Linkuri accesibilitate

Dorin Dușciac (Franța): „Electoratul paralel trebuie să tragă o linie perpendiculară peste cariera politică a lui Igor Dodon”


Moldovenii din Cehia votând la ambasada R. Moldova de la Praga, 1 noiembrie 2020

Criticile președintelui Igor Dodon, care speră să obțină un al doilea mandat, la adresa alegătorilor din diaspora au generat un val de nemulțumire în comunitățile de moldoveni stabiliți peste hotare.

Dorin Dușciac, vicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), stabilit în Franța, îl contrazice pe președintele Igor Dodon, că votul diasporei ar fi în „disonanță” cu votul „celor de acasă”. Și explică în ce măsură Igor Dodon este responsabil de apariția acestei masive diaspore care duminică a votat decisiv pentru Maia Sandu, lidera PAS.

Interviu cu Dorin Dușciac
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:29 0:00
Link direct



Europa Liberă: Ce miză și ce importanță au aceste alegeri care vor decide cine va conduce în următorii patru ani în R. Moldova, după 15 noiembrie?

Dorin Dușciac: „Miza principală a acestor alegeri este ca să punem capăt unei perioade de președinție a unei persoane care urăște populația din R. Moldova, unei persoane care pur și simplu își urăște compatrioții săi și îi disprețuiește în cel mai sincer mod, lucru pe care nu a ezitat, de altfel, să-l comunice și în seara de duminică, și a doua zi, atunci când a spus tot felul de lucruri despre contracandidata sa, dar de fapt acele lucruri erau îndreptate împotriva R. Moldova și a poporului său. Importanța alegerilor este o consecință directă a acestui fapt. Trebuie ca noi, toți odată, să punem punct unei astfel de prezențe a unui astfel de personaj la conducerea țării, și asta se poate înfăptui doar în mod democratic, în turul doi.”

Europa Liberă: Igor Dodon, care candidează pentru al doilea mandat la președinția R. Moldova, a vorbit despre votul din primul tur al cetățenilor din diasporă și referințele politice și a spus că diaspora reprezintă, în mod real, cum a zis el, un electorat paralel al R. Moldova. Cum ați înțeles acest mesaj, cum tălmăciți această declarație?

Dorin Dușciac: „Eu sunt de profesie fizician, inginer, și am înțeles la modul cel mai direct mesajul lui Igor Dodon, și anume faptul că acest electorat paralel trebuie să tragă o linie perpendiculară peste cariera politică a lui Igor Dodon. Și cred că asta o vom face, cu toții împreună, pe data de 15 noiembrie.”

Europa Liberă: Dar electorat este și în Vest, și în Est...

Dorin Dușciac: „Tocmai de asta vă spuneam că Igor Dodon îi disprețuiește profund și-i urăște pe toți cetățenii R. Moldova – și asta se referă și la diaspora din Vest, și la diaspora din Est. De cele mai multe ori, cum se spune la noi, la basarabeni, îl ia gura pe dinainte, și pur și simplu spune pe șleau lucrurile, așa cum le gândește el, și asta o vedem clar din declarațiile lui.”

Europa Liberă: Dar, până la urmă, preferințele moldovenilor din străinătate, ale celor care constituie această diasporă, se află în disonanță cu preferințele celor rămași acasă, preferințele populației majoritare, așa cum spune Igor Dodon?

Dorin Dușciac: „Nu poate exista o astfel de disonanță, fiindcă moldovenii din diasporă sunt și ei moldoveni, în primul rând, sunt parte a acelei majorități a populației care îl va da jos pe Dodon pe data de 15 noiembrie. Nu poate exista o disonanță între o parte și restul întregului.

O bună parte din moldovenii care se află astăzi în diasporă, inclusiv în diaspora din Est, din Federația Rusă, au ajuns acolo (...) anume pe vremea când Igor Dodon se afla la conducerea țării.

Așa ceva este o invenție pură, iar ca să fim sinceri până la capăt, ar trebui să-i amintim lui Igor Dodon că o bună parte din moldovenii care se află astăzi în diasporă, inclusiv în diaspora din Est, din Federația Rusă, au ajuns acolo unde sunt astăzi, adică departe, la sute și la mii de kilometri de locurile în care s-au născut, anume pe vremea când Igor Dodon se afla la conducerea țării. Vedeți că Igor Dodon a ajuns într-o funcție foarte importantă, cea de viceministru și de ministru al economiei, în 2006. Or, tocmai din lipsa unor economii, adică a unor resurse financiare, a unui mod de viață decent, au plecat zecile și sutele de mii de moldoveni.

Vedeți că, în ultimii 15 ani, nu mai putem scăpa de acest Igor Dodon care, din diferitele funcții pe care le-a ocupat și le mai ocupă la conducerea R. Moldova, nu știe decât să dea din deget, periodic, oamenilor simpli, să ne dea lecții de moralitate, atunci când întreaga sa personalitate este absolut lipsită de acest concept, și nu poate decât să reverse ura și disprețul în public. Este un președinte de stat care nu a vizitat nici unul din statele vecine pe parcursul unui întreg mandat și cred că asta este, iarăși, o premieră în întreaga lume.”

