Linkuri accesibilitate

Doru Petruți (IMAS): „Avem un val de pesimism social” (VIDEO)


Doru Petruți, director IMAS, Chișinău, 7 iulie 2020

PSRM, PAS, Partidul „ŞOR” şi „Partidul Nostru” sunt formaţiunile politice care ar avea reprezentanţi în Parlamentul Republicii Moldova, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare anticipate.

Datele sunt cuprinse în „Barometrul socio-politic – iunie 2020”, realizat recent de compania IMAS. Proaspăta cercetare sociologică prezintă o diagnoză la zi a evenimentelor, ratingurile politicienilor și partidelor, intenții de vot pentru partide, intenții de vot pentru candidații la funcția de Președinte, percepții privind relațiile externe etc. Despre rezultatele acestui sondaj am discutat cu Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău.

Interviu cu Doru Petruți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:24:25 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pentru început, ne-ar interesa credibilitatea și, mai ales, rolul cercetării sociologice în aceste timpuri. Ce ne puteți spune?

Doru Petruți: „Despre credibilitate e foarte greu de vorbit în Republica Moldova legat de orice domeniu. Despre sondaje și cercetările sociologice, în primul rând, lucrul acesta se întâmplă nu numai legat de domeniul socio-politic, chiar acum vin de la ședința în care am aprobat un raport pe care l-am elaborat după trei ani de lucru pe un singur proiect foarte interesant, foarte important, un proiect ce ține de evaluarea violenței în rândul tinerilor și al copiilor. Aceste produse sociologice se transformă în politici și în măsuri pe care guvernele trebuie să le pună în aplicare și în beneficii pe care cetățenii trebuie să le resimtă după o anumită perioadă de timp. E drept că există și componenta studiilor de piață, a studiilor media, dar bănuiesc că mă întrebați mai mult despre studiile politice...”

A interpreta și a citi un sondaj necesită o anumită pregătire...

Europa Liberă: Sondajele care se fac înainte de alegeri, în timpul alegerilor, ce arată rezultatele acestora? Cine ia în calcul ceea ce spun sondajele?

Doru Petruți: „Mai puțini cetățenii iau în calcul, pentru că a interpreta și a citi un sondaj necesită o anumită pregătire și un anumit nivel de educație și de cultură politică. N-aș spune că lucrurile astea sunt mai mari pe teritoriul politicienilor, dar sigur că ei se raportează mai mult și echipele lor, cei care au echipe tehnice, să spunem, în spatele scenei, se raportează mai profesionist la tipurile acestea de cercetări.”

Europa Liberă: Dar știu că, în primul rând, politicienii, că ei sunt interesați de datele multor sondaje și când citesc așa-zisul diagnostic pe care îl văd după ce a fost efectuat un sondaj de opinie, încep să critice sociologii, spunând că ele nu mai sunt relevante, că cei care plătesc, aceia arvonesc, că sunt multe interese. Cum vă simțiți în cazul acesta?

Doru Petruți: „Noi ne simțim foarte bine și vă spun și de ce. Există un răspuns foarte simplu la situațiile respective. Și pe site-ul companiei noastre găsiți o analiză care arată prin comparație prestația companiilor sociologice înainte de alegerile din 2019, care au fost cele mai recente, versus rezultatele înregistrate la alegeri. Și acolo o să vedeți companii care se află la 10-12% sau chiar 17% diferență față de rezultatele înregistrate la noi și o să vedeți și o companie care e foarte aproape de rezultatele înregistrate la alegeri. Din păcate, mass-media uită lucrurile astea între ciclul electoral, uită să informeze corect cetățenii; mass-media multiplică în spațiul public orice sondaj, indiferent cât de năzdrăvan el e prin rezultatele pe care le afișează. Dar la tot ceea ce ați spus, există o analiză la rece pe care toată lumea poate s-o facă după fiecare tur de alegeri și să compare, și să vadă care sunt companiile care se abat în mod constant și care au anumite pattern-uri pe care noi le observăm foarte bine la fiecare sondaj publicat. Ba mai mult decât atât, de asta am început discuția despre credibilitate, pentru că e foarte dificilă legată de orice mișcă în Republica Moldova în momentul acesta, vedem în companii sociologice, vedem în boardurile lor directoare, vedem în acționariatul lor, deja vedem și deputați, vedem politicieni și atunci sigur că e foarte greu, din punctul meu de vedere, să ai încredere. Sigur că lipsa de încredere se extinde asupra întregii piese și asupra tuturor, sfatul meu legat de orice analiză e ca fiecare să fie tratat pe baza muncii și a performanței pe care o face.”

