Linkuri accesibilitate

Cum consolidează pandemia tendințele autoritariste ale președintelui sîrb Aleksandar Vucici (VIDEO)


Belgrad, oraș fantomă duminica trecută
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:36 0:00

Belgrad, oraș fantomă, duminica trecută

Una din țările ecare au impus măsuri dure în lupta impotriva pandemiei este Serbia. Ca în cazul Ungariei, unde Parlamentul a acceptat ca premierul declarat iliberal Orban Viktor să conducă prin decrete, președintele Aleksandar Vucici pare a se folosi de pandemie pentru a-și condolida atitudinea politică autoritaristă. Lucian Ștefanescu a stat de vorba cu Dragan Stavlianin, redactor la serviciul balcanic al Europei Libere.

Lucian Ștefanescu în dialog cu Dragan Stavlianin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:54 0:00
Link direct


„Vucici declara acum o lună la începutul crizei că nu e importantă, și glumea, spunînd că femeile pot să meargă fără teamă la Milano pentru cumpărături, într-un moment când pandemia se răspîndise deja în nordul Italiei.

Cîteva zile mai tîrziu însă, când virusul a ajuns în Serbia, a schimbat foaia, și a impus măsuri aspre, între care restricții totale de circulație între 8 seara și 5 dimineața, a început să aibă apariții dramatice și să semneze decrete, lăsînd palamentul deoparte și asumîndu-și întreaga putere, fapt pentru care a fost criticat de opoziție, care a spus că a pus mâna pe controul statul într-o manieră neconstituțională.

Potrivit Constituției sîrbe, puterea președintelui este una ceremonială, dar, ca în cazul lui Slobodan Miloșevici în anii 1990, puterea aparține de fapt președintelui, în cazul de față lui Vucici, care în trecut a fost premier.

Așa cum am spus, Vucici are apariții dramatice, s-a declarat pe față bucuros că oamenilor le e frică, și a spus că va adopta măsuri și mai stricte dacă sîrbii nu recpectă ordinul de a sta în case.

În afară însă de aceste măsuri menite să încetinească răspîndirea virsului, se pare că Vucici a folosit această situație pentru a marginaliza opoziția, care e clar că nu poate avea apariții publice, și pentru a reprima ce a mai rămas din presa independentă, așa cum a făcut și Miloșevici. De fapt, în timpul lui Miloșevici exista mai multă presă independentă decît acum, din nefericire.

Dragan Stavljanin
Dragan Stavljanin


Vucici controlează literalmente aproape toată media, prin mai multe televiziuni private la scară națională, televiziunea de stat e de asemenea controlată de el, și ce a rămas sînt cîteva portaluri și site-uri pe internet cu o circulație limitată, care fac un lucru important desigur, dar care ajung la o mică parte din populație, iar din acest motiv multora le e teamă că de îndată ce această criză epidemiologică se va termina, situația Serbiei în ce privește democrația se va înrăutăți, și că această tendință autoritaristă, care a început de la venirea la putere a lui Vucici în 2012, va continua în același mod, în mod special acum când Uniunea Europeană e în dezordine din cauza propriilor ei probleme legate de epidemie, de discuțiile legate de rezolvarea crizei econimic, și de oboseala extinderii.

Vucici își dă seama că perspectiva intrării Serbiei în UE e destul de îndepărtată, unii spun că nu va avea loc înainte de 2030. Între timp el are nevoie de ceva pentru azi și pentru mâine, pentru a-și întări puterea, și din cauza și asta continuă această politică de a fi cu fundul în două luntri, la început cu Uniunea Europeană și Rusia, acum cu UE și China.

Vucici a criticat Uniunea Europeană când aceasta a interzis exportul de echipamente medicale, clar pentru că avea nevoie de ele, președintele sîrb spunînd că solidaritatea europeană e un basm, și că Serbia poate acum conta doar pe China, și pe președintele chinez, despre care Vucici a spus că e fratele său și al Serbiei.

Asta în ciuda faptului că, deși e afectată de criză, UE continuă să trimită mai multe ajutoare Serbiei decît China, și de fapt cea mai mare parte a ajutorului chinezesc e pe bani, e cumpărat, în timp ce ajutorul european e pe gratis.

Multă lume înțelege însă că astea sînt doar manevre politice cotidiene, și că Serbia va rămâne pe calea integrării europene, pentru că două treimi din exporturtile sîrbești merg în UE, dar în ansamblu manevrele politice nu vor face bine democrației din Serbia, presei independente și presei în general, care e grav afectată nu numai de presiunile politice, dar și de starea foarte proastă a economiei - jurnaliștii sînt foarte slab plătiți, le e teamă că-și pierd slujbele, și din cauza asta autocenzura e în creștere, sugerează multe sondaje.”

XS
SM
MD
LG