Ucraina a comemorat 32 de ani de la catastrofa de la Cernobîl
Ucraina a comemorat joi 32 de ani de la catastrofa de la Cernobîl - cel mai grav accident nuclear din istorie -, care a contaminat o bună parte din Europa, dar mai ales Ucraina, Belarusul şi Rusia, la acea vreme republici sovietice.
"Cernobîlul va rămâne pentru întotodeauna o plagă deschisă în inima ţării noastre", a declarat preşedintele ucrainean Petro Poroşenko pe pagina de facebook, îndemnând "să se facă totul pentru ca această tragedie să nu se mai repete vreodată".
Câteva sute de persoane s-au adunat, în noaptea de miercuri spre joi, la o ceremonie de comemorare la Slavutici, la aproximativ 50 de kilometri de centrală, unde trăieşte în prezent cea mai mare parte a personalului acesteia.
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 1.23, reactorul numărul 4 al Centralei Cernobîl, situat la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, exploda în timpul unui test de securtate.
Combustibil nuclear a ars timp de zece zile, emanând în atmosferă elemente radioactive ce au contaminat, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa.
Moscova a încercat mai întâi să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost lansată pe 28 aprilie de Suedia, care a detectat o creştere a radioactivităţii, însă şeful statului sovietic Mihai Gorbaciov a intervenit în mod public abia pe 14 mai.
În total, aproape 350.000 de persoane au fost evacuate, într-o perioadă de mai mulţi ani, dintr-un perimetru de 30 de kilometri ăn jurul centralei.
În decurs de patru ani, aproximativ 600.000 de sovietici au fost trimişi la faţa locului - cu măsuri de protecţie slabe, eventual niciuna - pentru a stinge incendiul şi apoi a constru io şapă de beton menită să izoleze reactorul accidentat şi să cureţe zona din jur.
Bilanţul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere. Potrivit unor estimări este vorba despre 30 până la 100.000 de morţi.
Alte trei reactoare de la Cernobîl au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. După ani de tergiversări, o uriaşă arcă de oţel etanşă a fost până la urmă instalată, la sfârşitul lui 2016, deasupra reactorului accidentat.
În valoare de 2,1 miliarde de euro, finanţată de comunitatea internaţională, această structură a acoperit vechiul "sarcofag" de beton, fisurat şi instabil, şi a permis să se izoleze mai bine magma puternic radioactivă rămasă în reactor.
Rezultatul a fost scăderea de zece ori, în decurs de un an, a nivelului radioactivităţii în jurul centralei, potrivit unor estimări oficiale.
“Ororile vieţii din Vest, decăderea Europei, terorismul, protestele, criza refugiaţilor…” - principalele teme utilizate de televiziunile ruse
Un studiu realizat de think-tank-ul Ukraine Crisis Media Center, a monitorizat modul în care principalele canale TV din Rusia au reflectat imaginea statelor europene în perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2017, perioada de după anexarea Crimeei şi declanşarea războiului din estul Ucrainei.
Potrivit evenimentului zilei, studiul a luat în calcul cele mai mari televiziuni ruse: Rossia 1, Pervâi Kanal şi NTV.
Potrivit studiului, aproximativ 93 la sută din ştirile prezentate despre România sunt negative, ţara noastră ocupând locul 3 în topul ţărilor atacate de televiziunile ruseşti, după Irlanda şi Spania. Nici vecinii din Republica Moldova nu au o imagine mai bună, 87% din ştiri fiind negative.
Conform sursei citate, majoritatea statelor europene sunt descrise de televiziunile ruseşti ca o întruchipare a răului absolut, cu câteva excepţii: Elveţia, Muntenegru şi Belarus.
În rest, strategia mediatică arată că ”în Rusia televiziunile sunt cel mai puternic instrument mediatic prin care conducerea ţării setează agenda”, citat de evz.ro.
Studiul mai arată că numărul de ştiri negative a crescut cu 87% din iulie 2014 până în decembrie 2017. Principalele teme negative utilizate de televiziunile ruse sunt: ororile vieţii cotidiene din Vest, decăderea Europei, terorismul, protestele, criza refugiaţilor, sancţiunile la adresa Rusiei.