Mă dezamăgește faptul că nu există mai mult spirit critic și analitic în mass-media...

Europa Liberă: Adică s-a făcut sau nu o concurență sănătoasă în rândul companiilor care fac aceste sondaje?

Doru Petruți: „Concurență este. N-aș putea spune cât de sănătoasă sau de bolnavă e, dar în momentul în care ai abateri la alegeri de 17 la sută, vorbim de lucruri care n-au legătură cu profesionalismul, vorbim de lucruri care n-au legătură cu sociologia, iar ceea ce s-a întâmplat și în februarie 2019 a fost extrem de grav pentru piața de cercetare sociologică.”

Europa Liberă: Dar asta înseamnă că există cei care comandă anume acestor entități aceste sondaje?

Doru Petruți: „Ba mai mult, am văzut și branduri internaționale care s-au compromis lucrând cu diverse companii aici și care au arătat că ani de zile au publicat rezultate care erau departe de realitate. Cu toate astea, cel puțin pe mine, ca reprezentant al unei companii sociologice, mă dezamăgește faptul că nu există mai mult spirit critic și analitic în mass-media, pentru că ea ar trebui să facă filtrarea necesară și ea ar trebui să spună: OK, astea-s rezultatele sondajului de azi, dar fiți atenți că această companie în luna februarie a anului 2019, la alegerile precedente, a avut o eroare de 12 la sută față de rezultatele înregistrate. Ar trebui trase niște semnale de alarmă, pentru că astfel ajungem să discutăm ca și zilele trecute situații absolut aberante, uluitoare pentru o piață de cercetare, în care avem un sondaj în care o companie de pe piață în permanență arată peste 50 la sută indeciși, în condițiile în care oferta politică vedem și noi că e extraordinar de diversă, companie care, indiferent că realizează sondajele și înainte de alegeri, are peste 50 la sută indeciși. Vedem sondaje care au apărut zilele acestea care nu au în lista de personalități evaluate prim-ministrul țării, sunt lucruri deja atât de evidente.”

Europa Liberă: Dl Petruți, e și o supărare a Dvs., acum bănuiesc, pentru cei care vă fac totuși o concurență acerbă, dar ziceam că cei care sunt interesați să recomande, aceia plătesc și aceia obțin aceste informații.

Doru Petruți: „N-avem o supărare pe o companie sau alta, avem o supărare, ca să spun așa, legată de climatul în care suntem nevoiți să lucrăm, pentru că de-a lungul anilor contestările de cele mai multe ori au fost la adresa muncii noastre în condițiile în care noi am arătat de fiecare dată cele mai aproape rezultate față de alegeri.”

Europa Liberă: Dar dacă sunt aceste sondaje de opinie publică ale căror rezultate se dau publicității, de ce actorii politici preferă totuși să facă sondaje pe interior, să-și măsoare temperatura, fără ca să cunoască întreaga societate?

Doru Petruți: „Vedeți că ceea ce ajunge să fie publicat din cadrul unui sondaj socio-politic, eu cred că e sub 15-10 la sută din materialul și din analizele care sunt foarte elaborate, care sunt pentru un public foarte specializat, foarte profesionist, iar acele lucruri cad. Faceți paralela cu o companie care activează pe domeniul telefoniei mobile, al unei bănci, al unui producător de mezeluri ș.a.m.d. El trebuie să-și cunoască foarte bine piața, electoratul; e același lucru, și partidele ca și orice brand de pe piață. Nu cred că ați văzut vreun studiu publicat de o companie de telefonie mobilă. De ce? Pentru că e o informație specializată care ar putea fi utilizată și de către competitori. Ceea ce se publică sunt lucrurile mai generale, mai importante, să zic așa.”

