Linkuri accesibilitate

Discursul public pendulează în R. Moldova preponderent între sudalmă de cartier și bășcălie acră (Petru Bogatu/deschide.md)


Liberalizarea vizelor pentru Moldova după 4 ani – între lupta cu corupția și plecarea moldovenilor (Dionis Cenușa/IPN).

Libertatea este o condiție a solidarității jurnalistice, afirmă jurnalistul de la Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu, într-un comentariu pentru portalul Media-Azi. În ajunul Zilelor presei independente, autorul scrie că nu poți condamna intimidarea, îngrădirea accesului la informație, amenințările la adresa colegilor și cenzura, fiind în trust-ul puterii. Călugăreanu afirmă că presa moldoveană a ajuns mai rău decât în perioada guvernării comuniste: „Ca să putem coborî de pe baricade, e nevoie ca în Moldova patronatul de presă să-și asume și să respecte principiile care stau la baza jurnalismului autentic.”

Revista presei cu Natalia Sergheev
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00
Link direct

Dacă la București mucegaiul de pe scena politică provoacă iritații și reacții alergice, la Chișinău mizeria politicianistă curge gârlă, provocând zăpăceli și psihoze colective, scrie Petru Bogatu pentru portalul Deschide.md. În opinia lui, discursul public pendulează aici preponderent între sudalmă de cartier și bășcălie acră: „Calitățile morale și intelectuale ale politicienilor de dincoace de Prut în mare parte îi recomandă pentru o penitență în biserică sau pentru o ședință la psiholog.”

Liberalizarea vizelor pentru Moldova după 4 ani – între lupta cu corupția și plecarea moldovenilor, scrie politologul Dionis Cenușa într-o analiză pentru agenția de știri IPN. Autorul scrie că liberalizarea vizelor se numără printre puținele instrumente, generate de aprofundarea dialogului cu UE, aprobate de majoritatea forțelor politice, inclusiv de cele cu viziuni pro-ruse. Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre moldovenii care au vizitat zona Schengen s-au întors în țară, ceilalți însă au rămas peste hotare ilegal, subliniază Cenușa. El explică asta prin faptul că, „această categorie de cetățeni citește semnalele pozitive transmise de economia europeană, care își revine gradual după căderea drastică a PIB-ului cu circa 4% din cauza crizei financiare din 2009.”

Proiectul legii privind organizațiile neguvernamentale este mult mai bun decât actuala lege din domeniu, spune Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice, citat de IPN. Expertul este de părere că acesta clarifică multe aspecte în ceea ce ține de implicarea politicului și a statului în activitatea sectorului asociativ: „Actualmente, legea cu privire la asociațiile obștești dă putere Ministerului Justiției să participe la orice activitate a ONG-ului și să ceară orice document, ceea ce ar putea bloca, la un moment dat, activitatea unei organizații.”

Presa locală are nevoie de mai mult ajutor pentru a putea exista, consideră Veselin Vačkov, directorul celui mai vechi și mai prestigios ziar cotidian ceh Lidové noviny, citat de ziarul Timpul. Ziaristul afirmă că majoritatea provocărilor cu care se confruntă mass-media în țările Parteneriatului Estic sunt asemănătoare cu cele care au afectat peisajul mediatic în Europa occidentală în ultimii ani: „Dacă ești dependent de sprijinul statului, de sprijinul unui antreprenor local sau oligarh, chiar și de banii UE, vei afla în curând că nu ești complet liber”.

Despre impactul crizelor din Orientul Mijlociu asupra R. Moldova scrie Răzvan Munteanu, pentru ziarul Timpul. Într-o lume a globalizării, riscurile și amenințări de securitate națională devin interconectate la rândul lor, trecând granițele și regiunile, consideră Munteanu. Dacă tensiunile vor continua să escaladeze, spune autorul, Orientul Mijlociu ar putea genera o serie de provocări care, cu siguranță, nu vor ocoli R. Moldova, iar situația poate fi cu atât mai periculoasă, cu cât capacitatea de reacție a statului va fi slăbită din cauza unor motive precum corupția, lipsa de strategie și cunoaștere, resursele financiare reduse etc.

Noul Cod al audiovizualului este cenzură, dictatură, totalitarism, afirmă deputatul socialist Vlad Batrîncea, citat de portalul Noi.md. Elaborat cu mijloacele granturilor americane și europene, proiectul Codului serviciilor media audiovizuale din Moldova introduce o imixtiune fără precedent în politica editorială a canalelor de televiziune, consideră parlamentarul: „Documentul încalcă cele mai elementare și democratice principii ale libertății presei.”

XS
SM
MD
LG