Gazprom șantajează Ucraina cu un al treilea gazoduct prin Marea Baltică
Pe fondul încercărilor de a începe cu Kievul negocierile privind tranzitul de gaze prin Ucraina, Gazprom a început să aducă vorba despre posibilitatea construirii unui al treilea „Nord Stream”.
Într-un interviu pentru „Rossia 24“, Alexander Medvedev, adjunctul sefului Gazprom, a declarat că compania sa este pregatita sa înceapa construirea unor conducte suplimentare pentru furnizarea de gaz către Europa, cum ar fi „Nord Stream-3“.
Este prima declarație publică a conducerii de top Gazprom privind posibilitatea construirii gazoductului „Nord Stream-3”.
Potrivit lui Medvedev, acest lucru este posibil, „dacă Europa va declara noi necesitati și va fi gata să semneze contractele necesare”.
Medvedev a reluat teza că furnizarea de gaze naturale către Europa prin coridorul nordic este mai profitabila pentru Gazprom, decât pe coridorul central, prin Ucraina, de la zăcămintele vechi din Nadîm-Pur-Taz, unde producția este în scădere.
Prima conducta „Nord Stream“, cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, a fost construita în perioada 2010-2012 și a creat o ruta directă de alimentare cu gaze naturale din Rusia spre Germania pe sub Marea Baltică. A doua conductă de gaz, cu o capacitate similară, Gazprom intenționează să o construiască până la sfârșitul anului 2019.
Publicația menționează că sperand într-o crestere a cererii de gaze naturale în Europa, Gazprom nu ia în considerare opțiunea de a suplimenta volumele de gaz care tranziteaza Ucraina.
Totodata, Medvedev a declarat, marți, că „Gazprom“ este dispus să negocieze cu Ucraina problema tranzitului după 2019, dar „ținând cont de deplasarea centrului nostru de producție de gaze în partea de nord, este nevoie ca si Ucraina să vina cu propuneri concrete“.
În prezent, Gazprom insistă că ar dori sa foloseasca ruta ucraineana pentru tranzitarea spre Europa a cel mult 15 miliarde metri cubi pe an. Kievul considera că un astfel de volum va face ca sistemul său de gaze să nu mai fie viabil.
Cernăuți: Naționaliștii ucraineni au protestat, în fața Consulatului României, împotriva unor "pretenții teritoriale ascunse ale Bucureștiului"
Un grup de tineri ucraineni, majoritatea studenți, au organizat un protest în fața Consulatului General al României la Cernăuți, împotriva acordării de către București a cetățeniei române locuitorilor regiunii și organizării de acțiuni culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a Bucovinei cu România, considerându-le elemente ale unor pretenții teritoriale față de Ucraina.
Potrivit sursei citate, grupul de manifestanți a fost condus de Serghii Kacimarski, reprezentantul forței politice naționaliste "Pobratimi Ukraini" (Frații Ucrainei), fiind prezenți și alți naționaliști.
Kacimarski a fost de altfel și cel care a moderat acțiunea de protest, el susțînând că, prin acordarea cetățeniei române locuitorilor regiunii Cernăuți, România își manifestă un posibil "interes teritorial față de nordul Bucovinei", ceea ce poate să determine război, "exact cum s-a întâmplat în Donbas și Crimeea".
Au fost amintite și unele acțiuni culturale ale comunității românești, desfășurate cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți, în timpul cărora au fost evocate momente ale unirii Bucovinei cu România în 1918, „în pofida voinței populației ucrainene”.
Agenția BucPress precizează că la acțiunea de protest au participat vreo 30-35 de persoane, un număr foarte mic (mai mare era numărul de polițiști - punctează sursa citată), în mare parte studenți. Ei nu au luat cuvântul, ci au scandat "Slavă Ucrainei", "Eroilor Slavă" și "Moarte dușmanilor".
Kacimarski a spus că se pronunță împotriva separatismului în regiunea Cernăuți și împotriva promovării imaginii României Mari în anul curent, solicitând serviciilor speciale ucrainene să intervină.