Europa Liberă: Să tălmăciți Dvs. câteva din rezultatele ultimului sondaj pe care l-ați efectuat și să ne spuneți totuși cum se construiește această imagine - cine din politicieni e în topul preferințelor, cine ar putea să ajungă -, pentru că atunci când îi avem interlocutori pe unii lideri ai formațiunilor și-i întrebăm: nu vă regăsiți în sondaj? – „Păi, sondajul a fost trucat, sondajul e manipulat, sondajul nu redă realitatea”.

Doru Petruți: „Sigur că asta-i cea mai facilă explicație pentru ei, dar acum avem câteva noutăți pe evaluarea recentă. Una din ele e că ne întoarcem la cifre îngrijorătoare pe care le-am mai întâlnit în anii de criză teribilă, perioada asta chiar ne-am uitat mult pe rezultate din 2013, 2015, începutul lui 2016, pentru că sunt destul de mulți indicatori care coincid și care trag un semnal de alarmă că ne apropiem de o situație în care tensiunile sociale vor fi foarte ridicate. Și asta se întâmplă în momentul în care avem la putere un partid care are un volum important de electorat și, de obicei, cine este „electoratul” care este la putere, e și cel care trage rezultatele într-un pol mai pozitiv.

Mesajul pe care-l transmite electoratul prin acest sondaj e că Republica Moldova apare la un capăt de drum...

Dacă am face abstracție de acest lucru, am avea, de fapt, rezultate și mai negative, adică avem un val de pesimism social. Ați văzut și lucrurile legate de direcția bună, ne îndreptăm încă o dată spre situațiile în care aveam sub zece la sută direcție bună, adică 70-80 la sută val negativ.”

Europa Liberă: Apropo, ce înseamnă aceste răspunsuri ale celor pe care îi intervievați, când spun că țara lor se îndreaptă pe o cale greșită?

Doru Petruți: „Pe situația actuală sunt, de fapt, mai multe tipuri diferite de crize care din nou Republica Moldova are nenorocul să și le suprapună deodată. Vorbim, în primul rând, de o criză sanitară, de o criză economică care probabil de-abia urmează, dar o criză economică care nu e o surpriză pentru electoratul din Republica Moldova. Vorbim de data aceasta de percepția unei crize politice majore, avem 88 la sută care spun că Moldova trece prin neînțelegeri și prin conflicte politice extrem de puternice.”

Doru Petruți: „Avem un val de pesimism social”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:34 0:00

Europa Liberă: Dar anterior tot sondajele arătau că o coaliție PSRM-PD ar însemna scoaterea Republicii Moldova din mlaștină?

Doru Petruți: „Da, numai că acest capital, politicienii și coalițiile, și-l consumă foarte repede și pe lângă criza asta politică, încă o criză suprapusă e o criză în interiorul politicului, pentru că, spre deosebire de alte măsurări sociologice, când vedeam scăderi într-o parte, de obicei vedeam și posibilitatea electoratului de a-și investi încrederea în altă parte. Acum, electoratul e foarte circumspect legat de toți actorii politici și nu vede o soluție, de fapt, nici în alegeri anticipate, nici în alte formule de guvernare. Mesajul pe care-l transmite electoratul prin acest sondaj e că Republica Moldova apare la un capăt de drum, pentru că a epuizat cam toate formulele și toate soluțiile politice pe care le-a avut la îndemână.

În momentul acesta, ei nu sunt mulțumiți nici cu alegeri anticipate, nici cu rămânerea guvernului, nici cu căutarea unei alte formule, acțiunile îs generate de opțiunile politicului, politicul, care vedem că s-a retras tot, și vorbim absolut despre toate taberele, s-a retras într-o arie în care iar asistăm, ca și în urmă cu câțiva ani, doar la conflicte politice foarte dure, la o decredibilizare extraordinară și doar privind niciun partid practic nu are agenda cetățeanului pe masă, nu acționează în folosul cetățeanului, asistăm doar la războaie și așteptăm cu nerăbdare care sunt „morții” și „răniții”, și să ne apucăm, în sfârșit, de treabă.”

Europa Liberă: Dar în aceste sondaje se poate citi unde și când se intersectează interesul cetățeanului cu al politicianului?

