„Cine va ridica mânușa geopolitică” este titlul analizei semnate de Nicolae Negru pentru Ziarul Național. Autorul face trimitere la mesajul Externelor de la Moscova prin care se condamnă „amestecul din partea SUA și a țărilor UE în procesele politice interne ale R. Moldova”. Nicolae Negru observă că, deloc întâmplător, noua constituita alianță comunisto-socialistă s-a apucat să salveze R. Moldova de influența străină. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, vorbește despre venirea soldaților NATO, iar liderul PSRM, Igor Dodon, susține că „Moldova este în pericol și că nu va da țara străinilor”. Potrivit lui Nicolae Negru geopolitica ar fi „ultimul refugiu pentru forțele prorusești”. „Ele nu mai pot șantaja alegătorul cu închiderea gazelor naturale sau a pieței ruse, iar lupta anticorupție și antioligarhică ar suna ciudat din gura liderilor PCRM și PSRM”, conchide autorul.
Într-o analiză pentru Radio Chișinău, politologul Ion Tăbârță ajunge la concluzia că sistemul electoral aplicat în Republica Moldova este unul imperfect și cu liste de partid închise. În opinia lui, liderilor formațiunilor politice le revine rolul de locomotive, a căror scop este asigurarea accesului la putere. „În continuare avem aspectul personalizat al partidelor politice, cetățenii încă mai asociază partidele cu liderii, cu politicienii care fac parte din acest partid. Desigur, cine este liderul, locomotiva electorală, contează foarte mult. De aceea, va fi interesant să urmărim prestația PAS-ului, fără Maia Sandu președinte. Din acest considerent, al locomotivelor electorale, Igor Dodon are acum nevoie de Vladimir Voronin”, conchide politologul Ion Tăbârță pentru Radio Chișinău.
Portalul Media-azi.md notează că începând cu 2020, starea presei din Republica Moldova s-a agravat dramatic. Accesul dificil la informație, nesiguranța jurnaliștilor ori vulnerabilitatea financiară - toate au pus la grea încercare mass-media liberă și independentă. Pandemia de coronavirus a amplificat problemele, scoțând la iveală carențse ce necesită intervenții urgente. O confirmă concluziile Memoriului privind libertatea presei din Republica Moldova, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Pe de altă parte, în Indicele mondial al libertății presei, lansat în 2021 de organizația Reporteri fără frontiere, Republica Moldova s-a clasat pe locul 89 din 180, în timp ce Freedom House, în raportul său Nations in transit, subliniază factorul politic care s-a impus anul trecut la Consiliul Audiovizualului și Teleradio-Moldova.
„Gazeta de Chișinău” scrie despre proiectul unor tineri moldoveni intitulat „Deputatul leneș”, proiect al unor tineri moldoveni despre activitatea parlamentarilor din actualul legislative. Tinerii au analizat toate stenogramele ședințelor plenare, începând din 2019 și până în prezent, cu privire la discursurile deputaților și au constatat că 11 dintre ei nici măcar nu au deschis gura. Majoritatea acestora sunt socialiști, cărora li se adaugă Ilan Șor, liderul partidului care-i poartă numele, Radu Rebeja, de la PDM, precum Vladimir Andronachi, care s-a declarat neafiliat după ce a părăsit fracțiunea PDM. De asemenea, „Deputatul leneș” constată că 52 de deputați au vorbit în plen mai puțin de o oră timp de doi ani, iar 84 dintre aceștia – mai puțin de patru ore.
Portalul Noi.md amintește că la finele lunii aprilie, parlamentul a votat în primă lectură proiectul de lege care prevede introducerea unui moratoriu de trei ani pentru tăierea pădurilor. Documentul permite doar tăierile sanitare. În opinia autorilor, astfel se va putea pune capăt tăierilor ilicite și vor fi păstrate resursele naturale. Însă specialiștii cred că doar această măsură este insuficientă. În Republica Moldova acționează o schemă bine pusă la punct de tăiere hrăpăreață a pădurilor și de vindere a cherestelei, care în opinia ecologului Anatol Prohnițchi funcționează indiferent de deciziile guvernului și parlamentului. Mai multe pe Noi.md.
