- AGORA scrie că deputatul socialist Radu Mudreac a ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI), după ce inspectorii au depistat că parlamentarul nu a declarat 4,5 milioane de lei, venituri dobândite de el și familia sa pe parcursul anilor 2014-2016. Pe cauza respectivă, inspectorul de integritate a remis un denunț la Procuratura Generală, pe aspectul comiterii a două infracțiuni ce cad sub incidența Codului Penal – îmbogățire ilicită și spălarea banilor. Suplimentar, a fost sesizat Serviciul Fiscal de Stat, pentru efectuarea unui control fiscal asupra subiectului pe perioada vizată.
- DEFENSE ROMANIA rezumă un articol semnat de cercetătorul Leon Aron, în publicația Politico. Expertul în spațiul ex-sovietic avertizează că multe dintre elementele din 2014, ce au dus la invazia Rusiei în Ucraina, se regăsesc și în prezent, iar administrația Biden ar trebui să dezvolte o strategie în privința Moscovei. „În cazul în care Putin vrea să poarte un nou război scurt și victorios, nu duce lipsă de potențiale ținte. Există cel puțin cinci state care ar putea fi victimele unor acțiuni militare. Trei dintre ele – Georgia, Republica Moldova și Ucraina – sunt state pe teritoriul cărora există conflicte înghețate ce pot fi foarte ușor reactivate de către trupele rusești sau de către separatiștii susținuți de Moscova”, precizează expertul. El spune că alte state ce ar putea fi potențiale ținte ale Moscovei sunt Belarus și Kazahstan, ultimul cu cei mai mulți etnici ruși după Ucraina.
- Citat de DESCHIDE.md, expertul în drept constituțional Alexandru Tănase susține între altele că, după desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, evoluția lucrurilor va depinde „în cea mai mare parte de adevărată intenție a președintelui (Maia Sandu – n.r.) – de a învesti un guvern sau de a provoca alegeri anticipate”.
„Dacă candidatura dlui Grosu a fost înaintată „pe bune”, adică, cu intenția reală de a învesti un guvern, chiar dacă această tentativă ar eșua, CCM ar putea constata că toate cele întâmplate se încadrează în logica unei proceduri normale parlamentare și cred că ar putea să o recunoască constituțională, cu toate consecințele care decurg din această situație”. Dacă însă „vom asista la o farsă, de genul celeia pe care am urmărit-o în cazul dnei Gavrilița, care a venit în Parlament și a declarat că nu vrea să fie votată /…/ CCM ar putea constata că, de fapt, a avut loc o manipulare a Constituției, mai exact, o utilizare a mecanismelor constituționale contrar rațiunii lor, pentru a dizolva legislativul”, consideră fostul președinte al Curții Constituționale.
Citat de același portal, alt expert în drept constituțional, Alexandru Arseni, a apreciat că președintele Maia Sandu a acționat strict în conformitate cu prevederile Constituției. Cu referire la o eventuală înaintare a unui alt candidat la funcția de prim-ministru din partea „majorității parlamentare” întrunită pentru a o sprijini pe Mariana Durleșteanu, Alexandru Arseni a apreciat că această acțiune nu va avea niciun efect, pentru că procesul constituțional de desemnare a candidatului a fost deja declanșat și acțiunea respectivă nu poate fi anulată.
- „Trenul e plecat!”, comentează pentru GAZETA DE CHIȘINĂU fostul judecător la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu, intenția socialiștilor de contesta legalitatea decretului președintei Maia Sandu cu privire la desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Juristul este de părere că această decizie este perfect constituțională și în concordanță cu ultima decizie a Curții Constituționale. La fel crede și directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, potrivit căruia socialiștii ar trebui să gândească acum mai mult strategic, inclusiv la alegeri. „Evident că alegerile nu pot avea loc acum, în valul acesta de pandemie, dar pe viitor, în termen mediu, toate partidele care au promis resetarea Parlamentului ar trebui să revină la acest subiect, fiindcă societatea nu uită”, a subliniat el.
- JURNAL TV citează un mesaj al Olesei Stamate, consilieră prezidențială în domeniul justiției, care avertizează că un grup de magistrați cu reputația pătată ar vrea să obțină funcții la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Ea îi acuză pe acești judecători de trafic de influență, luare de mită sau că ar face parte din grupări criminale organizate, făcând referire la informațiile operative transmise de Serviciul de Informații și Securitate (SISI) și Centrul Național Anticorupție (CNA). Jurnal TV publică și unul dintre documentele la care s-a referit Stamate.
- REALITATEA scoate în evidență afirmațiile socialistului Vlad Bătrîncea, potrivit căruia președinta Maia Sandu ar fi avut marți, după consultările cu forțele politice parlamentare, o discuție „tete-a-tete” cu Igor Dodon. Solicitată de reporterii portalului, purtătoarea de cuvânt a președinției, Sorina Ștefârță a declarat că o discuție „separată” între cei doi putea avea loc doar pe drum „de la biroul în care au avut loc consultările, până la lift”.
- STOP FALS denunță o informație difuzată pe un canal de Telegram și preluată de presa afiliată socialiștilor, potrivit căreia președinta Maia Sandu, împreună cu trei fruntași ai PAS s-ar fi vaccinat „în taină”. Acesta ar fi motivul pentru care Maia Sandu ar refuza vaccinarea cu serul AstraZeneca. Falsul a fost redistribuit pe canalul său de Telegram și de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea. În realitate, informația a fost inventată pentru a promova încă o dezinformare, subliniază Stop Fals. Atât Președinția, cât și PAS au dezmințit informația și afirmă că, în situația actuală, astfel de dezinformări îi vor descuraja și mai mult pe oameni să se vaccineze.