Doru Petruți: „Deocamdată nu avem intersecția asta și n-o avem de cel puțin câteva luni, pentru că în februarie-martie mai vedeam încă suprapuneri pe tema asta, pentru că februarie-martie au fost primele luni legate de criza de coronavirus, atunci autoritățile, vedeam premierul, vedeam președintele destul de implicați în treaba asta, după ce statisticile au urcat foarte sus, mai și iunie, am văzut pe sondajul curent sancțiuni chiar și pe tema coronavirus și pe modalitatea în care a fost administrată criza în ultimele săptămâni și în ultimele luni, chiar și la tema asta.

Acum, Moldova arată mult mai rău în raport cu ce se întâmplă în Europa și în jurul nostru.

Deși, repet, februarie-martie și chiar o parte din aprilie lumea era destul de mulțumită de prestația autorităților, probabil lucrul acesta se întâmpla și pentru că, în comparațiile cu exteriorul, Moldova arăta mult mai bine. Acum, Moldova arată mult mai rău în raport cu ce se întâmplă în Europa și în jurul nostru.”

Europa Liberă: Eu m-am uitat pe rezultatele multor sondaje care au fost făcute din 2016 până astăzi, majoritatea sau aproape că toate îl mențin în topul încrederii pe actualul lider informal al socialiștilor, președintele Igor Dodon.

Doru Petruți: „Așa este.”

Europa Liberă: Ce face președintele că este sprijinit, susținut, simpatizat de atâția respondenți?

Electoratul de stânga nu se mută atât de ușor...

Doru Petruți: „În primul rând, l-ați văzut, începând cu luna februarie, foarte activ.”

Europa Liberă: Vă zic că din 2016 se menține în topul încrederii.

Doru Petruți: „Acolo există un bazin electoral foarte numeros, nu neapărat foarte fidel în întregimea lui, dar foarte numeros care, în primul rând, are o opțiune geopolitică foarte clară și președintele Igor Dodon a beneficiat, cel puțin până de curând, și de faptul că concurența pe electoratul de stânga nu prea exista. Apropo, acesta e un alt semnal interesant dat de sondajul acesta, deși până anul trecut am tot văzut circulația de voturi pe eșichierul de dreapta, în sondajul acesta am văzut o poziție poate surprinzătoare pentru unii, nesurprinzătoare pentru noi, pentru că o urmărim în fiecare lună, a Partidului „Șor”, a „Partidului Nostru”.

Vedem deja o anumită concentrare și o anumită circulare a votanților pe eșichierul de stânga și o posibilă, să spunem așa, concurență pentru președintele Igor Dodon, dar pe care a anticipat-o și a încercat să o compenseze prin măsurile și prin activismul pe care îl vedem în ultimele luni, cel puțin.”

Europa Liberă: Dar el a încercat totuși să facă coaliții și cu cei de stânga, și cu cei de dreapta și, indiferent cu cine decide să guverneze, oricum el rămâne în top. De ce?

Doru Petruți: „Ne întoarcem la electoratul și la valorile care stau la baza opțiunii respective. Electoratul de stânga nu se mută atât de ușor, acolo vorbim de anumite niveluri de educație, de electorat care-i masiv, peste 55, peste 70 de ani.”

Europa Liberă: Și chiar dacă crește numărul celor care zic că apropierea Moldovei de UE este cea mai importantă?

Doru Petruți: „Chiar dacă vorbim de sute de mii de votanți și oricât ar părea de paradoxal, dar uitați-vă la rezultatele pentru Ion Ceban pe Chișinău, suportul PSRM-ului, indiferent că ne place sau nu, e semnificativ chiar și în municipiul Chișinău unde lumea crede că e altceva. Nu e altceva, PSRM-ul a câștigat Primăria municipiului Chișinău, în continuare au scoruri relevante în mediul urban, așa că...”

Europa Liberă: Dar iarăși, rezultatele sondajelor ne arată că respondenții nu au încredere în instituțiile statului, în parlament, în guvern, în președinție, adică nu au încredere în aceste instituții, parlamentul fiind dominat de socialiști, guvernul fiind dominat de socialiști, iar președintele are încrederea?

În perioadele de criză a crescut opțiunea pentru Uniunea Europeană și opțiunea pentru Unire...

