", a spus Gottemoeller.
Ucraina şi Moldova securizează frontiera comună
Republica Moldova şi Ucraina vor începe în iunie lucrările de demarcare a frontierei comune, decizia fiind luată în cadrul ședinței Comisiei bilaterale pentru demarcarea graniței, care s-a desfășurat în această săptămână la Kiev, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de ucrainean.
Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru a doua jumătate a anului 2018 și se va desfășura pe teritoriul Republicii Moldova. „Delegațiile au discutat situația actuală și perspectiva aplicării planului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene pentru anul 2018. […] Comisia comună a decis să demareze faza activă pe teren a lucrărilor de demarcare pe segmentele încă nedemarcate ale frontierei de stat moldo-ucrainene începând din luna iunie a anului curent”, se arată în comunicat.
Petro Poroşenko, a promulgat pe 12 aprilie Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, în prezența prim-ministrului Pavel Filip, care s-a aflat la Kiev cu ocazia participării la Forumul de securitate.
Intrarea în vigoare a Acordului va permite extinderea controlului în comun la toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. Pavel Filip și Petro Poroșenko au menționat că astfel va fi asigurată o luptă mai eficientă împotriva criminalității și contrabandei la hotar și va spori securitatea regională.
Controlul în comun la frontieră a fost început pe 17 iulie 2017 în punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, aflat pe teritoriul Ucrainei, menţionează Radio Chişinău. Administrația separatistă de la Tiraspol se opune vehement realizării inițiativelor moldo-ucrainene cu privire la securizarea segmentului transnistrean al frontierei.