Europa Liberă: Acolo, în străinătate, și ne referim acum la statele din Uniunea Europeană (UE), condițiile pe timp de pandemie de COVID-19 devin tot mai dure, va fi aceeași mobilizare și pentru al doilea tur de scrutin, din 15 noiembrie?

Dorin Dușciac: „Eu cred că mobilizarea va fi chiar și mai puternică. În Paris, în Franța, a doua lockdown (carantină – n.red.), cum se spune pe aici, a început pe data de 30 octombrie, cu două zile înainte de desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin, însă acest lucru nu a împiedicat ca peste 10 mii de persoane să își exercite dreptul la vot, doar în Paris și regiunea pariziană.

Cred că pe 15 noiembrie vom fi mult mai numeroși. Eu voi fi iarăși membru într-una din secțiile de vot din Paris. Am muncit mult în primul tur, dar suntem pregătiți, din punct de vedere moral, la o muncă mult mai consistentă în turul doi. Cred că la fel se va întâmpla și în alte țări ale lumii. Am văzut cum au decurs lucrurile și în Marea Britanie, și în Germania, în Spania, în Portugalia, în Italia, bineînțeles, acolo unde, în pofida restricțiilor de deplasare, s-au înregistrat numere record de cetățeni moldoveni la secțiile de vot. Și cred eu că se vor găsi modalități prin care, pe data de 15 noiembrie, moldovenii care vor dori să voteze – și va fi, cred, un număr foarte mare – se vor putea deplasa respectând întru totul restricțiile locale.”

Europa Liberă: Și ce-ar trebui să facă cel care câștigă mandatul de președinte, ce preocupări ar trebui să aibă, ce preocupări ar trebui să se regăsească în agenda șefului statului, ținând cont că totuși R. Moldova rămâne un stat unde forma de guvernare este parlamentară?

Dorin Dușciac: „Păi, da, doar că atunci când o persoană câștigă funcția de președinte având în spate votul majorității populației sau majorității din cei care s-au prezentat la vot, asta înseamnă că primul document pe care trebuie să-l cerceteze cu cea mai mare atenție a doua zi după alegeri este chiar programul său electoral, să-l citească încă o dată, să-l recitească, de fapt, foarte-foarte atent, și să purceadă nemijlocit la îndeplinirea promisiunilor pe care le-a formulat în campania electorală. Că pentru asta au candidat cei opt candidați, pentru a-și îndeplini promisiunile, în primul rând. Astfel încât după alegeri trebuie să ne așteptăm la măriri masive de pensii, la un aflux foarte important de investiții din Occident, la o viață și mai bună, la o viață și mai frumoasă.”

Europa Liberă: Pentru că totuși societatea moldavă e profund divizată, este polarizată, va reuși cel care va obține mandatul de președinte să coaguleze această societate scindată și chiar, poate, să devină politicianul învingător, președintele tuturor cetățenilor? Să admitem, nu chiar sută la sută, dar al majorității cetățenilor din R. Moldova? E cu putință acest lucru?

Dorin Dușciac: „Orice societate democratică este, prin definiție, o societate divizată. Fiindcă într-o societate democratică trebuie să existe un pluralism politic, să existe o dreaptă politică, o stângă politică, un centru politic. Trebuie să existe mai multe voci care se află într-o concurență liberă, într-o concurență deschisă unele cu celelalte și alegerile libere și corecte trebuie să determine care dintre forțele politice guvernează pentru o perioadă limitată de timp. Astea sunt caracteristicile de bază ale unei societăți democratice. Eu nu sunt de acord cu cei care vorbesc de dimineața până seara despre o societate divizată. Am trăit, în primii ani de viață, într-o societate care era unită, monolită, toată lumea era de acord, toți eram uniți în jurul partidului unic. Asta era viața noastră în URSS.

O societate divizată este o societate care este sănătoasă, din punctul de vedere al democrației, și e normal să fie așa. Suntem diferiți, avem opinii diferite și putem, avem dreptul și trebuie, să sprijinim forțe politice diferite. Așa că viitorul președinte sper să fie președintele care se va afla în postul său pe o durată limitată de timp și va fi conștient de acest lucru, și va lupta pe parcursul mandatului nu doar pentru prelungirea propriului său mandat, așa cum au făcut aproape toți președinții R. Moldova până în prezent, dar mai ales pentru ca poporul, în mod democratic, să vrea, să dorească să re-aleagă persoana respectivă încă o dată, peste patru ani. Și cam atât. Fiindcă nu cred că într-o țară democratică un președinte trebuie să se afle la putere pentru o perioadă foarte îndelungată. E totuși un job foarte greu, foarte complicat și, dacă-l îndeplinești cu brio, cred că chiar și după un mandat ești foarte-foarte obosit și nu-ți dorești decât încheierea unei astfel de experiențe.”

Vezi comentarii

Mai mult
XS
SM
MD
LG