Doru Petruți: „Haideți să facem niște delimitări. Puterea simbolică plasată de oameni în președinte este foarte mare, indiferent cine va fi președinte și oamenii așteaptă de la președinte mult mai multe lucruri decât prevede fișa de post și posibilitățile pe care le are un președinte. În momentele de criză, întotdeauna în Republica Moldova se întâmplă niște lucruri care se accentuează: pe de o parte, crește fix speranța că va veni o singură mână care va da cu pumnul în masă și ne va salva, pe de altă parte, de fiecare dată în Moldova în perioadele de criză a crescut opțiunea pentru Uniunea Europeană și opțiunea pentru Unire, imediat ce lucrurile s-au stabilizat – opțiunea pentru UE scade și dorința de Unire cu România scade, asta pentru că cetățenii caută soluții în afara sistemului pe care îl văd incapabil, vorbeați de neîncrederea în instituții. Zilele astea mă întrebam: de ce totuși instituțiile au ajuns să clacheze? Pentru că, până la urmă, fiecare guvern se lovește de cel puțin trei, patru crize majore, indiferent că sunt economice, sanitare cum e acum…”

Europa Liberă: Sau chiar politice...

Doru Petruți: „...sau chiar politice, oricum trebuie să fii pregătit. Tot ceea ce avem acum și clacarea asta din punct de vedere instituțional nu e altceva decât rezultanta directă a tuturor jocurilor și meciurilor politice, a faptului că nicio putere în 30 de ani de zile nu a venit să facă investițiile corecte în instituții, în funcționarea lor, indiferent cine a fost la putere. Și atunci ajungi și te trezești într-o criză și realizezi, mai ales dacă ai nevoie și de colaborări, și de intersectări, de jocuri de astea instituționale – ai o problemă majoră, pentru că n-ai investit, n-ai făcut nimic funcțional, n-ai lăsat un establishment după tine care să vină un alt politic, orice venire a unui nou ciclu politic n-a făcut decât acțiuni de distrugere, de înlocuire pe criterii politice ș.a.m.d. De asta, din punctul meu de vedere, ce se întâmplă pe domeniul sănătății e un miracol în Moldova, adică…”

Europa Liberă: De ce ar fi un miracol?

Doru Petruți: „E un miracol, pentru că rezultatele obținute în condițiile actuale sunt extraordinare, din punctul meu de vedere și probabil și teama oamenilor că sistemele nu funcționează îi face să fie mai precauți, să poarte măști, să fie mai atenți. Cel puțin o perioadă au fost, asta pentru că se temeau că sistemele vor claca.”

Europa Liberă: Cel mai degrabă creșterea numărului de persoane infectate îi pune pe gânduri pe alții și atunci volens nolens încearcă și ei să respecte măsurile care sunt impuse: purtarea măștii, purtarea mănușilor.

Ce se întâmplă pe domeniul sănătății e un miracol în Moldova, pentru că rezultatele obținute în condițiile actuale sunt extraordinare...

Doru Petruți: „Da. Pe de altă parte, criza aceasta a developat foarte multe, inclusiv despre cetățeni, despre instituții, despre mediul de business, politicul s-a developat din nou.”

Europa Liberă: Dar dacă primele persoane nu purtau mască, nu arătau exemplu societății?

Doru Petruți: „ De asta și zic, și nu numai politicul de aici. Am văzut lucruri extrem de grave și în țări pe care le considerăm, de fapt, foarte dezvoltate și foarte pregătite și care au gafat, și care au demonstrat de data asta că comunicarea politică eronată se poate transforma în vieți omenești.”

Europa Liberă: Deseori merg și eu în Moldova profundă și discut cu foarte multă lume și mulți dintre ei spun că, dacă la început aveau multă încredere în politicianul de stânga, astăzi e dezamăgit și o să voteze cu politicianul de dreapta, pentru el culoarea politică aproape că nu mai contează. Dar aud de la cetățeni și constatări de felul: păi, nu mai vreau să votez cu X sau cu Y, dar dacă îl arată în sondaj că el e pe primul loc, oricum el va rămâne și nu am altă opțiune.

Doru Petruți: „Explicația persoanei pe care o evocați…”

Europa Liberă: A multor persoane, nu a uneia.

Doru Petruți: „Da, dar lucrurile astea ar funcționa în felul acesta în momentul în care am avea o societate educată și care ar crede în sondaje. Atâta timp cât cele două condiții nu sunt îndeplinite, cum să te lași manipulat sau cum să te lași influențat de ceva în ce tu, de fapt, nu crezi și nu te informezi? Aici nu sondajele îs problema, ci modalitatea în care ele sunt transmise mai departe prin intermediul mass-mediei, aici e marea problemă și marea dificultate a oamenilor de a înțelege realitățile.”

Europa Liberă: Dvs. tot aruncați pietre în grădina mass-mediei, dar faptul că nu există o cultură în societate nu e vina presei.

Doru Petruți: „Nu arunc... Noi asistăm la niște realități. Luați trei știri pe același grafic, pe aceleași cifre și o să vedeți că oamenilor li se comunică trei lucruri diferite despre aceleași cifre. Sociologul o să vă spună o singură cifră din acel grafic, și anume, curentul majoritar. Și atât! Asta o să vă spună, unde sunt lucrurile cele mai importante, sociologul n-o să vă spună trei știri dintr-un singur grafic.”

Europa Liberă: Ați spus că e puțin de crezut că numărul indecișilor a crescut ca pe drojdie.

Doru Petruți: „Uitați-vă, majoritatea companiilor sociologice au undeva între 18 și 25 la sută sau 15 și 25 la sută indeciși. Nu putem crede că avem sondaje de 55 la sută.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă acest segment de persoane nehotărâte?

Avem peste 10% din electorat, o cifră foarte mare care se decide, de fapt, în ultimul moment...

Doru Petruți: „Sunt cei care, de fapt, de multe ori înclină balanța și-s mulți care se hotărăsc pe ultima sută de metri, însemnând ultima săptămână de campanie sau chiar ultimele două zile. Avem peste 10 la sută din electorat, o cifră foarte mare care se decide, de fapt, în ultimul moment. Acolo avem cei mai mulți, de exemplu, care din punct de vedere geopolitic, în momentul acesta vor o relație echilibrată și cu Rusia, și cu Europa. Avem cele mai multe persoane acolo care nu neapărat că sunt interesate de politic sau sunt foarte dezamăgite. Avem două poluri: cei care sunt foarte dezamăgiți de politic, care au votat cu mai multe partide, cu mai mulți candidați de-a lungul timpului și sigur că o parte din acești indeciși nu se transformă în altceva decât în absenteism la urna de vot.”

Europa Liberă: Ați explicat ceva mai devreme că, pe timp de criză, fie că e în creștere numărul celor care vor ca Republica Moldova să se apropie mai mult de Uniunea Europeană sau că îmbrățișează idealul Unirii. Apropo, e în creștere numărul celor care cred că Unirea ar fi o salvare pentru cetățenii Republicii Moldova.

Doru Petruți: „E o creștere, dar o creștere de moment. Încă o dată, în momentul în care lucrurile se vor stabiliza, acest procent va merge înapoi spre pragul, să zicem, de 30 la sută. Lucrul acesta se întâmplă, pentru că electoratul gândește pe următorul traseu: avem o problemă cu justiția, vedem și zilele astea, noi nu suntem în stare să ne tragem de urechi în sus și să ne ridicăm de pe scaun, că nu suntem în stare și e o imposibilitate și fizică, până la urmă.”

Europa Liberă: Iar sloganul „DNA, treceți Prutul!” deseori a jucat în favoarea...

Doru Petruți: „Da, atunci au să vină alții să ne rezolve problemele - fie europenii, fie cei din România -, dar asta e o soluție care funcționează pe moment.”

Europa Liberă: Dar pe segmentul acesta unionist se înghesuie multe partide, sunt 10 la număr, și ele nu demonstrează unire.

Doru Petruți: „Da, sunt multe partide și capitalizarea politică e cea mai deficitară posibilă, adică transformarea acestui capital, acestui procent în opțiune de vot, pentru că, din păcate, cei care s-au ocupat de acest curent unionist, să-l promoveze în Republica Moldova au produs și cele mai mari și groaznice dezamăgiri, începând cu dl Roșca, continuând cu dl Filat, cu dl Ghimpu ș.a.m.d. Toți care au fost pe dreapta, au produs niște dezamăgiri. Și atunci, el a rămas un soi de ideal, dar oamenii, unioniștii, în general, nu înțeleg de ce acest ideal trebuie să aibă și o expresie politică. Și atunci preferă să-și țină acest ideal cumva neatins, nealterat de partea politică.”

Din păcate, cei care s-au ocupat de acest curent unionist au produs și cele mai mari și groaznice dezamăgiri...

Europa Liberă: La echilibru se menține opțiunea pro-estică, pro-vestică. Cum ne puteți explica argumentul pe care îl au respondenții atunci când vorbesc despre integrarea în Uniunea Euroasiatică, care, practic, nu a arătat nimic?

Doru Petruți: „Dar nici nu trebuie să le arate...”

Europa Liberă: Doar să vorbești despre Putin e suficient ca să consideri că el e simpatizantul opțiunii pro-estice?

Doru Petruți: „Sunt convins că în desele Dvs. deplasări în teritoriu vă întâlniți cu familii care au copiii la studii în Europa și producția o vând în Rusia. Nu cred că au o sarcină ușoară de a răspunde nici la sondaje, nici în ziua votului astfel de persoane, și nu sunt puține. Să nu uităm că majoritatea populației, aproape 60 la sută este în mediul rural și este dependentă de sectorul agricol și de o anumită relaționare și cu piața estică.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul prea puțin cunoaște ce înseamnă Uniune Euroasiatică și nu există niciun impact de pe urma cooperării Republicii Moldova cu acest organism mai mult inexistent?

Doru Petruți: „Păi, acesta e unul dintre lucrurile care trebuie să ne dea de gândit sub aspectul eficienței, pentru că nu vrem să înțelegem o anumită parte a electoratului care nu gândește pe încadrarea pe care noi o facem aici. Ei nu au nevoie de dovezi de felul acesta, cuvântul lui Putin, o vizită în Federația Rusă are o altă importanță în detrimentul unei stări economice foarte precare aici, în Republica Moldova. Motivația de vot și motivația opțiunilor nu neapărat se face pe modelul educațional european. Și trebuie să înțelegem că această parte de electorat există, ea o să voteze și în noiembrie anul acesta, și la următoarele alegeri și ea este aici. Am văzut-o votând masiv cu PCRM-ul, am văzut decăderea PCRM-ului, electoratul acela nu dispare biologic.

A trecut o generație, practic, de la guvernările PCRM-ului, nu e atât de mult. Vedem curentul Usatîi, vedem curentul Șor, vedem prestația PD-ului timp de trei ani de guvernare. Întotdeauna încerc să înțeleg de la interlocutorii mei de unde vin așteptările dvs. că electoratul nostru e unul rațional și că dacă punctul A înseamnă punctul B. Nu, nu toate lucrurile sunt raționale, ba dimpotrivă, e un electorat foarte contradictoriu, chiar și electoratul de la care eu sau alții au așteptări foarte mari.

Vedem electorat de dreapta care e foarte contradictoriu sub aspectul valorilor pe care le promovează verbal versus faptic, vedem cel mai agresiv electorat din cel mai cu aspectul de sectă și cu comportamentul de sectă, de fapt, vine de la un partid de dreapta în momentul acesta, adică sunt lucruri cu care trăim în fiecare zi - și cu electoratul de stânga, și cu electoratul de dreapta. Politicienii se împiedică în aceeași frază de la o propoziție la alta și spun lucruri contradictorii. De ce credeți că electoratul e altfel? E la fel ca și clasa politică.”

Se schimbă procente importante de la o lună la alta...

Europa Liberă: Dacă duminica viitoare ar trebui să participați la un scrutin, ce preferințe ați avea? Cât de relevante sunt aceste răspunsuri pe care le dau interlocutorii Dvs.?

Doru Petruți: „Pentru moment sunt foarte relevante, numai că trebuie să țineți cont că pe sondajele socio-politice perisabilitatea datelor e foarte ridicată. Dacă în România pe studiile socio-politice vedem variații de 1, 2, 3% de la un sondaj la altul, aici putem avea variații de 10-15% de la o lună la alta. Evenimentele vedeți cu ce duritate se întâmplă, vedem evoluții ale partidelor de pe stânga la 2-3 la sută peste prag, vedem candidați care posibil să crească pentru cursa prezidențială. Asta e partea fascinantă în Republica Moldova pe domeniul studiilor socio-politice, se întâmplă multe și populația încă reacționează și reacțiile, de obicei, sunt compuse din două cifre, se schimbă procente importante de la o lună la alta.”

Europa Liberă: Traseismul politic va influența mult opțiunea cetățeanului?

Doru Petruți: „Cred că asta doar a pus capac dezamăgirii teribile care există acum în clasa politică și ceea ce nu înțeleg politicienii din sondajul actual e că credibilitatea ei o vor putea construi foarte greu și trecem un moment în care toți cei din clasa politică pierd, indiferent că stau pe margine, indiferent că sunt parte dintr-un conflict.”

Europa Liberă: Și cine va câștiga?

Doru Petruți: „Cred că va câștiga cine va greși mai puțin și va câștiga cred că cine va pune accent, din păcate, mai mult pe motivații negative. Spre asta ne îndreptăm, spre o înrăire și mai tare a climatului, unii chiar o încurajează, să fie cât mai rău, pentru că într-un climat cât mai negativ, de obicei, se votează schimbarea, deși nici electoratul nu mai înțelege care o fi schimbarea aia, pentru că s-au cam epuizat toate formulele. Bine, mai sunt câteva formule împotriva logicii și a rațiunii, și a bunului-simț. Și la acest capitol clasa politică ne-a demonstrat că e inventivă. Anul trecut, cel puțin, am văzut o astfel de formulă care sigur că n-a dus nicăieri. Pe mine mă fascinează credința moldovenilor și a celor care și participă în sondaje și care cred că, chiar dacă pui 100 de elemente negative într-un proces, există speranța că o să obții un lucru bun.”

Europa Liberă: Credința se menține la cote maxime, Biserica este instituția care se bucură de cea mai mare încredere.

Doru Petruți: „Da...”

Europa Liberă: Dar acum, în perioada asta de pandemie COVID-19, și unele fețe bisericești au indus, să zic așa, în eroare enoriașii, pentru că și mulți dintre ei vorbeau despre cipizare, despre nu credeți, că e conspirație, nu știu ce și Biserica rămâne totuși a fi pe primul loc.

Doru Petruți
Doru Petruți

Doru Petruți: „Biserica, ca și alte fenomene care s-au developat pe perioada asta, din punctul meu de vedere, au contribuit pe lângă campaniile de manipulare sau influențare care au venit din exterior, au contribuit să developeze un fenomen foarte periculos, pe care nu-l anticipam la o asemenea amploare. Și pe scurt, și pe românește e vorba de prostie. Din păcate, s-a dovedit – și nu doar aici – că, chiar dacă luați individual am părea OK, la nivel de societate, la nivel de masă intervin lucruri care ne fac să acționăm extrem de prost și în defavoarea noastră a tuturor, iar, din păcate, acesta e un fenomen de masă.”

Europa Liberă: Cât de mult contează opțiunea intervievatului și în funcție de sursa de informare, sursa de unde se informează?

Doru Petruți: „Foarte mult și de asta noi vedem treceri sau, cum ați spus, sărituri de electorat dintr-o parte în alta, pentru că oamenii intră într-o sarabandă a confirmărilor, a căutării de informații care le confirmă ceea ce ei cred deja. De asta și impactul în ultimii 10, 15 ani, impactul campaniilor electorale de a muta procente scade semnificativ, pentru că și taberele politice dublate de taberele din mass-media injectează periodic și alimentează fiecare tip de electorat. Da, dezamăgiții, cei cu anumit nivel de educație mai pot schimba balanța, dar aici vorbim de 15-20% care, cum spuneam, se decid foarte aproape de momentul votului.”

Europa Liberă: Cetățeanul Doru Petruți în care listă se regăsește – a celor deciși sau a celor indeciși?

Doru Petruți: „Întotdeauna sunt foarte hotărât. Și în privința votului și a opțiunilor, întotdeauna știu ce am de făcut.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG